MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Guvernul vrea să stopeze creșterile de salarii la bugetari
Așa prevede o ordonanță de urgență ce intră în ședința de guvern în primă lectură
Guvernul vrea să stopeze creșterile de salarii la bugetari, oprind șefii instituțiilor de stat să mai emită acte administrative în acest sens, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență consultat de G4Media. Proiectul de ordonanță de urgență intră în ședința de guvern de joi în primă lectură. Proiectul e inițiat pe fondul crizei bugetare provocate de coaliția PSD-PNL, care a supraestimat veniturile la buget și a ajuns să întârzie diferite plăți de la bugetul de stat. Proiectul de OUG are două puncte principale. Primul articol prevede că șefii de instituții nu vor mai raporta ca arierate, ci ca plăți restante drepturile de natură salarială stabilite prin acte administrative, suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare. Al doilea punct este că șefii de instituții nu vor mai putea crește salariile bugetarilor prin acte administrative.
– ”Instituțiile publice nu raportează în categoria arierate eventualele drepturi de natură salarială, stabilite prin acte administrative emise de către conducătorii acestora, suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare precum și contribuțiile acestora, sumele respective raportându-se în categoria plăți restante”.
– ”Conducătorii instituțiilor publice nu mai pot emite acte administrative prin care să stabilească drepturi de natură salarială suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare, având drept scop egalizarea drepturilor de natură salarială ale personalului angajat, cu excepția situațiilor în care prin acte normative specifice se reglementează altfel”.
România, la coada UE când vine vorba de creșterea valorii producției agricole
u valoarea producției agricole a blocului comunitar a înregistrat un salt de 19%, iar în România creșterea a fost de numai 5,5%
Valoarea producției agricole a blocului comunitar a înregistrat o creștere record de 19% în 2022 comparativ cu 2021, până la 537,5 miliarde de euro, grație prețurilor mai mari, însă România și Cipru au avut cele mai mici creșteri din rândul țărilor membre UE, arată datele publicate joi de Eurostat. Instituția precizează avansul de 19%, un nou vârf înregistrat în continuarea unui trend crescător care a început în anul 2010, s-a datorat în principal creșterii valorii nominale a bunurilor și serviciilor agricole în general (cu aproximativ plus 22,8%), în timp ce volumul producției a înregistrat un declin moderat comparativ cu nivelul din 2021 (minus 3,1%). Trei sferturi (75,5%) din valoarea producției agricole a UE în 2022 a fost realizată în șapte state membre, respectiv Franța (97,1 miliarde euro, echivalent cu 18% din totalul UE), Germania (76,2 miliarde euro sau 14% din total), Italia (71,5 miliarde euro sau 13%), Spania (63 miliarde euro sau 12%), Polonia (39,5 miliarde euro sau 7%), Țările de Jos (36,1 miliarde euro sau 7%) și România (22,2 miliarde euro sau 4% din totalul UE). Potrivit Eurostat, toate țările membre UE au înregistrat o creștere a valorii producției agricole în 2022 comparativ cu 2021. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate însă în Estonia (44%), Polonia (43%) și Lituania (42%), susținute de creșterea semnificativă a prețurilor. Cele mai mici creșteri au fost înregistrate în România (5,5%) și Cipru (4,9%). În rândul principalilor producători din blocul comunitar, valoarea producției agricole a crescut cu 30% în Germania, cu 18% în Țările de Jos, cu 16% în Franța și Italia, cu 9,9% în Spania și cu 5,5% în România. Puțin peste jumătate (54%) din valoarea producției agricole europene a provenit în 2022 din culturile agricole (287,9 miliarde euro, în creștere cu 15% față de 2021). Aproape două cincimi (38%) au venit din sectorul de creștere a animalelor (206 miliarde euro, în creștere cu 26% față de 2021). Restul a venit din serviciile agricole (23,4 miliarde de euro) și activitățile neagricole indivizibile (20,3 miliarde de euro).
