MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O familie cu doi copii are nevoie de cel puțin 8.700 de lei pentru un trai decent
Și răspunsul la o altă întrebare, cu legătură directă: de ce nu avem în România credite cu dobânzi fixe pe 25-30 de ani?
Spre deosebire de țările europene dezvoltate, în România nu avem credite imobiliare cu dobânzi fixe pe 25-30 de ani, cu o singură excepție. E drept, lumea nici nu se înghesuie să-l acceseze din cauza dobânzii aparent mai ridicate. O analiză Hotnews încearcă să găsească răspuns la dilemele de mai sus.
Bancherii spun că e greu să ai dobânzi fixe la credite cu maturități atât de mari vine din dificultatea de a gestiona riscul de dobândă. Riscul de dobândă este probabilitatea ca nivelul dobânzii să varieze, adică exact ceea ce vedem în aceste zile pe toate piețele. Dobânzile fixe te protejează de această volatilitate, în timp ce dobânzile variabile au avantajul de a-ți aduce o rată mai mică la credit când scad, dar de a-ți mări rata atunci când cresc (situația actuală). „Capacitatea băncilor de a oferi credite ipotecare cu dobândă fixă pe toată perioada de creditare (ca în SUA, de exemplu) este legată de posibilitatea de a gestiona riscul de dobândă la maturitățile respective. Având în vedere gradul de dezvoltare a instrumentelor disponibile pe pieâele financiare din România, băncile locale tind să ofere dobânzi fixe doar pe o perioadă de timp limitată. În piețele financiare dezvoltate, câteva din instrumentele și condițiile principale care permit gestiunea riscurilor de dobânda pe termene lungi și foarte lungi sunt:
- Existența unei piețe foarte lichide a titlurilor de stat în moneda respectiva (scadența maximă la titluri de stat în lei în România: 14 ani, existînd doar două emisiuni peste 10 ani)ș
- Existența unei piețe lichide a contractelor de tip swap pe rata dobanzii la maturități medii și lungi (nu exista în România)ș
- O piață activă a tranzacțiilor de securitizare, prin care băncile să poată crea instrumente prin care portofoliile de credite ipotecare să devină tranzacționabile (nu există în România)ș
- O piață activă a obligațiunilor corporative, prin care băncile să se poată finanța, la rândul lor, prin instrumente cu dobândă fixă (stadiu incipient în România, însă maturitățile sunt oricum sub 10 ani)”, a transmis pentru HotNews un bancher comercial.
Cum spuneam , există, după știința noastră, un singur tip de credit cu dobândă fixă pe 30 de ani. Este al unei bănci comerciale din top3, dar lumea nu se înghesuie să-l acceseze. Dobânda stabdard este de 10,14%. Oamenii preferă întotdeauna varianta cu rata cea mai mică (oferită de creditele cu dobândă variabilă, deși în perioade de fluctuații este recomandată dobânda fixă) .
„În modelul ALM (Asset and Liability Management n.red) al unei bănci se consideră de exemplu că o parte din conturile curente și depozitele la termen sunt stabile. În consecință se fac analize econometrice iar acele componente stabile se consideră resurse pe termene lungi (pe 10 sau chiar 20 ani). Prin urmare ai pasive “sintetice” pe termene lungi. Bașca componenta equity, care este modelată pe termen lung”, a explicat pentru HotNews cum a fost posibilă crearea acelui credit cu dobândă fixă pe 30 de ani, chiar dacă el e mai scump.
ROBOR vs IRCC - ce arată cifrele în timp
Consumatorii români sunt printre cei mai afectați din UE de creșterea dobânzilor variabile, atât la lei, cât și la euro. „Asta pentru că spre deosebire de consumatorii din alte state membre, care au putut accesa credite ipotecare cu dobânzi fixe pe țoață perioada creditului, și beneficia astfel de mediul de dobânzi scăzute în ultimii ani, la noi acest lucru nu a fost din păcate posibil”, spune Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF)
Iar acum, mai spune Iacob, tsunami-ul creșterii ROBOR îi lovește grav pe cei care s-au împrumutat în lei, așa cum în repetate rânduri au fost sfătuiți de toată lumea, inclusiv de BNR, să se împrumute în moneda în care își câștigă veniturile. Însă iată că nici riscul de dobândă nu este cu nimic mai prejos de riscul valutar, care i-a afectat grav în trecut, în special pe românii cu credite în CHF.
Imaginați-vă șocul unei familii care a luat înainte de criză un credit în CHF, a văzut cursul crescând de 2,5 ori și a plătit rate mult majorate până prin 2018, iar acum trebuie să facă fata creșterii masive a indicelui monetar ROBOR.
