Educație

Personalități ale Focșaniului vechi: Solomon Schechter, savantul de la Cambridge care a descoperit Gheniza din Cairo

Ionel Sclavone
9 aug 2018 1103 vizualizări

Mai puțin cunoscut publicului larg de la noi, focșăneanul Solomon Schechter (1847-1915) este unul dintre cei mai apreciați cercetători în domeniul studiilor ebraice din lumea academică occidentală. Profesor la Cambridge, și-a câștigat renumele după ce a descoperit, într-o magazie – Gheniza - a vechii sinagogi din Cairo, o colecție de documente evreiești din secolele X - XIX, unică în lume, care conține peste 100.000 de pagini. În prezent, Gheniza din Cairo este un nume familiar oricărui istoric serios iar referințe la înscrisurile de acolo apar în toate lucrările despre istoria mediteraneană sau despre viața comunității evreiești din epocă. Solomon Schechter este cunoscut și ca părinte spiritual al iudaismului conservator.

Pe 7 decembrie 1847, în Focșanii Moldovei se nășteau gemenii Shneur Zalman, care avea să devină la maturitate Solomon Schechter, și Israel Yaakov. Tatăl lor, Itzhak Cohen, era originar din Ucraina, de unde a emigrat cu soția Haya Rahel, așezându-se în orașul de pe Milcov.

Copilul s-a dovedit a fi dotat cu o inteligență peste medie. La trei ani învățase ebraica iar la cinci ani cunoștea deja cele cinci cărți ale Torei (Pentateuhul) – învățăturile sfinte ale evreilor. Până la zece ani a învățat la Focșani. Și-a continuat educația la o instituție de învățământ superior religios – yeshiva - în Piatra Neamț, iar mai apoi, de la 13 ani, la Lvov (Lemberg) în Imperiul Austro-Ungar.

A revenit în țară, s-a căsătorit, a divorțat, iar la 18 ani s-a înscris la Seminarul Teologic Israelit din Viena. În paralel a urmat cursuri de filosofie și gramatică la Universitate. Din Austria a plecat în Germania, unde a aprofundat critica istorică a literaturii rabinice la Școala Înaltă de Științe Iudaice din Berlin.

Apoi s-a stabilit la Londra a învățat engleza, a renunțat la numele de Shneur Zalman și a devenit cunoscut drept Solomon Schechter și a îmbrățișat carieta academică la Cambridge. La vârsta de 40 de ani, pe când lucra ca cercetător la Muzeul Britanic s-a recăsătorit. Ca dovadă a prețuirii de care s-a bucurat, a intrat în tradiția asociației studenților evrei din Cambridge organizarea unor sesiuni de conferințe, anuale, care-i poartă numele.

Contribuția la dezvoltarea mișcării iudaismului conservator din SUA

În anul 1902 a preluat conducerea Seminarului Teologic Iudaic din New York și s-a implicat activ în viața religioasă și pedagogică a comunității evreiești din Statele Unite, devenind „arhitectul“ curentului conservator (reformator moderat) în iudaism.

Datorită viziunii și a cunoștințelor în teologie și pedagogie a reușit să transforme Seminarul din New York într-una dintre cele mai importante instituții de educație iudaică din lume. În 1913 a pus bazele organizației comunităților conservatoare din SUA - Sinagogile Unite (United Synagogue of America) care cuprinde circa 800 de colectivitați evreiești de pe tot cuprinsul Statelor Unite. Rețeaua de școli ale mișcării conservatoare este numită după numele său, Solomon Schechter Jewish day schools și are filiale atât în SUA cât și în Canada, Israel și Argentina.

Gheniza din Cairo, marea descoperire a savantului focșănean

Legile iudaice interzic aruncarea sau distrugerea oricărui act care conține numele lui Dumnezeu. Drept urmare, toate documentele și cărțile nefolositare erau depuse într-un depozit special, gheniza. O astfel de gheniza a funcționat pe lângă Sinagoga Ibn Ezra din Cairo încă din perioada premergătoare Evului Mediu și până în secolul al XIX-lea.

În 1896, surorile Agnes Lewis și Margareth Gibson i-au prezentat academicianului două documente a căror sursă era Gheniza Sinagogii Ibn Ezra. Unul dintre acestea era versiunea originală, în ebraică, a Cărții Ecleziastului din Vechiul Testament, care, până atunci era cunoscută doar din traducerile grecești și latine. Descoperirea l-a entuziasmat și l-a convins să meargă în Egipt, în decembrie 1896, unde, ascunse într-un perete al sinagogii Ben Ezra, a găsit aproape 280.000 de fragmente şi manuscrise. După ce a mituit, conform obiceiului, autoritățile și responsabilii locali, el a reușit să sorteze și să recupereze zeci de mii de documente pe care le-a trimis în Anglia.