Ciolacu: ANAF a început să-și facă treaba și să colecteze aproape de ținta asumată
u “în sfârșit, instituțiile statului încep să arate determinare împotriva celor care fraudează banii românilor”, se laudă premierul
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, că ANAF a început să-și facă treaba și să colecteze aproape de ținta asumată, astfel că în luna octombrie colectarea veniturilor a ajuns la un nivel record de 40 de miliarde de lei. Premierul a mai spus că a elimina evazioniștii care fură zeci de miliarde an de an este cheia pentru a obține fondurile necesare și pentru creșterile de pensii, și pentru educație, și pentru sănătate și a precizat că anul viitor nu vor fi taxe noi. Premierul a declarat în deschiderea ședinței de Guvern că vine cu o veste bună. ”ANAF a început să-și facă treaba și să colecteze aproape de ținta asumată. În octombrie colectarea veniturilor a ajuns la un nivel record de 40 de miliarde de lei. Sunt convins că, păstrând același ritm până la finele anului și ținând sub control cheltuielile neesențiale, vom respecta ținta de deficit agreată cu Comisia Europeană”, a spus premierul. Ciolacu a precizat că ”un argument în plus sunt acțiunile mult mai susținute contra evaziunii fiscale, pe care le-am văzut cu toții în ultimele zile”. ”Din punctul meu de vedrere, în sfârșit, instituțiile statului încep să arate determinare împotriva celor care fraudează banii românilor. Iar a elimina evazioniștii care fură zeci de miliarde an de an este cheia pentru a obține fondurile necesare și pentru creșterile de pensii, și pentru educație, și pentru sănătate”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. El a continuat: ”Am spus foarte clar că anul viitor nu vor fi taxe noi. Vreau un singur lucru, în schimb, vreau să-și plătească taxele și cei care nu plăteau până acum, cei care fraudau statul și care fură din sănătatea, educația și pensiile românilor”.
Doar 0,46% din PIB au fost cheltuiți anul trecut pe cercetare-dezvoltare
Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au fost de 6,429 miliarde lei în 2022, reprezentând 0,46% din PIB, din care: 0,29% pentru sectorul privat și 0,17% pentru sectorul public, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). La sfârșitul anului 2022, 49.052 salariați își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creștere cu 4,3 % față de anul 2021. ”Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB, din care: 0,29% pentru sectorul privat și 0,17% pentru sectorul public. În România, în anul 2022, s-au cheltuit 6,429 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare”, arată datele INS. La sfârșitul anului 2022, 49.052 salariați își desfășurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creștere cu 4,3 % față de anul 2021. În anul 2022, au fost cheltuite 6,429 miliarde lei pentru cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare, din care 5,888 miliarde lei cheltuieli curente (91,6%) și 541,5 milioane lei cheltuieli de capital (respectiv 8,4%.). După sursele de finanțare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2022, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 54,5%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 30,9%. Pe surse de finanțare, cele mai mari sume provenite din fondurile publice au fost primite de unitățile din sectorul guvernamental, cu o pondere de 76,9%, urmate de unitățile din sectorul învățământ superior cu o pondere de 53%. Sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unitățile din sectorul mediului de afaceri (49,2%), sectorul învățământ superior (28,1%) și sectorul guvernamental (21,8%). La 31 decembrie 2022, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 49.052 salariați, din care 22.123 erau femei, respectiv 45,1%. La sfârșitul anului 2022, după nivelul de pregătire profesională al salariaților care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare, 42.573 salariați aveau studii superioare.
Unul din trei români intenționează să-și diminueze consumul de energie
Unul din trei români (37%) intenționează să-și diminueze consumul de energie, în timp ce 25% au investit deja în acest sens, potrivit unui studiu realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România. În același timp, aproape jumătate dintre români nu știu dacă folosesc energie verde acasă sau la birou, iar 20% declară că nu sunt interesați de acest subiect, în condițiile în care energia provenită din surse regenerabile este un obiectiv strategic pentru România și pentru Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, conștientizarea societății, dar mai ales a generațiilor tinere cu privire la acest domeniu este esențială, întrucât sectorul energetic poate contribui la creșterea competitivității României și la crearea de condiții de trai mai bune. "Ne dorim consum industrial. Ne dorim ca economia să își tureze din ce în ce mai mult motoarele și acesta este un vector pe care îl urmărim - ca, odată cu investițiile în centralele regenerabile la nivelul sistemului, să atragem cât mai multe investiții și pe zona industrială", a spus Virgiliu Ivan, Director, Dispecerat Energetic Național, Transelectrica, la un eveniment de profil. Acesta a adăugat că este păcat să atragem investiții pe zona de producție și să nu dezvoltăm și industria, "să nu atragem tehnologie în România". "Dacă ne uităm în spate la primul val de regenerabile, haideți să vedem cu ce ne-am ales. Vorbesc din perspectiva locurilor de muncă și e primordial ca numărul acestora să crească în România, alături de veniturile pentru statul român", a adăugat Ivan. În același timp, până în 2030, România va ajunge la 17-18 linii transfrontaliere de 400 de kilovolți, ceea ce înseamnă o dublare a capacității de export până la 7.000 de megawați, față de nivelul de 3.500 de megawați din prezent, potrivit lui Virgiliu Ivan. Domeniul energetic a crescut semnificativ în ultima perioadă, la fel și cererea de specialiști bine pregătiți, salariile din acest segment dublându-se în ultimii ani.