Toți cei care nu au făcut-o încă ar trebui să treacă la IRCC, pentru a beneficia măcar acum de rate ceva mai mici. Cred că se impune urgent adoptarea unei reglementari care să oblige finanțatorii să informeze consumatorii care ar fi nivelul ratei dacă ar trece la IRCC (informarea să fie realizata pentru tot anul 2022, pentru a vedea și cât au plătit în plus până acum), mai consideră Alin Iacob.
IRCC a fost mai mic decât ROBOR în ultimele 850 de zile, cu excepția a 3 zile, în care IRCC a fost marginal mai ridicat, conchide Iacob.
Care sunt județele cu cele mai multe pensiuni?
INS: În România erau, la 31 iulie, 9.120 structuri de primire turistică, cele mai multe în Brașov, Constanța și Suceava n doar 36 de hoteluri sunt clasificate cu 5 stele, iar aproximativ 55% sunt clasificate cu 3 stele n
În România erau, la 31 iulie, 9.120 structuri de primire turistică cu 367.400 locuri de cazare turistică, cele mai multe în Brașov, Constanța și Suceava. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,7% din total hoteluri), 4 stele (25%) și 2 stele (16,1%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 aceeași valoare ca la 31 iulie 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). „Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,7% din total hoteluri), 4 stele (25%) și 2 stele (16,1%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 aceeași valoare ca la 31 iulie 2021. Din numărul total de locuri în hoteluri, 46,4% au fost în hotelurile cu 3 stele, 30,7% au fost în hoteluri cu 4 stele, 17,1% în hotelurile cu 2 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,5% în hotelurile cu o stea și 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele. La data de 31 iulie 2022, erau neclasificate pe stele 85 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare (față de 89 la aceeași dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi și preșcolari (55,3% din total în anul 2022), iar din cele 1629 hoteluri în stare de funcționare la 31 iulie 2022, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 212 locuri), nu erau clasificate pe stele”, arată datele INS. Din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, 27,5% au fost în „stațiunile din zona montană”, 16,3% în „Municipiul București și orașele reședință de județ (exclusiv orașul Tulcea)”, 8,6% în „stațiunile din zona litorală (exclusiv orașul Constanța)”, 7,1% în „stațiunile balneare”, 4,7% în „Delta Dunării (inclusiv orașul Tulcea)”, iar 35,8% au fost în „alte localități și trasee turistice”.
Primele trei județe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Brașov (879 structuri de cazare), Constanța (864) și Suceava (537). Județul Constanța a deținut cea mai mare pondere (24,6%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuțe), urmat de județul Brașov (7,6%) și Municipiul București (7,1%). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, județul Constanța a deținut 24,5%, județul Brașov 7,8%, urmate de Municipiul București cu 6,4%.
Din totalul de 167.900 camere existente în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente la 31 iulie 2022 (exclusiv camerele din căsuțe), 101.600 (60,5%) erau în hoteluri. În anul 2022 față de anul 2021, numărul de camere raportate a crescut cu 546 în pensiunile agroturistice, 1855 în hoteluri, iar la vilele turistice 63 camere și la pensiunile turistice a scăzut cu 392 camere. Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2022 a fost de 367.400.
Cele mai multe locuri 204,0 mii erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 56.900 locuri, pensiunile turistice cu 34.600 locuri, vilele turistice cu 17.500 locuri, hosteluri cu 13.600 locuri.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.600 erau în „București și orașele reședință de județ (exclusiv orașul Tulcea)”, 86.300 erau în „stațiuni din zona litorală (exclusiv orașul Constanța)”, 79.700 în „alte localități și trasee turistice”, 66.700 în „stațiuni din zona montană”, 36.600 în „stațiuni balneare” și 8,4 mii în zona „Delta Dunării (inclusiv orașul Tulcea)”.
La apartamente și camere de închiriat la data de 31 iulie 2022, erau clasificate pe 3 stele, 530 apartamente (62,6% din total în anul 2022), la 2 stele, 263 apartamente, la 1 stea, 49 apartamente, iar la 4 stele, un număr de 4 apartamente.
Numărul total de locuri de cazare turistică existente în apartamente și camere de închiriat la 31 iulie 2022 a fost de 11.000, în creștere cu 18,3%, față de anul 2021. Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, județul Constanța a deținut 27,5%, județul Brașov 11,5%, urmate de Municipiul București cu 6,2%.
Pe zone turistice din numărul total de locuri în apartamente și camere de închiriat, 3.100 erau în „stațiuni din zona montană”, 2.800 în „stațiuni din zona litorală (exclusiv orașul Constanța)”, 2.300 în „București și orașele reședință de județ (exclusiv orașul Tulcea)”, 0,6 în „stațiuni balneare”, 0,1 în zona „Delta Dunării (inclusiv orașul Tulcea)” și 2.100 erau în „alte localități și trasee turistice”.
