Elevii şcolilor racordate la ENET, victime colaterale ale nepuţinţei conducătorilor
Recordul negativ de temperatură pentru începutul lunii octombrie, care a însemnat ieri 4,7 grade Celsius la Focşani şi minus 1 grad la Tulnici, a determinat conducerile unităţilor de învăţămant care au centrale să le pornească. Temperaturile din clase au scăzut şi ele săptămana aceasta de la o zi la alta, pe măsură ce frigul de afară a persistat. Este cazul Şcolii “Duiliu Zamfirescu” din Focşani unde elevii merg la cursuri fără să se teamă că ar putea răci. “Am dat drumul la căldură pentru că începuse să se simtă rece în clase. La grădiniţă este rece acum, aceasta fiind racordată la sistemul centralizat al oraşului. Însă mulţi copii vin răciţi de acasă”, ne-a declarat directorul Şcolii “Duiliu Zamfirescu”, profesorul Petrică Moraru. Nu toate şcolile însă pot furniza agent termic în aceste zile, în Focşani doar zece unităţi de învăţămant avand centrale termice. Este vorba despre Grădiniţele 3 (care pană în acest an a încălzit clasele cu ajutorul sobelor), 4,10, 13, 23, Creşa 7, Şcoala “Duiliu Zamfirescu” şi Colegiile Auto, Unirea şi Liceul “G.G. Longinescu”. Majoritatea unităţilor de învăţămant din municipiu, 28 la număr, sunt racordate la sistemul centralizat al oraşului, iar elevii aşteaptă acum pornirea motoarelor ENET pentru a nu tremura în bănci. Deşi proaspăt reabilitată, Şcoala “Ştefan cel Mare” nu are montată centrală, rămanand racordată la ENET. “Aşa a fost prevăzut în proiect. Dacă m-ar fi întrebat pe mine, le-aş fi spus că prefer centrală pe gaze din mai multe motive. Unul ar fi cel financiar. Anul trecut, cand unitatea a funcţionat în Sud, am plătit pe factura la gaz de trei ori mai puţin cat venea factura la ENET la sediul şcolii, unde s-a mai dat drumul la căldură pentru că se făceau lucrări. Un alt motiv este legat de faptul că nu mai eşti dependent de alţii”, ne-a declarat directorul Şcolii “Ştefan cel Mare”, profesorul Marcel Ungureanu. În unele grădiniţe frigul de afară se face simţit tot mai mult, unii părinţi, ale căror apartamente au centrale, preferand să-şi ţină copiii acasă pană la trecerea valului de frig. La nivel de judeţ, cele mai multe şcoli folosesc încălzirea pe sobe şi numai cele reabilitate în ultimii ani au centrale proprii, majoritatea pe lemne. Potrivit unei situaţii a Inspectoratului Şcolar Judeţean, 252 de unităţi de învăţămant încălzesc sălile de clasă cu ajutorul sobelor, 175 au centrale pe lemne, 31 centrale electrice, 28 centrale pe gaze şi 38 de unităţi sunt racordate la sistemul centralizat al oraşului în care se află. (M. VLĂDESCU)