Bing Chat devine Copilot
Chatbot-ul Bing, pe care Microsoft îl alintă cu apelativul „AI assistant” se va numi, de acum înainte, Copilot. Microsoft a decis să schimbe brandul instrumentelor sale de inteligență artificială, la care preferă acum să folosească numele Copilot, renunțând la brandul Bing. Astfel, fostul Bing Chatbot, care este gratuit, devine Copilot. Totodată, Bing Chat Enteprise este botezat acum Copilot Pro. Acesta din urmă va fi inclus în anumite abonamente Microsoft 365, dar va putea fi contractat și separat, plătind un abonament de 5 dolari pe lună. Bazat pe GPT-4 și DALL-E 3, Copilot Pro promite protejarea datelor companiilor, nesalvând datele introduse și nefolosindu-le pentru antrenarea AI-ului. Copilot Pro va fi prezent la datorie în aplicații de biroul alE companiei, precum Teams și Outlook. În Teams, acesta va putea, de exemplu, să creeze însemnări pe marginea discuțiilor, iar în Outlook, printre altele, poate crea rezumate ale discuțiilor purtate pe e-mail. La fel ca celelalte companii care vând soluții de AI, Microsoft se rezumă la aspectele pozitive ale acestor instrumente când le prezintă. Însă, în continuare, chatboții suferă de așa-zisele halucinații și inventează, uneori, informații, ceea ce înseamnă că utilizatorii trebuie să verifice orice informații primesc de la aceștia.
Germania ar putea interzice exporturile medicamentului pentru diabet Ozempic
Autoritatea de reglementare germană BfArM are în vedere interzicerea exporturilor de Ozempic, deoarece sistemele de sănătate din Europa se confruntă cu deficitul medicamentului pentru diabet, care este foarte solicitat pentru beneficiile sale în pierderea de greutate, transmite Reuters. Utilizarea medicamentului Ozempic, produs de compania Novo Nordisk, pentru pierderea în greutate a cauzat lipsuri în întreaga Europă, unde Marea Britanie și Belgia au interzis temporar utilizarea acestuia pentru pierderea în greutate pentru a asigura disponibilitatea pentru diabetici. Lansarea de către Novo Nordisk a medicamentului anti-obezitate Wegovy, o versiune în doză mare a Ozempic, în Marea Britanie, Germania, Norvegia și Danemarca, a făcut până acum puțin pentru a tempera nebunia pentru Ozempic, deoarece volumele de Wegovy au fost limitate din cauza blocajelor de producție. Ozempic este aprobat pentru a trata diabetul de tip 2 atunci când terapiile mai consacrate au eșuat, dar a fost din ce în ce mai prescris ”off-label” pentru a trata pierderea în greutate, deoarece are același ingredient activ ca medicamentul Wegovy,foarte popular, dar rar.
Ce și-a propus Renault cu divizia sa de vehicule electrice Ampere
Producătorul francez de automobile Renault a declarat că unitatea sa de vehicule electrice Ampere va înregistra venituri de peste 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) în 2025, în timp ce încearcă să atragă investitorii sceptici înainte de listarea la bursă a companiei, anul viitor, transmite Reuters. Grupul și-a concretizat obiectivele financiare pentru Ampere, inclusiv venituri de 25 de miliarde de euro în 2031, pragul de rentabilitate în 2025 și o marjă operațională de cel puțin 10% din 2030, precum și dezvăluirea unui model electric mai mic și mai ieftin. De asemenea, Renault și-a apărat planurile pentru o ofertă publică inițială (IPO), deja amânată o dată, și programată acum pentru primăvara viitoare, în ciuda provocărilor tot mai mari. Proiectul a fost complicat de cererea mai lentă de vehicule electrice, piețele agitate și concurența chineză sporită, surse apropiate acordului spunând luna trecută Reuters că evaluarea sperată de CEO-ul Luca de Meo de 8-10 miliarde de euro pare prea ambițioasă. De Meo a declarat miercuri că Renault are suficient numerar pentru a finanța creșterea Ampere fără IPO, dar că listarea a rămas opțiunea preferată, deoarece fondurile strânse îi vor permite să-și accelereze dezvoltarea și să plătească dividende mai devreme. El a spus că va anula IPO dacă evaluarea este prea mică.
