Nemulțumirile afaceriștilor mici și mijlocii din Vrancea față de modificările fiscale pregătite de Guvern | Prefectul și premierul răspund
În recenta ședință a Comisiei de Dialog Social desfășurată la Prefectura Vrancea, reprezentanții Intreprinderilor Mici și Mijlocii din județ și-a exprimat poziția în legătură cu modificările fiscale pregătite de Guvern. Citiți în continuare precizările Patronatului Intreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) Vrancea pe acest subiect, precum și răspunsul prefectului de Vrancea Nicușor Halici în legătură cu toate problemele prezentate. De asemenea, luni seară 07 august 2023 Premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat într-un interviu televizat transmis de postul Aleph News ce urmează să se întâmple în zilele următoare din punctul său de vedere. Citiți și vizionați în continuare toate amănuntele făcute publice cu acest prilej.
Poziția exprimată de Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii(PIMM) Vrancea în ședința de Dialog Social desfășurată pe data de 26.06.2023
Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii(PIMM) Vrancea ”Nu este de acord cu desființarea, de către actuala coaliție de guvernare, a ministerului pentru I.M.M.-uri. Dezacordul față de inexistența unei structuri guvernamentale a fost prezentat Primului-Ministru de către președintele CNIPMMR, domnul Florin Jianu, cu ocazia întrevederii pe care au avut-o la Guvern. Având în vedere ca 99% din firmele din România fac parte din categoria intreprinderilor mici și mijlocii, 60% dintre salariați fiind lucrători ai acestora, se impune înființarea unui minister sau a unei agenții guvernamentale pentru I.M.M.-uri în cadrul Ministerului Economiei.Solicitare: Înființarea unui minister sau a unei agenții guvernamentale pentru I.M.M.-uri.
Patronatul Intreprinderilor Mici si Mijlocii (PIMM) Vrancea, fondat în anul 1992 este afiliat la Consiliul Național al Intrepriderilor Private Mici și Mijlocii, are 163 de firme membre în cadrul cărora lucrează 7365 de salariați și activează în numele firmelor din județul Vrancea cu 57000 de salariați.
Rezulatele sondajului CNIPMMR cu privire la impactul modificărilor fiscale de la 1 septembrie 2023, au fost puse la dispoziția membrilor Comisiei de Dialog Social (CDS).
71% dintre antreprenorii intervievați au răspuns că nu sunt de acord cu o noua modificare a Codului Fiscal, începând cu data de 1 septembrie 2023.
83,3 % au răspuns afirmativ la întrebarea dacă modificările fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie 2023 le-au afectat negativ activitatea.
70,8 % au răspuns negativ la întrebarea <<sunteți de acord cu o noua modificare a Codului Fiscal începând cu 1 septembrie 2023?>>
Propunerile antreprenorilor pentru scăderea deficitului bugetar:
-81,3% reducerea numărului de funționari publici;
78,1% eficientizarea cheltuielilor la bugetul de stat;
Reprezentanții I.M.M.-urilor nu sunt de acord cu:
- creșterea salariului minim cu 300 de lei, creștere care ar fi în favoarea statului (217 lei la stat și 83 lei la salariat);
- eliminarea facilităților fiscale acordate pentru lucrătorii din construții și agricultură;
- modificarea taxelor și impozitelor de la 1 septembrie a.c., având în vedere că astfel de prevederi conform legislației, trebuie să în vigoare la 6 luni de la aprobare;
- mărirea T.V.A. în sectorul HORECA;
- creșterea impozitărea dividentelor.
Guvernul nu a efectuat și nu efectueaza un studiu de impact a măsurilor preconizate a fi adoptate.