Personaj pitoresc, căruia îi plăcea să-și trăiască viața

Despre Solomon Schechter au rămas și câteva mărturii anecdotice consemnate de contemporanii săi. Potrivit acestora, dincolo de capacitățile-i intelectuale ieșite din comun, savantul de origine focșăneană era un om de viață, căruia îi plăcea să petreacă, să iubească, să bea și să fumeze.

Rabinul Dr. Moses Gaster, filolog, entolog și istoric literar de origine română stabilit, de asemenea, în Anglia, îl descrie în termeni negativi, drept un vicios cu obiceiuri bizare. În memoriile sale, citate de istoricul religiilor Andrei Oișteanu în „Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură“, apărută la Polirom, Iași, 2010, Gaster observa că Solomon Schechter umbla neîngrijit, cu hainele murdare, pătate cu tutun de prizat și scrum de țigară. Tot el povestește că la Fălticeni, pe la 1870, tânărul Schechter obișnuia să danseze pe mese în papuci. În fapt, concluzionează Andrei Oișteanu, pentru un evreu hasid aceasta era o formă de celebrare a lui Dumnezeu: „El celebra omniprezenţa lui Dumnezeu în locurile cele mai umile şi prin activităţile cele mai profane, prin dans, cântec, relaţii sexuale, somn, mâncare  şi - în termenii lui Simon Dubnov - «prin consumul unor băuturi spirtoase şi prin alte stimulente» (84, p. 289)“ .

Schechter datorează cariera la Cambridge și lui I.C. Brătianu

O altă anecdotă a fost prezentată într-un număr din 1890 al „Revistei Israelite“, reluat într-un articol din „Menora“ (nr. 3 din martie 2011), publicație a comunității evreiești din Focșani. Aceasta se referă la ajutorul primit de Solomon Schechter de la marele om politic I.C. Brătianu, pentru a scăpa de armată. Pe vremea când își făcea studiile la Berlin, tânărul evreu a fost înștiințat să se prezinte să-și satisfacă stagiul militar la regimentul din Focșani. Deși ar fi putut să scape de armată renunțând la cetățenia română, viitorul profesor de la Cambridge a preferat să vină la București și să obțină o scutire.După câteva încercări zadarnice, un prieten a avut ideea să meargă la ministrul de Război, I.C. Brătianu, recunoscut pentru sentimentele antisemite: „să vedem, spune prietenul, dacă bărbatul pe care toată lumea îl consideră de cel mai înfocat antisemit, nu va avea milă de d-ta“. Amicul intră la Brătianu, în vreme ce recrutul aștepta în antecameră cu sufletul la gură. Marele politician îi acordă scutirea impresionat, se spune, de faptul că tânărul Schechter nu a apelat la un mijloc ilegal, renunțarea la cetățenie, pentru a scăpa de obligații.În final, autorul articolului concluziona că „grație bunăvoinței d-lui I.C. Brătianu, d. S. Schechter e astăzi profesor la Universitatea din Cambridge“.

Legăturile familiie Schechter cu Focșaniul s-au pierdut

Plecat de la zece ani din Focșani, Solomon Schechter n-a lăsat nici o urmă. Nu a rămas în picioare nici casa în care s-a născut, nu-i sunt cunoscute nici rudele și nici nu s-au păstrat scrisori sau alte referințe scrise. Fratele său geamăn, Israel Yaakov Schechter a emigrat în Palestina încă de la sfârșitul secolului XIX, fiind unul din fondatorii așezării agricole Zihron Yaakov. Solomon Schechter și-a vizitat fratele și a donat așezării în care trăia câteva manuscrise găsite în Gheniza din Cairo.„La comunitatea din Focșani nu avem informații despre Solomon Schechter sau despre familia acestuia. Probabil că rudele sale au emigrat ori s-au stins. Nu mai există nici casa în care s-a născut și, nu avem nici o referință scrisă despre el. Este posibil să mai existe ceva prin arhive, la Starea Civilă, dar nimeni nu a cercetat până acum“, a precizat Mircea Rond, președintele Comunității Evreiești din Focșani.  

Chiar și așa, în condițiile în care singura legătură cu Focșaniul este mențiunea privind locul nașterii, din documentele de identitate, Solomon Schechter este una dintre marile personalități ale orașului nostru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.