Educație

Impresii la...2 metri sub Pământ, despre cel mai recent roman la profesorului vrâncean Vasile Lefter

Laura Patrascanu
26 iun 2020 1230 vizualizări

Cu 2 metri sub Pământ, domnul Vasile Lefter mai adaugă o carte beletristică pe rafturile bibliotecilor și cheamă cititorii, prin ea, măcar cu doi metri deasupra ipostazelor de înțelegere a lumii și, implicit, a condiției umane.Acest roman foileton, apărut în Editura Arena Cărții din Botoșani, sintetizează episoadele publicate în revista „Luceafărul” din aceeași localitate, oferind o nouă imagine epică și ideatică.

Autorul nu merge pe urmele lui J. Verne într-o călătorie spre centrul Pământului, oprindu-se doar sub doi metri sub pământ, acolo până unde ajung doar rădăcinile puternicilor arbori și de unde misterul începe să capete o altă consistență față de tainele terestre; dar este și locul relelor pe care credințele populare străvechi le pun pe seama strigoilor. Răul în lume se metamorfozează astfel prin ei și astfel lupta contra lor devine un țel pentru biruința binelui. Tema romanului susține ideea că între cele două lumi – cea de „dincoace” și cea de „dincolo” – este o continuitate fireasscă și interferențele devin posibile și necesare. Trecerile reciproce în aceste două lumi săvârșesc un dialog continuu, intrețin condiția umană și asigură secvențe esențiale din eternitate și din aspirațiile muritorilor spre eternitate. La 2 metri sub pământ se află izvoarele, temnițele, pivnițele și beciurile, canalele și tainițele vechilor comunicații, mormintele, adăposturile vremelnice de demult, buncărele...

La 2 metri sub Pământ se poate afla odihna, pedeapsa, mântuirea, oamenii căutându-le pe rând sau pe toate deodată. Prin gazetarul iscoditor, romanul umblă pe urma lor și caută să le deslușească tâlcurile într-o vreme când soarta lumii este incertă și nenumărate primejdii pândesc ori se derulează perfid. Motivul căutătorului (un fel de făt-frumos coborât în tărâmurile tenebroase ale zmeilor!) intră în corespondență cu motivul salvatorului (un alt făt-frumos care pune în luptă marile valori ce îi întregesc viața: iubire, familie, paternitate, jertfă de sine etc.).

Cartea poate fi percepută din perspective diverse – ca roman colectiv, ca eseu, ca alegorie filosofică asupra vieții și morții, ca monografie a lumii rurale dintr-un anumit loc, ca roman-poem al iubirii, ca frescă politică a vremii noastre (cea de după 1989), ca roman știintifico-fantastic... Desigur, cititorul se poate lăsa indemnat să purceadă pe una dintre aceste deschideri ori le poate percepe simultan, într-o ierarhie subiectivă și emoțională.

Romanul colectiv adună energiile unei lumi rurale aparent îndreptate spre stingere, dar, paradoxal, mustind de vitalitate și optimism. Numeroasele personaje ilustrează caractere și manifestări comportamentale diverse, parcă desprinse din arhiva lui La Bruyere, pe care autorul se surprinde în alte ipostaze și lumini. Onomastica este bogată și relevă felul de a fi al fiecăruia, așezându-l sub pecetea istoriei pe care o trăiește, în care se zbate și pe care o făurește.

Feluritele întâmplări susțin tema romanului, cum că raiul și iadul conviețuiesc, fie că sunt căutate pe Pământ ori la 2 metri sub Pământ, fiecărui individ fiindu-i dat să-și afle „raiul” ori „iadul” său.Elementele eseistice consemnează vrâstele care se armonizează în „vina tragică” ce dă imaginea complexă între perisabilitatea individului uman și aspirația spre dăinuire. După o viață chinuită sau tulbure ori cel puțin tulburată, nici moartea nu este mai binevoitoare încât sintagma „Dormi în pace!” nu-și mai respectă esența. Caruselul existenței îi amețește pe toți ca o scenă turnantă de teatru unde fiecare crede că are de interpretat un rol, dar pe care nici nu l-a înțeles și nici nu-l interpretează bine în cazul în care a priceput câte ceva din el.

