Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Unul din doi români nu crede că banii cash răspândesc coronavirus

Ziarul de Vrancea
26 ian 2021 532 vizualizări

O treime dintre ei vor folosi la fel de mulți bani cash și în următorul an

Unul din doi români nu crede că banii cash contribuie la răspândirea noului coronavirus, iar o treime dintre români (33%) cred că vor folosi la fel de mulți bani cash și în următorul an, arată un studiu al companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research. ”În ultimul an, oamenii și-au schimbat foarte mult obiceiurile, de la cele de consum la interacțiuni până la modalități de plată. Pentru a limita răspândirea noului coronavirus, este recomandată evitarea folosirii banilor în numerar atunci când oamenii efectuează plăți. Multe locații încurajează această practică, iar plata cu cardul este de preferat”, arată Reveal Marketing Research într-un studiu despre obiceiurile de plată ale românilor din următorul an. Astfel, unul din doi români crede că banii cash nu contribuie deloc la răspândirea noului coronavirus. În schimb, 29% dintre respondenți declară contrariul – ei sunt siguri că banii cash pot răspândi virusul. Cei care sunt pasivi în legătură cu acest subiect reprezintă 21% dintre respondenți.  ”Cei care cred că virusul se poate transmite prin cash sunt cei mai tineri dintre respondenți – milenialii fară partener - 36%. La polul opus se află 63% dintre tinerii profesioniști, urmați de peste jumătate dintre maturii fără partener (55%) – aceste segmente afirmă că folosirea banilor în numerar nu contribuie deloc la răspândirea virusului. Similar, aproximativ jumătate dintre familiile moderne (49%) și jumătate dintre cele tradiționale (51%) nu se așteaptă deloc că banii să influențeze în vreun fel transmiterea noului coronavirus”, relevă studiul. La nivelul întregului eșantion, 21% dintre români nu exprimă nicio părere pe acest subiect. Segmentele pasive în această privință sunt seniorii pensionari – 32% dintre aceștia nu sunt siguri dacă banii răspândesc virusul, la fel și 22% dintre familiile moderne.  Potrivit Reveal Marketing Research, mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că în următorul an vor folosi din ce în ce mai puțini bani cash – în special maturii educați și cei fară partener. ”67% dintre maturii fără partener și 63% dintre familiile moderne afirmă că în 2021 vor face mai puține plăți în numerar. Inclusiv 62% dintre seniorii pensionari sunt de aceeași părere. În schimb, o treime dintre români (33%) crede că va folosi la fel de mulți bani cash și în următorul an. Familiile tradiționale și tinerii profesioniști sunt la egalitate (aproximativ 40% ambele segmente) în ceea ce privește obieceiurile de plată – ei vor folosi la fel de mulți bani în numerar”, spun autorii studiului. Doar 2% dintre respondenți spun că vor utiliza în mai mare măsură cash-ul anul acesta, iar 10% au selectat răspunsul „nu știu”, întrebați despre obiceiurile lor de plată din anul următor. Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1.011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 6-11 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare Â/- 3%. Nivel de încredere 95%.

Un român care lucrează în afara țării trimite acasă în medie 500 euro pe lună

u 59% dintre români consideră că principala contribuție a diasporei la economia României este reprezentată de banii trimiși familiei

