Educație

Anii în care Focşaniul se scria „Foksany”. Cine erau fotografii focșănenilor din secolul XIX

Ziarul de Vrancea
14 apr 2019 6765 vizualizări

F. X. Zeitheim, Adolf Zeitheim, A. Schier - fotografii focşănenilor din secolul XIX. Oraş cosmopolit, Focşaniul a dat primii fotografi în anii 1870, ţinând pasul cu oraşele importante din ţară, dar şi cu ţările europene. Originari din Austria, fotografii focşănenilor acordau o mare atenţie modului de prezentare al fotografiilor. În secolul XIX şi chiar şi la începutul secolului trecut, fotografiile erau folosite pe post de carte de vizită.

Primele fotografii şi experimente fotografice din lume datează din prima jumătate a anilor 1800, însă abia în anii 1860-1870 încep să se deschidă ateliere fotografice. România adoptă şi ea această invenţie, acest mod de imortalizare şi sunt deschise zeci sau chiar sute de ateliere fotografice pe întreg teritoriul ţării. Focşaniul nu face excepţie şi primele ateliere sunt deschise pe Strada Mare a Unirii.

Având în vedere tehnica vremii şi costurile de realizare a unei fotografii în exterior, fotografii focşăneni nu făceau decât poze de studio. Chiar şi aşa, aşa numitele CDV–uri (cărţi de vizită n.r.) surprind farmecul unor timpuri demult apuse şi eleganţa oamenilor.

Din fotografiile care s-au păstrat putem vedea portul doamnelor, al domnilor şi al copiilor, dar şi întreaga recuzită a pozarilor de acum 160 de ani. În acei ani îndepărtaţi, fotografia propriu zisă se lipea pe o bucată de carton multi-stratificat, astfel încât, în 2013, multe dintre aceste fotografii arată ca şi noi. De asemenea, spre deosebire de fotografiile care se fac nu doar acum, ci de decenii bune, fotografiile din secolul XIX erau atent îngrijite de fotografi, aceştia fiind la bază pictori şi decoratori. Dacă pe faţă era scris numele fotografului, respectiv numele oraşului, verso-ul avea diferite desene şi inscripţii legate de fotografie.

Foto: Verso al CDV-urilor lui F. X. Zeitheim. Acesta îi omagia pe pionerii fotografiei - Daguerre, Niepce şi Talbot

Schier şi F. X. Zeitheim, cei mai vechi fotografi din…Foksany

Cei mai vechi fotografi ai Focşaniului par a fi F. X. Zeitheim şi A. Schier, aceştia remarcându-se prin calitatea fotografiilor, cât şi prin durata de existenţă a atelierului. F. X. Zeitheim avea atelierul foto pe Strada Mare “vis a vis de magasinul D. Altan Agemu”, după cum scrie pe versoul fotografiilor realizate de focşăneanul austriac. Tot pe spatele fotografiilor apar şi figurile lui Louis Daguerre, Joseph Nicephore Niepce şi Wiliam Henry Fox Talbot, pionerii fotografiei la nivel mondial. A. Schier, la fel ca mulţi alţi fotografi din ţară şi mai cu seamă din Bucureşti, se mândrea cu o distincţie regală. Pe versoul pozelor făcute de el era inscripţionat “decore par S. M. l’Empereur d’Austriche”, împăratul Franz Joseph I al Austriei decorand, probabil, noii “magicieni” ai imaginilor. Cum grafia nu era încă bine pusă la punct, dar şi pentru a da un aer cosmopolit artei lor, fotografii scriau numele oraşului nostru mai curând “Foksany” sau “Focsany”. Adevăraţi maeştri ai fotografiei, vechii artişti fotografi aveau o mulţime de decoruri constând în pânze pictate cu peisaje idilice, obiecte de mobilier, mici ziduri din piatră, cărţi etc. Acestea erau folosite în funcţie de persoana care era pozată, dar şi de evenimentul cu care focşăneanul ajungea la pozar.

Foto: Popular fotograf în anii 1880, Adolf Zeitheim e posibil să fie rudă cu F. X. Zeitheim

Aparatul foto, o raritate

După F. X. Zeitheim, în Focşani se remarcă un anume Adolf Zeitheim, pozele acestuia fiind cele mai întâlnite la fotografii focşăneni de dinainte de 1900. După nume şi perioada apariţiei, Adolf ar putea fi rudă sau chiar descendent al altui fotograf important, F. X. Zeitheim, dar în lipsa unor informaţii certe nu ne putem pronunţa cu exactitate. În prag de secol XX îşi mai fac apariţia atelierul Marie & Aida, situat undeva în zona Primăriei din Piaţa Unirii, Alfons Kiesler, fotograf care ulterior va activa în Craiova şi I. M. Wechsler cu atelierul în Strada Gării. CDV-urile şi “surorile” lor, Cabinet Cardurile -fotografii cartonate făcute la dimensiune mult mai mai mare – vor rămâne populare până în jurul anilor 1920, când aparatele foto încep să ajungă la mase.

Foto: Alfons Kiesler a lucrat puţin în Focşani după care şi-a mutat atelierul la Craiova

Un F. X. Koroschetz poate ajunge şi la 50 de euro

Târgurile de vechituri din ţară şi site-urile naţionale şi internaţionale specializate în licitaţii sunt principalele surse de asemenea fotografii cartonate pentru cei care sunt pasionaţi de istoria în imagini a unui oraş sau altul. De cele mai multe ori, preţurile sunt exprimate în valută şi pornesc de la 10 euro, putând să ajungă chiar şi la 50 euro. Valoarea fotografiei este dată de starea de conservare, de decorurile folosite, de numele atelierului fotografic şi de datare în cazul în care aceasta există. Dacă în poză mai apare şi vreun negustor de pe Strada Mare sau vreo personalitate locală, împătimiţii pot ajunge să plătească sume grele pentru respectiva frântură de istorie imortalizată într-o bucată de carton. Până la urmă, această pasiune reprezintă descoperirea unui trecut îndepărtat şi aproape necunoscut.

Foto: I. M. Wechsler e posibil să fi fost o apariţie meteorică, împătimiţii de istoria Focşanilor găsind o singură poză realizată de el

Articol republicat din data de 9 August 2013. Autor: Sorin Tudose


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.