Solicitări:
-stoparea măsurilor de creștere a taxelor și impozitelor pentru I.M.M.-uri, fără anunțarea cu 6 luni înainte, conform Codului Fiscal;
-reducerea impozitării forței de muncă, impozitare care este cea mai ridicata din UE;
Propuneri-. Neimpozitarea unei anumite sume din salariu, minim 500 lei;
- sprijinirea de către stat a I.M.M.-urilor - cel mai mare contributor la bugetul statului;
-sprijin guvernamental pentru relansare economică, inclusiv prin acordarea de consultanță în vederea accesării fondurilor europene;
- eliminarea suprataxării muncii part-time;
- menținerea impozitului pe venit de 1% la microinterprinderi;
- adoptarea unei strategii eficiente și clare pentru acoperirea deficitului la bugetul României;
- finalizarea până la 1 ianuarie 2024, a legii unice de salarizare a bugetarilor;
- reducerea numărului de salariați care lucrează la stat;
- impozitarea companiilor multinaționale și a activităților nefiscalizate - forfetare;
- eliminarea pensiilor speciale;
- consolidarea și revigorarea parteneriatului public-privat, prin dialog social: patronate - sindicate - Guvern;
La nivel județean, Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii Vrancea colaborează foarte bine atât cu Instituția Prefectului cât și cu Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ), Casa de Asigurări de Sănatate, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, având reprezentativitate în organismele de conducere/consultative ale acestor instituții.
Opinia membrilor Consiliului director al Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii Vrancea:<<Orice creștere de taxe sau impozite sau introducerea unor noi taxe reprezintă o povară pentru mediul privat, de aceea astfel de măsuri nu vor fi bine primite.Măsurile care vizează impozitarea progresivă, impozitarea corespunzatoare a multinaționalelor sunt foarte bune.Predictibilitatea în domeniul fiscal este absolut necesară, cu respectarea termenului de 6 luni până la intrarea în vigoare a modificarilor legislative privind taxele și impozitele.Trebuie identificate și adoptate cele mai bune variante astfel încât oamenii să își poată păstra locurile de muncă atât în mediul privat cât și în sistemul bugetar>>.”
Opinia Prefectului județului Vrancea
”Sistemul bugetar și cel privat sunt interdependente, statul nu poate fi competitiv fără un mediu privat puternic. De aceea, coaliția de guvernare caută cele mai bune soluții pentru asigurarea echilibrului între cele doua sisteme. Deoarece trebuie luate măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, în prezent sunt în analiză propunerile făcute în acest sens, atât de către structurile guvernamentale cât și de catre mediul privat. Deficitul bugetar a crescut excesiv după anul 2019, atunci când statul româan s-a împrumutat foarte mult. Aceste împrumuturi, care trebuie rambursate, grevează deja bugetul statului. Guvernul are în vedere măsuri care vor conduce la menținerea creșterii economice, la reducerea cheltuielilor din sectorul bugetar, dar și la aplicarea unui regim fiscal corect. Totodată, trebuie identificate soluții care să determine românii din diaspora să se întoarcă acasă, dat fiind faptul că în sectorul privat există mare nevoie de forță de muncă. Pentru a se ajunge la cele mai bune rezultate este important dialogul social care trebuie să fie eficient și acest lucru nu implică neapărat existența unei structuri guvernamentale dedicată. Sunt luate în discuție măsuri precum: impozitarea diferențiată a profitului în funție de cifra de afaceri, pragul fiind de 300.000 euro, desființarea a celor aproximativ 200.000 de posturi vacante de la stat, posturi care sunt bugetate. Creșterea taxelor și impozitelor nu vizeaza I.M.M.-urile, ci taxarea viciilor, impozitarea proprietăților de lux, a serviciilor de lux din HORECA, precum și impozitarea corespunzătoare a multinaționalelor. Fondurile pentru proiectele de investiții în infrastructura la nivel local, disponibile fie din fonduri europene prin PNRR, POIM ș.a.m.d sau de la bugetul de stat prin Programele PNDL II și <<Anghel Saligny>>, reprezintă o infuzie importantă de capital în economie. Pentru un grad cât mai mare de absorbție a fondurilor europene este necesar să se asigure resursele financiare necesare cofinanțării, de aceea trebuie luate măsuri atât pentru creșterea veniturilor la buget prin reducerea cheltuielilor, dar și pentru prin creșterea gradului de colectare. Totodată, trebuie ținut cont de faptul că pentru a putea beneficia de fondurile europene, se impune respectarea angajamentelor luate de către Guvern în ceea ce privește implementarea reformelor asumate. Guvernul împreună cu reprezentanții sectoarelor care beneficiaza de facilități trebuie să efectueze o analiză a rezultatelor acestor scutiri de taxe/impozit, astfel încât să poată fi luate cele mai bune decizii. Este corect ca firmele din aceste sectoare care au profitat de facilități și au avut beneficii, acum să dea dovadă de solidaritate. Evident că toate măsurile care vor fi luate de Guvern, vor fi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, inclusiv cu cele din Codul Fiscal. Sunt și măsuri care pot fi aplicate într-un termen scurt, cum ar fi desființarea posturilor vacante. Este necesară digitalizarea instituțiilor statului, în primul rând a ANAF-ului astfel încât trasabilitatea banilor să poată fi urmărită. Astfel, vor fi diminuate evaziunea fiscală și munca la negru și vor crește veniturile la bugetul statului. Pentru a obține rezultatele pe care ni le dorim cu toții este foarte importantă continuitatea și coerența în actul de guvernare. Guvernul este deschis dialogului cu mediul de afaceri și are în vedere consultarea constantă a partenerilor de dialog social pe toate subiectele de interes.”
