Politică

Semnalele emisarului SUA la Bucureşti

Ziarul de Vrancea
12 ian 2014 948 vizualizări
Cum au jucat americanii în spatele mesajelor diplomatice şi ce strategie a adoptat Guvernul

În mai puţin de 24 de ore, cât a stat la Bucureşti, adjunctul pentru Europa al Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, a scanat, în câteva instituţii-cheie, în ce măsură se respectă în România regulile statului de drept, ce îi mobilizează pe politicieni să voteze sau să permită adoptarea unor legi deficitare, dar şi de ce NU ies oamenii în stradă să apere Justiţia. "E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei, e o îngrijorare când politicienii decid să provoace sistemul juridic", a avertizat ea.

 

Numărul doi în Departamentul de Stat şi unul dintre cei mai buni comunicatori ai diplomaţiei SUA, cu un trecut de şef al Comunicării acestei instituţii în prima administraţie Obama, Nuland a avut, în spatele mesajelor oficiale, o întreagă strategie bazată pe gesturi simbolice:

1. A ales cu cine să se vadă, în afara discuţiilor dictate de uzanţele diplomatice (preşedinte, şefa DNA, oameni de afaceri americani, câţiva reprezentanţi ai societăţii civile), şi mai ales cu cine să NU se întâlnească. În cazul strict al premierului Victor Ponta, alegerea nu a fost făcută de oficialul SUA, ci de prim-ministrul care nu s-a aflat în ţară.

2. Şi-a făcut în mod direct aranjamentele întâlnirilor, toate acestea, atât cele anunţate public, cât şi cele pentru care s-a cerut păstrarea confidenţialităţii, fiind negociate de către Departamentul de Stat al SUA, fără implicarea Ambasadei de la Bucureşti.

3. Conferinţa de presă, anunţată iniţial ca o masă rotundă informală la care au fost invitate 8 instituţii mass-media, a fost transmisă în direct pe internet.

Guvernul şi-a transmis, la rândul său, mesajele în aceeaşi cheie. Premierul Victor Ponta l-a delegat pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, să discute “orice subiect”. În acest timp, Palatul Victoria a omis să facă un anunţ prealabil în legătură cu plecarea din ţară a prim-ministrului şi a evitat, timp de cinci zile, să ofere orice explicaţie legată de acest subiect. La întoarcere, premierul şi-a făcut publice personal motivele absenţei, alegând, la rândul său, ieşirea la un post de televiziune aliat în lupta politică.

"Aveam programată, dinainte de Anul Nou, o vizită privată în Italia, împreună cu soţia mea. Am fost trei zile în Italia", a spus Victor Ponta duminică seară, la Antena 3, arătând că s-a întâlnit cu socialistul Matteo Renzi.

Cu cine a discutat Nuland: DNA, Cotroceni, MAE, oamenii de afaceri americani, societatea civilă, presa

La Bucureşti, Victoria Nuland a avut patru opriri strategice.

Prima: la sediul DNA. La o oră după aterizarea aeronavei, oficialul american s-a întâlnit cu Laura Codruţa Kovesi pentru a discuta cu procurorul-şef al DNA despre independenţa procurorilor. Întâlnirea nu a fost anunţată public. Victoria Nuland  nu a solicitat şi nici nu a avut nicio discuţie similară cu procurorul general, Tiberiu Niţu.

A doua oprire: la Palatul Cotroceni. Aici, preşedintele Traian Băsescu a menţionat “micile neînţelegeri” din relaţia România – SUA, episodul fiind făcut public prin selecţia de imagini transmisă presei de către Preşedinţie. Aşa cum a arătat ulterior Nuland, la Cotroceni s-a vorbit, ca şi ulterior la Guvern, atât despre statul de drept, despre independenţa justiţiei, despre relaţia în interiorul NATO şi despre parteneriatul României cu SUA, cât şi despre Republica Moldova.

Surse diplomatice au declarat pentru gândul că interesul manifestat de emisarul SUA a vizat inclusiv declaraţiile lui Băsescu legate de unirea cu Republica Moldova. Ulterior, Nuland a avut o poziţie tranşantă în legătură cu acest subiect: „SUA susţin suveranitatea îşi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi libertatea de a-şi alege calea pe care să o urmeze în viitor”.

Potrivit şefului Administraţiei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, maniera în care Victoria Nuland şi-a transmis toate mesajele “a fost una deosebit de constructivă, necontondentă”. “Administraţia americană a constatat derapaje ale puterii politice, agresiuni ale puterii la adresa statului de drept şi ingerinţe şi presiuni în treburile şi independenţa justiţiei şi, în mod natural, a luat decizia de trimite un înalt oficial pentru a prospecta această situaţie anormală din România”, i-a justificat el, într-o postare pe blog, prezenţa, adăugând că discuţia de la Cotroceni nu a inclus tema amnistierii şi a graţierii aflate în continuare pe agenda Parlamentului.