Un român care lucrează în afara țării trimite acasă în medie 500 euro pe lună, arată datele TransferGo, companie de transfer internațional de bani online, potrivit căreia 59% dintre români consideră că principala contribuție a diasporei la economia României este reprezentată de banii trimiși familiei. ”59% dintre români consideră că principala contribuție a diasporei la economia României este reprezentată de banii trimiși familiei, iar 21% de banii cheltuiți în vizitele lor în țară. Aceasta în contextul în care aproape jumătate dintre români consideră că diaspora are o contribuție financiară per ansamblu mică sau foarte mică la economia locală, iar 73% dintre români subestimează valoarea reală a sumelor trimise în țară de către conaționalii lor de peste hotare”, potrivit unei cercetări comandate de TransferGo și derulate la finalul anului 2020. TransferGo, compania de transferuri internaționale de bani, a lansat pe 1 decembrie 2020 o campanie care include o petiție online adresată BNR pentru lansarea unei bancnote sau monede de colecție dedicate diasporei. Până în prezent, peste 3.500 de români au semnat petiția pentru emisiunea numismatică dedicată diasporei. ”Sunt milioane de români din străinătate, clienți TransferGo, care trimit bani acasă pentru a își întreține familia, însă o mare parte dintre ei o fac cu gândul de a se întoarce într-o zi și a încerca să își reconstruiască un viitor alături de ei,” a declarat Marius Nedelcu, chief marketing officer, TransferGo. Potrivit TransferGo, în medie, un roman trimite acasă 500 euro pe lună. ”Această valoare este una destul de ridicată, având în vedere că venitul unui român care lucrează în Marea Britanie sau Spania, spre exemplu, este de aproximativ 2.000 euro. Practic, suma pe care acesta o trimite în țară reprezintă un sfert din banii pe care îi câștigă într-o lună, restul fiindu-i necesar pentru a își acoperi costurile minime de trai, mai ridicate decât în România”, arată datele companiei. Mai mult, conform datelor Băncii Mondiale, valoarea sumelor trimise în Romania în 2019 este de 7,2 miliarde de dolari, acestea reprezentând un procent de 3% din PIB-ul României. Cu toate acestea, doar 20% dintre români sunt de părere că cei plecați în străinătate contribuie la dezvoltarea economiei locale prin investiții făcute la întoarcerea în țară, conform studiului derulat la cererea TransferGo la sfârșitul lui 2020. Potrivit aceluiași studiu totuși, 60% dintre români consideră că cei plecați peste hotare ar trebui sa se întoarcă în țară.

 

ASF  a amendat conducerea City Insurance cu 3,78 milioane lei

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat marți că a amendat membrii directoratului și ai Consiliului de Supraveghere ai asiguratorului City Insurance cu 3,78 milioane lei în total, din cauză că nu a transmis ASF documentele necesare verificării programului de reasigurare al societății. ”În ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) din data de 20 ianuarie 2021, Sectorul Asigurări – Reasigurări (SAR) a prezentat rezultatele activității de supraveghere realizate la Societatea de Asigurare - Reasigurare City Insurance. În cadrul procesului de supraveghere, ASF a solicitat City Insurance informații și documente relevante necesare verificării programului de reasigurare al societății”, arată ASF. Informațiile solicitate nu au fost transmise autorității, iar conducerea executivă și conducerea superioară a societății nu s-au asigurat că informațiile solicitate sunt disponibile astfel încât să fie puse la dispoziție în termenul stabilit, ASF fiind astfel împiedicată, fără drept, în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege, arată autoritatea. ”Prin urmare, Consiliul ASF a decis sancționarea membrilor Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, după cum urmează: Directorat: Renato Szilagyi, președinte directorat – amendă în cuantum de 530.000 lei; Buzerea Barbu Mircea, vicepreședinte al directoratului - amendă în cuantum de 500.000 lei; Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis, membru al directoratului - amendă în cuantum de 500.000 lei. Consiliu de Supraveghere: Browne Woodthorpe Robert, președinte al Consiliului de Supraveghere - amendă în cuantum de 450.000 lei; Rossler Max Walter, vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere - amendă în cuantum de 450.000 lei; Pascale Cristian, membru al Consiliului de Supraveghere - amendă în cuantum de 450.000 lei; Arampova Aelita, membru al Consiliului de Supraveghere - amendă în cuantum de 450.000 lei; Papanikolaou Epameinondas, membru al Consiliului de Supraveghere - amendă în cuantum de 450.000 lei”, arată ASF. De asemenea, ASF a anunțat pe 14 ianuarie că a amendat Societatea de Asigurare - Reasigurare City Insurance cu 500.000 lei și Euroins România Asigurare Reasigrare cu 450.000 lei, din cauza plății cu întârziere a despăgubirilor aferente dosarelor de daună RCA.