Citiți în documentul atașat în format PDF minuta încheiată după ședința Comisiei de Dialog Social în care Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) Vrancea și-a exprimat poziția față de modificările fiscale pregătite de Guvern.
Citiți și VIDEO | Primul interviu televizat de premier al lui Marcel Ciolacu acordat luni seară, 07 august 2023, postului de televiziune Aleph News
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, 07 august 2023 în primul său interviu televizat în această calitate difuzat de postul Aleph News că România va avea un deficit de 6,2% din PIB în acest an (mult peste ținta asumată) și va pierde fondurile UE dacă nu adoptă măsuri urgente. El a amenințat că dacă PNL nu susține pachetul de reforme în administrație și de eliminare a facilităților fiscale va demisiona din funcția de premier și va încerca declanșarea alegerilor anticipate.
Primul Ministru al Guvernului a anunțat că va merge la Comisia Europeană pentru a negocia flexibilizare a deficitului bugetar.
Marcel Ciolacu a mai spus că cea mai mare provocare este „să facem corecțiile fără mărirea TVA”. El a adăugat că pachetul fiscal nu va conține nici un impozit nou, ci eliminarea facilităților fiscale, din care a enumerat scutirile de taxe, impozite și contribuții de sănătate.
În ce privește creșteri de taxe și impozite, el a anunțat posibila creștere a accizelor la tutun și a redevențelor.
Ciolacu a admis și eroarea de la construcția bugetului pentru 2023, spunând că în legea bugetului s-a estimat o creștere a veniturilor la buget cu 14% față de anul trecut, dar creșterea e de doar 11%. El a dat vina pe scăderea consumului și a producției industriale.
Declarațiile cele mai importante făcute luni seară 07 august 2023 de Marcel Ciolacu la postul de televiziune Aleph News:
-
România nu se poate reforma fără UE. Fără UE și NATO am fi o țară fragilă, la fel de vulnerabilă ca Republica Moldova. Multe din reformele din PNRR se suprapun peste reformele cerute pentru aderarea la OCDE, ceea ce e bine. E normal ca apartenența la UE și NATO să vină cu anumite rigori
-
PNRR nu are o coerență în aplicarea reformelor. Pensiile speciale trebuiau la pachet cu legea pensiilor și cu legea salarizării
-
Avem termen 31 august să terminăm negocierile de modificare a PNRR. Categoric voi ajunge la Bruxelles până la 31 august
-
Din PNRR avem reducerea unor granturi (fonduri nerambursabile – n.red.) de 2,1 miliarde euro pentru că am avut o creștere economică mai mare. Aș vrea să îl întreb pe fostul premier cât l-a dus capul?
