MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria guvernamentală a crescut în mai la 50,1% din PIB
Datoriile statului se ridică la un total de 731,28 miliarde lei
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2023, la 731,28 miliarde lei, față de 712,12 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 50,1%, de la 48,7% în aprilie 2023. În a cincea lună a acestui an, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei, de la 32,248 miliarde de lei în luna precedentă. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 609,37 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 110,414 miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă națională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. Datoria administrației publice centrale era, la finele lunii mai 2023, de 712,509 miliarde de lei, în urcare de la 692,743 miliarde lei în aprilie, din care 679,102 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (327,674 miliarde de lei) și în euro (308,266 miliarde de lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a scăzut la 18,774 miliarde de lei, de la 19,376 miliarde de lei în aprilie 2023, din care 18,739 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Datoria internă a administrației publice era, în mai 2023, de 351,174 miliarde de lei (24% din PIB), din care 337,181 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 13,993 miliarde de lei datoria administrației locale. Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 380,108 miliarde de lei (26% din PIB), din care 375,327 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,781 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
3.493 de societăți cu capital străin au fost înființate în primele șase luni din 2023
u ele aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare față de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele șase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 3.493 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare față de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăți noi cu participare străină la capitalul social. În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (28,45% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (18,97%), și transport, depozitare și comunicații (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.
Bursa de la București a pierdut 3,5 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut 3,53 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 1,28%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 15,13%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 271,292 miliarde de lei, în perioada 31 iulie - 4 august 2023, în scădere de la 274,825 miliarde de lei, în perioada 24 - 28 iulie 2023. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 336,862 milioane de lei, în scădere față de 396,940 milioane de lei, în săptămâna anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 3 august, când s-a înregistrat un rulaj de 97,008 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, vineri, 4 august, cu o valoare a tranzacțiilor de 27,925 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 13.111,25 puncte. Acțiunile Hidroelectrica au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 115,512 milioane de lei și o scădere a prețului cu 3,63%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile Fondului Proprietatea, cu tranzacții de 49,596 milioane de lei (1,16%) și ale Băncii Transilvania cu 43,158 milioane de lei (0,87%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Companiei Energopetrol (plus 14,67%), Aerostar (plus 6,82) și Ves (plus 6,47%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Socep, cu un declin de 29,88%, urmate de cele ale UCM Reșița (-14,90%) și ale Conted (-11,83%).
Acționari ai Ericsson au dat în judecată compania pentru a obține 170 de milioane de dolari
Aproximativ 37 de acționari ai Ericsson au dat în judecată compania suedeză de telecomunicații pentru un total de 1,8 miliarde de coroane (170 de milioane de dolari), în legătură cu scăderea prețului acțiunilor în primăvara anului 2022, a informat vineri cotidianul de afaceri Dagens Industri, citat de Reuters. Acționarii, care includ mai multe firme de investiții și fonduri de pensii, au intentat procese separate la o instanță suedeză, dar acțiunile lor în justiție sunt coordonate, arată ziarul. Un purtător de cuvânt al Ericsson a refuzat să comenteze imediat, dar a spus că aceasta va publica un răspuns în curând. O cerere trimisă prin e-mail pentru confirmarea faptului că procesele au fost intentate la instanța suedeză citată în raport a rămas fără răspuns în afara orelor de program. Potrivit Dagens Industri, acționarii cer compensații pentru scăderea cu 33% a valorii acțiunilor Ericsson între 16 februarie și 2 martie 2022. Pe 15 februarie 2022, CEO-ul Ericsson, Boerje Ekholm, a vorbit cu publicația Dagens Industri despre un raport intern, până atunci secret, despre activitățile companiei în Irak, a scris ziarul într-un interviu publicat. Acționarii spun că declarația lui Ekholm a cauzat scăderea prețului acțiunilor.
