Cum înjurau vrâncenii pe la 1940
Aţi fost vreodată curioşi să aflaţi cum înjurau strămoşii noştri? În cazul în care nu v-aţi gândit niciodată la acest lucru, se pare că originea cuvintelor de ocară se pierde cu mult timp înapoi, în istorie. Cei de la vice.com au găsit la Academia Română un document publicat în 1942, care adună sub aceeaşi copertă obscenităţile pe care le spuneau românii în urmă cu aproape 80 de ani. “Dicţionarul” de cuvinte obscene este un supliment al Atlasului Linguistic Român, realizat în urma unui proces destul de minuţios, printr-un sondaj în rândul populaţiei. Cum la 1942 nu exista internet, iar telecomunicaţiile nu erau atât de avansate ca acum, toate aceste înjurături au fost culese, cel mai probabil, la pas, prin ţară. Specialiştii de atunci au realizat hărţi cu toate zonele ţării şi cu înjurăturile aferente fiecărei regiuni geografice. Studiind hărţile respective, am aflat că în actuala zonă a judeţului Vrancea, pe atunci împărţit în judeţele Putna, Rm. Sărat şi Tecuci, înjurăturile erau diferite. Zona de la nord de Focşani folosea anumite expresii, în timp ce la sud de Milcov, muntenii ocărau altfel. Atlasul reţine că în partea de la nord de Focşani înjurătura purta numele de sudalmă, în timp ce la sud se foloseau expresiile: înjurătură sau ocară. Însă, atât moldovenii cât şi muntenii din actualul judeţ Vrancea, când erau nervoşi sau supăraţi, făceau referire în cuvintele lor de ocară la termeni din religie.
“Futu-lu-n-cur pă mă-sa”
Astfel, vrâncenii de la nord de Focşani înjurau “di crusî” (n.r. de cruce): “tu-s crusa mă-ti” sau “di dumnizău” (n.r. de Dumnezeu). În partea celaltă de Milcov, la Sud, înjurătura era ceva mai obscenă: “futu-lu-n-cur pă mă-sa” sau făcea referire la “dă dumnezieu”. Cele două zone pot fi recunoscute în Atlasul înjurăturilor cu numerele 605 – Focşani şi 728 – Rm. Sărat. Tot pe la 1940, lingiviştii români reţineau că la Focşani, moldovenii făceau referire la organul genital al femeii cu denumirile de “puţă, matcâ sau trupu ii” (n.r. trupul ei), în timp ce organul genital masculin era denumit la nord şi la sud de Milcov prin termenul de “membru”. Cei de la vice.com explică şi de ce românii au un vocabular atât de “colorat” în materie de cuvinte “urâte”. România se numără printre ţările cu cea mai longevivă societate ţărănească, unde nu a păstruns limbajul aristocrat, cenzurat, aşa cum s-a întâmplat în Vestul Europei. “Cu cât mergem mai spre vest, Europa a trecut prin nişte secole în ceea ce se cheamă proces al civilizării, care a însemnat un control al bunelor maniere”, a spus Vintilă Mihăilescu, antropolog şi director al Departamentului de Sociologie de la SNSPA, citat de sursa precizată. (Iulia CREŢU)