Cei mai bogați oameni din lume au recuperat pierderile provocate de pandemie

Cei mai bogați 1.000 de oameni din lume au recuperat deja pierderile provocate de pandemia de coronavirus, în numai nouă luni, dar cei mai săraci vor avea nevoie de peste un deceniu pentru a-și reveni, estimează organizația globală de caritate Oxfam, transmite CNBC. ”Averea combinată a celor mai bogați 10 oameni din lume s-a mărit cu 500 de miliarde de dolari de la debutul pandemiei, o sumă mai mult decât suficientă pentru a plăti vaccinurile pentru Covid-19 pentru toată lumea și pentru a se asigura să nimeni nu este împind în sărăcie de pandemie”, afirmă Oxfam într-un raport intitulat “Virusul inechității.” În același timp, pandemia a ”provocat cea mai gravă criză a locurilor de muncă din ultimii peste 90 de ani, sute de milioane de oameni fiind angajați sub nivelul pregătirii lor sau fără un loc de muncă”. Categoriile cele mai afectate de pandemie sunt femeile și minoritățile etnice”, potrivit Oxfam. ”În schimb, averile miliardarilor au crescut odată cu redresarea piețelor de acțiuni, în pofida recesiunii din economia reală. Averea lor totală a atins 11.950 de miliarde de dolari în decembrie 2020, fiind echivalentă cu cheltuielile totale ale guvernelor pentru redresarea din criza Covid-19”, arată raportul. Publicarea raportului Oxfam, luni, coincide cu debutul Agendei Davos a Forumului Economic Mondial, care are loc online din cauza pandemiei. Forumul reunește lideri politici și de afaceri pentru a analiza modalități de îmbunătățire a situației la nivel mondial, dar este deseori criticat pentru că discuțiile conduc rar la schimbări materiale ale politicilor guvernamentale sau corporative.

Allianz-Țiriac vrea să preia compania Gothaer Asigurări Reasigurări

Consiliul Concurenței a anunțat marți că analizează tranzacția prin care Allianz-Țiriac Asigurări preia compania Gothaer Asigurări Reasigurări. ”Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Allianz-Țiriac Asigurări preia compania Gothaer Asigurări Reasigurări”, a informat autoritatea de concurență. Observațiile sau punctele de vedere pot fi transmise Consiliului Concurenței în termen de 20 zile. ”Autoritatea de concurență va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, precizează Consiliul Concurenței. Allianz Țiriac face parte din grupul Allianz și oferă o gamă largă de produse de asigurări de viață și asigurări generale, incluzând, printre altele, segmentele de viață și sănătate, autovehicule, proprietăți și călătorie. Societatea de asigurări Gothaer oferă produse de asigurări generale personalizate, pentru a acoperi cerințele și nevoile diverse ale clienților.

Chinezii vor să ridice o rafinărie de 2,6 mld. dolari în Serbia

Investitorii chinezi iau în calcul să construiască o rafinărie de 2,6 miliarde de dolari (2,1 miliarde de euro) în orașul Smederevo din Serbia, a anunțat consiliul sârb pentru cooperare cu Rusia și China, citat de publicația SeeNews. Proiectul va fi discutat cu un grup de lucru stabilit de guvernul sârb și poate fi lansat în aprilie dacă se ajunge la un acord în privința tuturor problemelor, a transmis consiliul într-un comunicat. Lucrările de construcție vor dura patru ani, au spus reprezentanții consiliului. Rafinăria va produce combustibili conform standardelor Euro 6. Companiile din Germania și SUA vor contribui la producția de echipamente pentru rafinărie, au adăugat ei.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,56%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut marți de la 1,58% la 1,56%, potrivit datelor publicate de instituție. Este cel mai scăzut nivel al ROBOR la 3 luni după 29 septembrie 2017, când a atins 1,58%. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 1,68% la 1,67%. Este cel mai scăzut nivel al ROBOR atins după 29 septembrie 2017, când indicatorul a fost de 1,69%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Cultura europeană a pierdut o treime din cifra de afaceri

Cultura europeană a pierdut 31% din cifra sa de afaceri din cauza crizei sanitare, se arată într-un studiu al sectorului, publicat ieri, scrie AFP. "Economia culturală este o pârghie puternică de export și de influență pentru Uniunea Europeană, exporturile de bunuri culturale reprezentând mai mult de 28,1 miliarde de euro în 2017", se arată în studiu.  Potrivit studiului, veniturile din sector - care include TV, cinema, radio, muzică, edituri, jocuri video, interpretare și arte vizuale - au scăzut cu 31,2% anul trecut în comparație cu 2019. Sectorul cultural a fost mai afectat decât turismul, care a pierdut 27% din venituri. Potrivit The Guardian, doar industria de aviație, unde veniturile au scăzut cu 31,4%, a suferit mai mult, spun autorii raportului, comandat de organizații pentru drepturile autorilor și creatorilor europeni și care urmează să fie prezentat Comisiei Europene marți.  "Cultura a devenit o resursă limitată în Europa de azi și suntem ce e mai rău pentru ea", a spus muzicianul francez Jean-Michel Jarre, care va preda studiul. "Învățăm greu valaorea cu adevărat esențială a artei în societatea noastră".


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.