Ciolacu anunță controale la operatorii economici pentru a verifica plafonarea prețurilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță, sâmbătă, că toate autoritățile de control vor verifica, în perioada următoare, plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Ciolacu a vizitat un magazin din Sectorul 4 și a constatat că cele mai mari reduceri de prețuri au fost la cartofii noi. ”Protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii, cei mai afectați de inflație, a fost primul obiectiv vizat odată cu preluarea guvernării. De aceea, m-am bucurat să văd că OUG privind limitarea adaosurilor comerciale la produsele de bază începe să-și producă efectele”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Marcel Ciolacu. Premierul anunță că a vizitat un magazin din Sectorul 4. ”Am vrut să văd cu ochii mei cum s-a aplicat acest act normativ și am mers astăzi într-un magazin Profi din Sectorul 4. Cele mai mari scăderi sunt la cartofii noi, apoi la pâine, telemea, făină și mălai”, afirmă Ciolacu. Acesta anunță controale la toți operatorii economici. ”Îi asigur pe toți românii că, în perioada următoare, toate autoritățile cu competențe de control vor verifica, în toate magazinele, ca acest act normativ să fie corect aplicat astfel încât prețul coșului zilnic al fiecărui român să fie redus”, a mai transmism premierul. OUG de plafonare a adausului comercial la 14 produse de bază a intrat în vigoare la 1 august.
Nicio schimbare în bine pe piața petrolului
O comisie ministerială a OPECplus care s-a reunit vineri nu a adus nicio modificare în politica actuală a organizației țărilor producătoare de petrol, după ce decizia Arabia Saudită de a prelungi reducerea voluntară a producției până în septembrie a ajutat la creșterea în continuare a prețurilor țițeiului, transmite Reuters. Comisia, numită Comitetul Ministerial Comun de Monitorizare, poate solicita o reuniune completă a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și a aliaților conduși de Rusia, cunoscuți ca OPECplus , dacă se justifică. Prețurile petrolului au crescut cu mai mult de 14% în iulie, comparativ cu iunie, cea mai mare creștere procentuală lunară care a avut loc din ianuarie anul trecut, deoarece oferta mai restrânsă și cererea în creștere au depășit îngrijorarea că creșterea ratelor dobânzilor și inflația ar putea afecta creșterea economică. ”Comitetul va continua să evalueze îndeaproape condițiile pieței”, se arată într-o declarație OPEC emisă după întâlnirea online, adăugând că grupul a îndemnat membrii să respecte pe deplin angajamentele de reducere a producției. Joi, lidera OPEC, Arabia Saudită, a declarat că va prelungi o reducere voluntară a producției de petrol de un milion de barili pe zi (bpd) pentru încă o lună, incluzând luna septembrie, și a adăugat că ar putea fi extinsă sau aprofundată.
JPMorgan și-a îmbunătățit estimarea privind creșterea economiei SUA
Economistul-șef al JPMorgan a declarat vineri că banca nu mai prognozează o recesiune în SUA în acest an și și-a mărit estimarea de creștere economică, în condițiile în care economia se extinde într-un ”ritm sănătos”, transmite Reuters. Banca și-a îmbunătățit estimarea de creștere anuală reală a PIB-ului american pentru trimestrul curent la 2,5%, de la 0,5%, a scris Michael Feroli într-o notă de cercetare publicată vineri. ”Având în vedere această creștere, ne îndoim că economia va pierde rapid suficient impuls pentru a aluneca într-o contracție ușoară încă din trimestrul următor, așa cum am anticipat anterior”, a scris economistul. Și în timp ce riscurile de recesiune sunt încă ridicate pentru anul viitor, Feroli a spus că se așteaptă la o creștere modestă, sub normal. La începutul acestei săptămâni, analiștii Bank of America au declarat că nu mai prognozează o recesiune în 2024 pentru SUA și și-au îmbunătățit perspectivele de creștere a economiei americane pentru 2023. Feroli a subliniat aspecte precum soluționarea relativ rapidă a negocierilor privind plafonul datoriei și garanția implicită a autorităților de reglementare pentru deponenții băncilor, în timpul crizei băncilor regionale de la începutul acestui an. Feroli a spus că acest lucru ”a redus considerabil șansele unui alt tip de risc de criză financiară.