-
Avem și RepowerEU
-
A treia negociere cu Comisia Europeană (până la 31 august) va fi pe deficitul bugetar (deficitul asumat de România e 4,4% din PIB). Încălcarea deficitului e prevăzută în PNRR, orice țară care își încalcă deficitul asumat, automat Comisia declanșează suspendarea fondurilor europene. Suntem singurul stat care avem acord privind deficitul. De ce? Pentru că un guvern a avut deficit de 9,2% din PIB, s-au speriat și ăia. Au fost împrumuturi de 200 de miliarde de lei în doi ani
-
Acum România se împrumută să plătească dobânzile, sunt lucruri care depășesc bunul simț
-
Nu comentez decizia CCR, vom avea o negociere pentru închiderea jalonului privind pensiile speciale. Reîncepem discuția cu Comisia Europeană
-
Despre legea pensiilor speciale: Maestre, e o proiecție până în 2035
-
De ce polițistul care eliberează buletine trebuie să iasă mai devreme la pensie? Înțeleg pentru militarii din teatrele de operațiuni
-
Eu nu am simțit vreo agresiune a Comisiei Europene pe vreun aspect de când sunt premier
-
Dacă în acest moment nu se face o reformă administrativă în paralel cu o reformă de reducere a unor excepții fiscale (toate excepțiile însumează 75 miliarde lei), România fără nici o măsură în acest moment va ajunge la un deficit mai mare de 6,2% din PIB. Automat va duce la stoparea fondurilor europene și la instabilitate politică
-
Ar fi o greșeală pe care nu mi-o asum ca noi să nu luăm anumite măsuri în acest moment, mai ales în zona bugetară, și să lăsăm România să intre în instabilitate și criză economică. România nu are criză economică, nu avem problema cu securitatea energetică și securitatea alimentară
-
România nu își mai poate permite anumite excepții făcute și să meargă mai departe fără o reformă administrativă de fond, nu de formă
-
În acest moment nu e nimic hotărât cu Comisia Europeană că s-a schimbat ținta de 4,4% din PIB. Comisia nu poate să îți accepte dacă nu ai un plan. E posibil să negociem cu Comisia
-
Există un buffer la Ministerul Finanțelor și la BNR
-
Dacă nu luăm măsuri va fi o situație dramatică. Nu trebuie măsuri de noi taxe. Va veni și un pachet referitor la combaterea evaziunii fiscale
-
Reformele încep imediat după ce va fi dată OUG (privind reducerea cheltuielilor). OUG trebuie dată cel târziu până la finalul lunii. Azi am avut ultima discuție politică, vom comunica măsurile în partide. Cele două ordonanțe de urgență vor fi date concomitent. 99% din măsurile se vor da concomitent, ca lumea să poată compara cât scădem din cheltuieli și cât aducem din venituri
-
Voi crea cadrul legal pentru o reformă administrativă de fond după 2024.
-
În legea bugetului pe 2023 s-a estimat o creștere a veniturilor la buget cu 14% față de anul trecut, dar creșterea e de doar 11% pentru că au scăzut consumul și producția industrială. Ele puteau fi anticipate și mai bine gândite. În martie a venit hârtie (în acest sens – n.red.) la Guvern.
-
De ce nu a sesizat nimeni? Nu am nici o problemă să îmi asum. Ar fi trebuit declanșate anumite aspecte, ar fi fost mai ușor de negociat cu categoriile sociale, am fi făcut un plan pe mai multe luni, nu ne-am fi strâmtorat în ultimul trimestru al anului
-
Despre Adrian Câciu: Nu a estimat nimeni greșit, a fost o proiecție
-
Marea problemă a României e fondul, noi mereu am mermelit-o și am închis găurile. Veniturile din PIB reprezintă 27%, față de media UE de peste 40%. Asta nu înseamnă că eu voi fi de acord cu noi taxe în acest moment
-
Sunt oameni foarte corecți în PSD și în PNL. În PSD există mai mulți specialiști
-
Nu am ce să le reproșez lui Nicolae Ciucă, Grindeanu, Tudose, Emil Boc
-
Nu vin cu taxe noi și știe și președintele Ciucă.