Întâlnirea de mai bine de o oră a avut loc la solicitarea Preşedinţiei, radicând astfel miza vizitei şi punându-l pe premier în situaţia de a explica de ce nu are o discuţie similară cu oficialul american.

A treia oprire: la MAE. Mesajele care au avut ca ţintă Guvernul – “Statul de drept trebuie întărit”, fiind printre cele mai importante - i-au fost transmise ministrului de Externe. La finalul întâlnirii, Titus Corlăţean a făcut propria listă a subiectelor de interes –investitorii americani în România, cooperarea bilaterală în cadrul NATO, agenda viitorului summit NATO (septembrie 2014, Marea Britanie), misiunea din Afganistan, scutul antirachetă de la Deveselu, politica europeană din zona Balcanilor, Parteneriatul Estic, Republica Moldova – lăsând la final “subiectul sensibil” al statului de drept. “Este în primul rând interesul nostru să consolidăm statul de drept. Angajamentul României şi al Guvernului pe acest palier este foarte, foarte clar”, a spus el.

A patra oprire: Ambasada SUA. Sâmbătă dimineaţă, emisarul american a avut, la ambasadă, mai multe întâlniri stabilite direct de Departamentul de Stat şi păstrate confidenţiale. Aici, Nuland a dorit să discute cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai unor instituţii mass-media, dar şi cu oameni de afaceri americani, membri ai Am Cham.

Potrivit surselor gândul, investitorii americani s-au arătat nemulţumiţi de legilsaţia în domeniul insolvenţei şi au reclamat favorizarea clientele politice la atribuirea contractelor cu statul.

La discuţia cu cei din societatea civilă, ca şi la conferinţa de presă transmisă, prin excepţie de la uzanţele Ambasadei SUA, în direct, pe internet, lista participanţilor a fost una restrânsă. Nuland a inclus doar patru reprezentanţi ai societăţii civile – Adrian Moraru, directorul IPP, Cristian Ghinea, directorul CRPE, Cristina Guseth, directorul Freedom House România, şi Laura Ştefan (Expert Forum) – şi opt instituţii de media: Agenţia France Press, Mediafax, Gândul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Hotnews, TVR şi B1.

Omul gesturilor simbolice. Precedentele Kiev şi Chişinău

Printre cei mai influenţi diplomaţi de la Washington, Victoria Nuland este de altfel cunoscută pentru gesturile simbolice – surpriză pe care le face în timpul vizitelor. Cu numai o lună înainte de a veni la Bucureşti, pe 11 decembrie, când se afla la Kiev, Nuland a apărut intempestiv în Piaţa Independenţei, împărţind, la braţul ambasadorului american, mâncare protestatarilor împotriva regimului Ianukovici.

Câteva zile mai devreme, în timpul vizitei la Chişinău, Victoria Nuland a mers, împreună cu şeful Departamentului de Stat, John Kerry, la o degustare de vinuri, în beciurile de la Cricova. Întâlnirea cu producărorii din domeniu, ieşită din uzanţele diplomatice, urma embargoului impus de Moscova vinurilor moldoveneşti.

Patru mesaje-cheie la Bucureşti

Tot patru au fost mesajele publice principale ale adjunctului lui John Kerry la Washington.

Mesajul SUA pentru politicieni: „Este o îngrijorare şi o preocupare când există atacuri la adresa independenţei juridice, e o îngrijorare când politicienii decid să provoace sistemul juridic, iar cetăţenii din România au luptat din greu pentru a avea un sistem independent. Aţi organizat proteste şi v-aţi străduit mult. Îi îndemn pe toţi românii, indiferent de apartenenţa politică, să lupte în continuare pentru a proteja independenţa sistemului de justiţie şi pentru a nu permite amestecul politic”.

Mesajul SUA pentru Guvern: „O Românie cât mai puternică posibil, cât mai curată posibil, o Românie cât mai puternică şi democratică”.

Mesajul SUA pentru Parlament, transmis prin Guvern: „Cred că am fost foarte clari prin ceea ce a transmis Ambasada la momentul respectiv. Cum am spus, am avut o întreagă discuţie pe toate subiectele vitale pentru parteneriatul nostrum strategic , fie că e vorba de sfera de securitate, de cea economică sau a respectării statului de drept. Am primit asigurări importante din partea Guvernului în legătură cu modul în care Guvuvernul percepe reacţiile internaţionale după acele evenimente din decembrie (privind tentaviva de modificare a Codului Penal, n.red.), dar e important ca şi cetăţenii să inste pentru resapectarea regulilor statului de drept, asupra transparenţei şi a buneri guvernări”. (…) „Nu mă voi amesteca în legătură cu procesele interne. Am fost informată în ultimele 24 de ore în legătură cu variantele posibile aici (legate de noua Lege a amnistiei, n.red.) şi nu-mi este încă clar care este traiectoria. Dar cred că este foarte important să existe o dezbatere deschisă despre transparenţă şi despre statul de drept.