Berkshire Hathaway, cel mai mare profit operațional trimestrial al său
Berkshire Hathaway a raportat sâmbătă cel mai mare profit operațional trimestrial al său, în timp ce câștigurile din deținerile de acțiuni au ajutat conglomeratul condus de miliardarul Warren Buffett să ajungă la un profit total de aproape 36 de miliarde de dolari, transmite Reuters. Creșterea ratelor dobânzilor și rezultatele mai bune la asigurătorul auto Geico au permis companiilor de asigurări din grupul Berkshire să genereze mai mulți bani în trimestrul al doilea, cu profitul în urcare cu 38% și veniturile din dobânzi și alte investiții crescând de șase ori. Dar, în timp ce profitul operațional a depășit 10 miliarde de dolari, aceleași rate în creștere au făcut mai costisitoare cumpărarea și modernizarea locuințelor, dăunând rezultatelor companiei Clayton Homes din Berkshire și afacerilor cu produse pentru construcții și cumpărarea de RV-uri de la divizia Forest River, unde veniturile au scăzut cu 34%. Profitul a scăzut, de asemenea, la una dintre cele mai mari afaceri din Berkshire, compania feroviară pentru transport de mărfuri BNSF, cu o scădere de 24%, reflectând livrările mai scăzute de bunuri de larg consum, concurența prețurilor din partea transporturilor rutiere și salariile mai mari pentru angajați. Berkshire a părut, de asemenea, să fie precaută față de prețurile ridicate ale acțiunilor, deoarece acțiunile americane și-au extins creșterea.
“Schimbările bruște din domeniul fiscal afectează mult mai mult decât putem vedea acum”
u critica vine din partea lui Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara u el mai spune că infrastructura și digitalizarea, proiectele cu cea mai mare finanțare din PNRR au de suferit
Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, atrage atenția că proiectele de infrastructură și cele de digitalizare, care au finanțări din PNRR, sunt cele mai afectate de noile modificări fiscale ale Guvernului. Concluzia a reieșit, potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, după ce Florin Drăgan a stat de vorbă cu reprezentanții mai multor companii din piață, dar și cu specialiști fiscali, pentru a afla care este impactul noilor măsuri. ”Schimbările bruște din domeniul fiscal afectează mult mai mult decât putem vedea acum. (...) Nu poți să iei de la o lună la alta decizii care pot afecta major unele bugete. De exemplu, anul fiscal pentru majoritatea companiilor din IT&C începe la 1 iulie, iar bugetele se fac în prima parte a anului. Managerii nu vor putea face o rectificare a bugetului după numai două luni. Încă nu știm câte companii vor acoperi diferența de impozit astfel încât angajații să câștige la fel, dar până unde mai pot crește salariile? O să devenim foarte scumpi pentru piață, este deja o competiție globală, iar dacă facem modificări fiscale ce intră în vigoare de la o lună la alta dăm dovadă de instabilitate”, a declarat Florin Drăgan. Potrivit sursei citate, ponderea IT&C în Produsul Intern Brut al României a depășit 7%, iar în acest domeniu sunt peste 200.000 de angajați. Universitatea Politehnica Timișoara anunță că realizează frecvent studii în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților, având ca bază datele din Registrul General de Evidență a Salariaților. ”Ultima analiză de acest gen a arătat că 92% dintre tinerii care finalizează studiile la UPT în acest domeniu, lucrează la o companie de profil, la un an de la absolvire. Eliminarea bruscă a scutirii de impozit îi poate încuraja pe angajați să demisioneze și să lucreze pe firme proprii sau să emigreze”, se arată în comunicat. De asemenea, sursa citată precizează că proiectele de infrastructură sunt în pericol și se va reveni la munca la negru. ”Sectorul construcțiilor a fost declarat drept un sector prioritar, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru următorii zece ani. Nu au trecut nici cinci ani și pare că nu mai este prioritar. Angajabilitatea în domeniu, după aplicarea măsurilor fiscale din 2019, a crescut cu zece procente, ajungând la cifrele din IT&C. Avem în continuare nu doar firme cu care colaborăm, ci și autorități locale cum ar fi consilii județene sau primării, care ne solicită ajutorul pentru că sunt într-o căutare disperată de specialiști în construcții. Am avut și o concurență între CNAIR, de exemplu, și un consiliu județean, pentru a oferi burse studenților de la specializările de căi ferate, drumuri și poduri. (...) Dacă muncitori în construcții mai putem aduce din țările asiatice, ingineri va fi foarte greu să mai găsim”, a continuat Florin Drăgan.