Ca alegorie asupra vieții și morții, jocul și nunta se îngemănează, survenind cercetarea și căutările. Strigoii se joacă necontenit cu oamenii și invers; oamenii se nuntesc necontenit cu „marea trecere”, lăsându-și în urmă felurite mărturii care să dea celor ce mai rămân forța pentru alte jocuri „prin deșertul de cenușă”, prin necontenita „vânare de vânt”. În fond, oamenii sunt buni și biruitori, deși fac adeseori „exerciții” de răutate și vădesc slăbiciuni de neiertat. Ierarhiile omenești din lumea vie par să se perpetueze și „dincolo”, prin artificii ascunse deasupra și sub 2 metri sub Pământ

Elementele de monografie rurală se îmbină cu secvențe autobiografice mai mult sau mai puțin transparente. Satul îmbătrânit și părăsit de tineri în căutarea norocului prin alte părți oferă o imagine tristă a zilelor noastre. Fără amărâții săi, satul dovedește omenie față de amârâți veniți din meleaguri străine. Status-ul social determină relațiile inter-umane și se află în continuă dinamică, oamenii văzându-și de rosturile lor, fiecare acceptându-și resemnat locul. Obiceiurile și tradițiile își continuă datele străvechi și întrețin coodonatele vitalității colective. Munca și petrecerile își află ritmurile impuse de contextul social-istoric și de obișnuințele statornicite în timp. Înmormântările și nunțile parcurg ritualuri străvechi, iar notabilitățile satului își joacă rosturile, punându-se în evidență și dominând cadrul rural.

Firul narativ este definit de patru „povești” de dragoste: iubirea neîmplinită a celor doi jurnaliști de investigație (Alex și Merena), ajunși la „2 metri sub pământ”; iubirea supraviețuitoare a celor doi protagoniști (Andronache Țârelogeanu și Florica) și salvată mai târziu, prin nuntă, din dragostea lor ivindu-se Mario, îndrăgostit și căsătorit cu Sofia; iubirea a doi tineri întâlniți de soartă din două colțuri ale lumii (Cornelius Costin Țârelogeanu și Juana). Iubirea conservă energii sau le dezlănțuie, în funcție de împrejurări, înnobilată fiind de multe eforturi ale facerilor de bine. Iubirea tinerească se îmbogățește prin iubirea paternă și maternă, prin cultul famiilor și al copiilor dând forță existenței.

Romanul se inspiră din realități actuale. După 1990, cu chipul că îi ajută pe cei nevoiași, forțele noastre politice care s-au rânduit pe la cârma țării mai mult i-au umilit: i-au manipulat în preajma alegerilor electorale, le-au promis și le-au dat sume derizorii pentru traiul zilnic, i-au obligat să facă munci grele, umilitoare și absurde. Umilința generală în fața străinilor a celor mari a căpătat noi proporții. „Centrul” mondial pare că râvnește și la legendarele resurse energetice ale Munților Bucegi. Astfel că lumea noastră este amenințată și bântuită de noi și mari primejdii. Spre nădejde, se mai pune speranța în câte un „mântuitor”, precum Andro.

În plan științifico-fantastic, romanul adună tehnici, instrumente și mașinării capabile de cunoaștere și de mântuire. Strigoiul Strigoianu, spiritul răului și temutul stăpân al lumii de sub „2 metri”, primește riposta din partea forțelor binelui. Ideea este că lumea trebuie să rămână cu speranță continuă.

Malițios și cu un bogat simț de observație și de cunoaștere a vieții, susținut și de o aleasă cultură, domnul Vasile Lefter ne oferă o carte de cugetare, de atitudine și de acțiune.

Citită acum, când lumea întreagă se confruntă cu o pandemie fără precedent, avem senzația că fiecare suntem un... Andronache Țârelogeanu care se luptă cu alde Strigoianu, cu„Centrul” pentru mântuirea sa și a celorlalți...

Ion Gr. CHERCIU

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.