Mesajul SUA legat de Republica Moldova, transmis şi Preşedinţiei şi Guvernului: „SUA susţin suveranitatea îşi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi libertatea de a-şi alege calea pe care să o urmeze în viitor”.

Strategia Guvernului: tăcerea. Ponta: “Am fost într-o vizită privată în Italia, cu soţia"

Strategia de comunicare a Guvernului, de cealaltă parte, a variat între mesajele asiguratorii ale lui Titus Corlăţean şi atacurile lui Gyorgy Frunda, consilierul onorific al Guvernului. "România nu e colonie", a replicat acesta din urmă.

După şedinţa de Guvern de marţi, Palatul Victoria a intrat în sitentio stampa, inclusiv purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, ridicând din umeri la orice întrebare legată de activitatea sau de programul premierului. “Îmi pare rău, sunt în Austria, în concediu. Este foarte fain aici, e zăpadă, e singura declaraţie oficială pe care pot să v-o dau", a spus Mirel Palada contactat de gândul.

Victor Ponta a evitat, la rândul său, orice precizare legată de absenţa sa din ţară, infirmând doar ipoteza unei vacanţe.

După cinci zile de tăcere, premierul a ales să-şi comunice motivele absenţei din studioul Antenei 3, după ce, înainte de a pleca, îşi lansase mesajele politice şi intenţiile guvernamentale, de la un alt post tv apropiat, RTV. "Aveam programată, dinainte de Anul Nou, o vizită privată în Italia, împreună cu soţia mea. Am fost trei zile în Italia", a spus Victor Ponta, arătând că s-a întâlnit cu Matteo Renzi, noul lider socialist. Liderul PSD a arătat şi de ce a considerat imporatantă această discuţie: "Grupul nostru politic peste o lună va decide care e poziţia noastră în cadrul Europei".

Ponta a insistat totodată asupra faptului că astfel de lucruri "sunt normale". "Sunt un om normal care aş dori să petrec mai mult timp cu familia. Lucrurile private sunt normale. Când nu sunt la Guvern sau într-o vizită oficială sunt cu familia. De altfel, preşedintele ştia, SPP-ul ştia".

Premierul mută atenţia pe "un subiect confidenţial"

Dacă Departamentul de Stat a anunţat ca teme de interes pentru trimisul american respectarea normelor statutui de drept, parteneriatul strategic şi problemele de pe agenda regională, Victor Ponta a susţinut că vizita Victoriei Nuland a avut, în realitate, ca ţintă, un "subiect confidenţial care s-a discutat şi se va discuta în CSAT". „E un subiect care nu e public, e confidenţial, însă asupra căruia domnul ministru Corlăţean este de departe cel mai îndreptăţit să spună punctul de vedere al Guvernului, deci e foarte bine că doamna Nuland a fost la Bucureşti, că s-a discutat despre acest subiect important”, a spus Ponta, adăugând că subiectul secret „ţine de raporturile România-SUA, l-am discutat şi îl vom discuta în CSAT”.

În viziunea sa, ideea că Nuland a venit să critice Guvernul sau să facă o evaluare este „o iluzie oarecum fanariotă - te duci, plângi, vine cineva...”. „Poziţia doamnei Nuland a fost extrem de apreciativă la adresa României”, a concluzionat Ponta.

În urmă cu trei luni, tot contrar uzanţelor, preşedintele Traian Băsescu a evitat, la rândul său, să aibă o întâlnire cu premierul Muntenegrului, Milo Djukanovici, aflat în vizită oficială în România, cu toate că, după accidentul din vară în care şi-au pierdut viaţa 18 români se declara recunoscător autorităţilor pentru răspunsul prompt.

Milo Djukanovici

Citeste mai mult: adev.ro/mwzt2u

Nuland: Absenţa lui Ponta, “o coincidenţă”

În intervenţia sa publică, Nuland a luat drept “o coincidenţă” nesincronizarea programului său cu cel al premierul.

“După cum ştiţi, premierul a fost primit recent de vicepreşedintele Biden, la Washington. A fost o vizită foarte bună. A implicat multe mesaje foarte clare şi oneste. Aşa că, sincer, a fost doar o coincidenţă că am reuşit să vin într-o zi în care avea alte obligaţii. Am încredere că mesajul pe care i l-am transmis ministrului de Externe va fi foarte clar transmis”, a spus ea la Ambasada SUA, considerând “reprezentative” întâlnirile pe care le-a avut în România.

Înainte de a pleca de la Ambasada SUA şi-a anunţat şi concluzia: “Ultimele 24 de ore au fost foarte interesante şi folositoare”.

 

www.gandul.info


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
eu, acum 1313 zile, 17 ore, 27 minute, 7 secunde
mincinos patologic,acest ponta ,crede ca poate prosti pe toata lumea.stau si ma intreb ; la 40 de ani ai sai , oare ce exemplu le va da copiilor sai cind vor fi mari ,si stau sa ma intreb de la cine a citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.