Damen anunță a ieșit din afacerea Șantierului Naval Mangalia
u compania susține că asta vine după trei ani fără nicio implicare sau finanțare din partea statului român
Damen a anunțat că a fost anulat cadrul legal de funcționare a asocierii dintre companie și statul român privind Șantierul Mangalia, prin adoptarea legii nr.187/2023. De asemenea, Damen susține că acest fapt vine după trei ani de alte blocaje în procesul decizional și niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanțare din partea partenerului român. Damen a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că în 2018 a decis să investească în Mangalia și a acceptat să transfere părții române 2% din acțiunile companiei care operează șantierul Mangalia. “În 2018, Damen a decis să investească în Mangalia și a acceptat să transfere părții române 2% din acțiunile companiei care operează Șantierul Mangalia (permițând statului român să devină acționar majoritar în această companie, cu 51%), în schimbul primirii și păstrării controlului operațional și managerial al șantierului naval. Pe baza acestui parteneriat cu statul român, Damen a furnizat finanțare, know-how, resurse specializate, precum și clienți și contracte în vederea transformării șantierului din Mangalia într-unul competitiv pe piața europeană. Acest lucru a fost posibil ca urmare a aprobării Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 73/2018, care a modificat OUG 109/2011, pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat”, se arată în comunicat. Damen a mai menționat că prin adoptarea Legii nr. 187/2023, a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcționa asocierea dintre statul român și Damen în privința Șantierul Mangalia. “În momentul de față, prin adoptarea Legii nr. 187/2023, a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcționa asocierea dintre statul român și Damen în ceea ce privește Șantierul Mangalia. Cadrul juridic care se aplică în prezent încalcă condițiile oferite, agreate și garantate în favoarea Damen de către statul român și structurile sale în 2018, invalidând complet principiile care au stat la baza deciziei Damen de a investi în șantierul din Mangalia. În plus, acest fapt vine după mai bine de 3 ani de alte blocaje în procesul decizional, niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanțare din partea partenerului român”, a transmis sursa citată. Damen a mai menționat că în ultimele patru luni a încercat în mod repetat să prevină orice impact negativ asupra șantierului naval, a forței de muncă și a clienților. “De exemplu, am informat pe larg autoritățile române și entitățile relevante cu privire la impactul noii legi asupra acestui parteneriat, chiar înainte de adoptare și am solicitat acțiuni imediate pentru a-l preveni. Damen a insistat pentru un dialog autentic și pentru o soluție rapidă, care să fie implementată înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a minimiza orice întrerupere a activității șantierului naval și pentru a rezolva situația actuală dificilă. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a explicat Damen.