-
Eu am intrat la guvernare într-un moment foarte greu pentru România, când aveam deficit de 9,2% din PIB, se știa în ce prăpastie intra România dacă nu aveam o coaliție cu stabilitate politică clară
-
Vă reamintesc în ce situație erau, să își asume și liderii USR în ce situație au lăsat România
-
Eu nu scad veniturile oamenilor ca în 2010, pentru că a scăzut automat consumul și ai adus atingeri macroeconomice
-
Cea mai mare provocare e să facem corecțiile fără mărirea TVA
-
Funcționează planul de reducere a prețurilor, ați văzut că spune și Consiliul Concurenței
-
Încă nu am ieșit cu decizii asumate pe care să le asumăm. Marea majoritate (a măsurilor fiscale pe surse – n.red.) nu sunt adevărate. E normal ca echipa de la Ministerul Finanțelor să analizeze multe scenarii
-
E posibil să fie la țigări o mărire de acciză, mărire la redevențe
-
Concediile medicale au crescut de la 800 de milioane de lei pe an la 6 miliarde de lei în sectorul construcțiilor
-
Azi, împreună cu Nicolae Ciucă și ceilalți lideri am închis 99% din măsurile legate de reforma administrativă și anumite creșteri fiscale
-
Nu a fost rea taxa unică. Greșeala a fost când am desființat-o. Unii o apără, dar nu mai există. Taxa unică e cand ai 16% la TVA, impozit pe profit etc. Ideea nu a fost rea, dar între timp celelalt economii au evoluat, nu mai există în UE cotă unică
-
După digitalizarea ANAF se va veni cu impozitarea progresivă. Dar eu nu pot veni acum cu taxe noi, e încă fragil climatul economic, contextul cu războiul, nu ai voie cu taxe noi care să descurajeze economia
-
Va fi eliminare de excepții la CASS (asigurările de sănătate – n. red.). IT-ul e scutit de plata impozitului pe venit de 20 de ani. A fost o măsură a unui stat care și-a asumat-o. Nu spun că s-a încheiat, dar e nevoie de echitate socială și fiscală. Dar la pachet la constructorii vor plăti CASS și vom veni cu mărirea salariului minim la constructori
-
M-am trezit în 2023 cu concedii medicale de 6 miliarde de lei. Cum se uită comisarul pe buget și eu să par un om serios dacă eu păstrez scutirile de CASS
-
Din fondurile UE sunt miliarde de euro în IT. Nu taie nimeni până nu vom discuta iar cu toată industria. Aveți miliarde de euro de la UE pentru digitalizare. Vreți să riscăm să pierdem aceste miliarde sau să ne așezăm la masă să înțelegem că România nu își mai permite ce își permitea acum câteva luni?
-
Am și eu o răbdare și nu voi accepta ipocrizia de la partenerii mei de coaliție. Îmi asum măsuri, nu caut vinovați, trebuie să înțeleagă și beneficiarii de facilități că nu le mai putem susține
-
Nu voi veni cu nici o taxă nouă, în schimb cu echitate fiscală voi veni. mediul de afaceri trebuie să fie unul corect, concurențial
-
E posibil să pierd niște voturi, îmi asum, voi explica și în partid. Dar acasă, când mă uit în oglindă, știu că am făcut ce e corect pentru România, țara în care crește copilul meu
-
S-ar putea să fie o diferență imensă între deciziile din 2010 și deciziile noastre. Eu simt rezistența la schimbări
-
Eu nu îmi permit să pierd aderarea la OCDE
-
Nu poți să ai 14 instituții la Agricultură, în ce țară suntem noi? La Ministerul Muncii, în momentul de criză cu azilele groazei, am văzut ”eficiența” instituțiilor anacronice
-
Nu pot permite să ai sporuri de antenă 15%, să ai sporuri mai mari decât salariul. Te mai caut să îți dau și vouchere de vacanță
-
Nu e normal ca cel cu salariul minim să plătească asigurările pe sănătate și alții nu
-
Cristoiu: Vă atrag atenția că vă ia dracu cu așa ceva
-
Nu dăm pe nimeni afară, vor fi comasări.
-
Îmi asum măsurile cap-coadă. România nu își mai poate permite această situație.
-
Vă susține PNL? Cum să pui în contrapondere pierderea a 70 miliarde de euro, pierderea investițiilor străine? Eu mi-am pus mandatul pe masă și să conducă ei. Dar eu văd că acum mă susțin.
-
Dacă liberalii nu înțeleg situația și ce e în joc, eu îmi pun mandatul pe masă și mergem la alegeri. Am și eu răbdarea mea. Jocul e peste capul lui Ciolacu și al lui Ciucă, ce se joacă în acest moment regional
-
Text informații:g4media.ro
-
Citiți și:Expertul contabil focșănean Mirela Lupu:”În România sunt pedepsiți cei care muncesc!”
Fisiere atasate
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