Toyota Motor anticipează că producția ar putea să scadă
Toyota Motor anticipează că producția sa anuală de vehicule ar putea să scadă sub ținta inițială, deoarece o penurie globală persistentă de semiconductori împiedică eforturile celui mai mare producător de automobile din lume în funcție de vânzări să își mărească livrările, transmite Reuters. Compania japoneză a atras o atenție sporită din partea analiștilor și investitorilor, pentru a vedea dacă își poate respecta ținta anuală de producție de 9,7 milioane de vehicule, după ce a ratat obiectivele intermediare în primele patru luni ale anului fiscal început în aprilie.
Producția și-a revenit în august, dar în octombrie și noiembrie ar urma să fie de aproximativ 750.000 și, respectiv, 800.000 de unități, sub media planului de producție lunar de 900.000 de unități pentru perioada septembrie-noiembrie, anticipată la sfârșitul lunii trecute. Toyota nu a spus cu cât va fi redusă ținta anuală de producție, dar producția din primele cinci luni ale anului fiscal curent a fost cu 6,7% mai mică față de planurile inițiale ale companiei, conform calculelor Reuters bazate pe datele companiei. Compania și-a redus de trei ori obiectivul de producție globală pentru ultimul an financiar, de la 9,3 milioane în mai 2021 la 8,5 milioane în februarie. În ultimul an financiar, încheiat pe 31 martie, Toyota a produs aproximativ 8,6 milioane de vehicule.
Hotel de 4 stele în locul Palatului Adevărul din centrul Capitalei
Un hotel de 4 stele este construit în locul fostului Palat Adevărul din centrul Capitalei, în care au fost cele mai importante ziare românești interbelice. Beneficiar este compania Fastigo, deținută de Paul și Alexandra Pătuleanu. Clădirea are cinci etaje, iar proiectant este un birou de arhitectura implicat în realizarea celebrelor turnuri Petronas din Kuala Lumpur, relatează Profit.ro. Palatul Adevărul, în care au fost cele mai importante ziare românești din perioada interbelică, a fost demolat în prima parte a anului trecut, iar acum compania de construcții Kesz lucrează la realizarea unui hotel de 4 stele, al cărui beneficiar este compania Fastigo, deținută de Paul și Alexandra Pătuleanu. Dezvoltarea este pe un teren cu o suprafață de 1.790 de metri pătrați. Familia Pătuleanu a angajat pentru proiectare biroul de arhitectură al lui Vlad Simionescu, care a fost implicat în proiectul celebrelor turnuri Petronas din Kuala Lumpur.
Pfizer se așteaptă să crească de patru ori prețul vaccinului său pentru Covid-19
Pfizer se așteaptă să crească de aproximativ patru ori prețul vaccinului său pentru Covid-19, la aproximativ 110 până la 130 de dolari pe doză, după expirarea programului actual de achiziții al guvernului Statelor Unite, potrivit directorului general al Pfizer, Angela Lukin, transmite Reuters. Lukin a spus săptămâna trecută că se așteaptă ca vaccinul, oferit în prezent gratuit tuturor americanilor, de către guvern, va fi pus la dispoziție fără costuri pentru persoanele care au asigurare privată sau asigurare plătită de guvern. Analiștii de pe Wall Street se așteptau la astfel de creșteri de preț din cauza cererii slabe de vaccinuri pentru Covid, ceea ce înseamnă că producătorii de vaccinuri ar trebui să majoreze prețurile pentru a îndeplini previziunile privind veniturile pentru 2023 și anii ulteriori. Guvernul SUA plătește în prezent aproximativ 30 de dolari per doză către Pfizer și partenerul german al acestuia, BioNTech. În 2023, este așteptat ca piața să treacă la asigurări private, după expirarea urgenței de sănătate publică din SUA. „Suntem încrezători că prețul din SUA al vaccinului pentru Covid-19 reflectă eficiența globală a costurilor și asigură că prețul nu va fi o barieră pentru accesul pacienților”, a spus Lukin.
Iranul încheie un contract cu Rusia în vederea livrării a 40 de turbine industriei gazelor naturale
Iranul a anunțat că a încheiat un contractcu Rusia în vederea furnizării a „40 de turbine” menite să ajute industria gazelor naturale rusă, lovită de sancțiuni impuse de Occident din cauza Războiului rus din Ucraina, relatează AFP. „Succele industriale” ale Iranului „nu se limitează la domeniul rachetelor și dronelor”, a subliniat duminică directorul executiv al companiei iraniene gazifere Iranian Gas Engineering and Development Company
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