Antifrauda verifică modul în care aplică magazinele reducerea prețurilor la alimente de bază
Inspectorii Antifraudă au declanșat o campanie de verificare a modului în care este respectată decizia Guvernului, dispusă în acord cu comercianții, de reducere a adaosului comecial la o serie de alimente de bază, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. În primă fază sunt controlați importatorii și achizitorii intracomunitari de bunuri, urmând ca verificările să ajungă ulterior și la alte companii de pe lanț, printre care și retailerii, relatează Profit.ro. Antifrauda este direcția ANAF responsabilă cu prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, prin controale antifraudă inopinate, controale documentare etc. Mai multe instituții, printre care și Consiliul Concurenței, verifică, în funcție de ariile de competență, cum este aplicat mecanismul Guvernului referitor la prețurile alimentelor de bază. Cotele de adaos comercial practicate de procesatori și comercianți sunt acum de maximum 20%, în timp ce cota de adaos comercial practicată pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor, poate fi de maximum 5% față de prețul de achiziție în cazul a 14 produse agricole și alimentare. Prevederile se aplică timp de 3 luni, de la 1 august, iar în funcție de rezultate, Executivul va lua o nouă decizie cu privire la această măsură. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat joi, că a văzut prețuri reduse și cu 50% la alimentele de bază în unele magazine, măsură care protejează puterea de cumpărare a oamenilor, dar, mai important, va duce rapid inflația la o singură cifră.
“Programul RABLA local nu necesită achiziționarea unui autoturism”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet a declarat vineri, la Constanța, că Programul RABLA local nu necesită achiziționarea unui autoturism, precizând că este invistită suma de 15 milioane de lei pentru a scoate din uz 5.000 de mașini vechi din Constanța, cu impact enorm asupra mediului. Ministrul Mediului, Mircea Fechet a deschis conferința regională ”Reciclăm în România”, eveniment organizat la Constanța pentru a promova obiectivele de colectare separată a deșeurilor. ”Constănțenii trebuie să știe că autoritățile de mediu au investit 15 milioane de lei pentru a scoate din uz mașinile vechi de peste 15 ani. Trebuie doar să intre pe site-ul AFM pentru a depune dosarul. Nu trebuie să achiziționeze un autovehicul nou, doar să-l scoată din uz pe cel vechi și pot primi, foarte rapid, bonificația de 3.000 de lei”, a precizat ministrul. La rândul său, primarul Constanței Vergil Chițac a declarat că pentru a atinge obiectivele de mediu, ”trebuie să lucrăm pe trei paliere, primăria, salubrizatorul și cetățenii, în special din zona condominiilor”. ”Primăria trebuie să ofere infrastructura. Am intrat în programele de finanțare de la Ministerul Mediului. Instalăm 275 de insule ecologice dintr-un necesar de cca. 400. Am aplicat de asemenea pentru centrele de colectare cu aport voluntar. Am găsit spațiile necesare și obiectivele au devenit finanțabile”, a explicat edilul. Ministrul Mediului, Mircea Fechet a subliniat că „se văd foarte multe lucruri concrete în Constanța”, declarându-se convins că, pe măsură ce toate investițiile vor ajunge la maturizare sau finalitate, acest lucru va însemna un confort mult mai mare pentru cetățenii din Constanța”. Conferința regională „Reciclăm în România” este a patra dintr-o serie de opt programate pentru a acoperi toate regiunile țării cu mesajul „unele lucruri trebuie separate, la fel și deșeurile”. Conferințele se desfășoară concomitent cu o campanie națională integrată de informare asupra necesității colectării separate, prezentă în mediile on-line, TV, Radio și print.
Tesla, dată în judecată după ce a ”umflat” cifrele privind autonomia vehiculelor
La doar câteva zile după publicarea în presă a unui raport care arăta cum Tesla și-a mințit clienții în ceea ce privește autonomia autoturismelor sale, compania este deja dată în judecată în Statele Unite. Trei posesori ai unor mașini Tesla din California au inițiat un proces în care acuză Tesla de publicitate falsă. Aceștia susțin că autonomia mașinilor electrice Tesla nu a fost la fel de mare precum cea indicată pe bord și că nu și-au putut înregistra plângerile. Cele două acuzații coincid cu ceea ce susține o investigație publicată săptămâna aceasta de Reuters, anume că Tesla a umflat cifrele privind autonomia și a obstrucționat intenționat clienții care încercau să contacteze departamentul de suport. Inițiativa celor trei are potențialul de a se transforma într-un proces comun, în care să fie reprezentanți toți posesorii modelelor Tesla Model 3, Model S, Model X și Model Y din California. Tesla nu este singurul producător auto care minte în privința autonomiei mașinilor electrice. Un studiu SAE International a arătat că autonomia reală a mașinilor electrice este, în medie, cu 12,5% mai mică decât cea promovată de producători. Conform investigației Reuters, exagerările Tesla privind autonomia sunt peste această medie și, în plus, compania a încercat să reducă la tăcere clienții nemulțumiți.
Platforma de socializare X vrea să construiască un centru de tranzacții financiare
Platforma de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, caută un gigant din sectorul datelor financiare pentru a construi un centru de tranzacționare în cadrul aplicației, a relatat joi site-ul Semafor, citând persoane familiare cu problema, transmite Reuters. Planurile de solicitare au fost trimise marilor furnizori în ultimele săptămâni, cerând propuneri de conținut financiar, date în timp real referitoare la acțiuni și alte caracteristici, se arată în articolul Semafor. Compania X a cerut ofertanților interesați să spună câți bani ar angaja pentru proiect, dar nu este clar care firme, dacă există, au depus propuneri. Compania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii a Reuters. Anul trecut, Elon Musk a spus că a cumpărat Twitter ca un ”accelerator pentru crearea X”, pe care a descris-o drept ”o aplicație bună la toate” și a asemănat-o cu super-aplicația chineză WeChat.
S-a găsit „Sfântul Graal” în materie de supraconductori
Săptămâna trecută, două lucrări ale unor cercetători sud-coreeni au făcut o afirmație extraordinară, care a stârnit o frenezie pe rețelele sociale și a ridicat valoarea unor acțiuni în China și Coreea de Sud: descoperirea unui supraconductor practic, care poate funcționa la temperatura camerei, ceea ce de mult timp este considerat un adevărat „Sfânt Graal” pentru oamenii de știință din domeniu, relatează Reuters. Superconductorii sunt materiale care permit curentului electric să circule fără rezistență, o proprietate care ar putea revoluționa rețelele electrice în care energia se pierde în timpul transmiterii, și ar putea determina, de asemenea, progrese revoluționare în domenii precum cipurile pentru calculatoare, unde rezistența electrică acționează ca o limită de viteză. Cele două lucrări, care au apărut pe un site web folosit de oamenii de știință pentru a-și împărtăși cercetările înainte de revizuirea de către colegi și publicarea lor oficială, i-au făcut pe cercetătorii din întreaga lume - inclusiv pe cei de la cel puțin două laboratoare naționale din SUA și trei universități chineze - să se uite mai atent la materialul propus.
Hasbro vinde studioul său de film și de televiziune eOne cu 500 de mil. dolari
Hasbro vinde studioul său de film și de televiziune eOne către Lionsgate Entertainment, pentru aproximativ 500 de milioane de dolari, ca parte a eforturilor producătorului de jucării de a se concentra pe mărci mai profitabile, transmite Reuters. Acordul, care include 6.500 de titluri precum ” Yellowjackets” și ”The Rookie”, a fost aprobat de consiliile de administrație ale ambelor companii și este așteptat să se încheie până la sfârșitul anului 2023. Hasbro a spus că va folosi veniturile din tranzacție pentru a plăti datorii de cel puțin 400 de milioane de dolari până la sfârșitul anului și pentru alte scopuri corporative. În noiembrie anul trecut, Hasbro a declarat că intenționează să vândă o parte din eOne, companie pe care a cumpărat-o pentru 4 miliarde de dolari în 2019, pe fondul unei încetiniri mai ample a industriei jucăriilor, care a forțat compania să reducă locurile de muncă și să-și restructureze afacerea.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
