MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cu profesorii în stradă, Ciucă decapitează ANAF
Premierul l-a demis pe șeful Vămilor și pe cel al Agenției pentru Resurse Minerale, după ce cu o zi înainte șeful Fiscului a renunțat la funcție
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat ieri pe pagina de Facebook a Guvernului că l-a demis pe șeful Vămilor, Bogdan Mihei și că a luat act de demisiile șefilor ANAF – Lucian Heiuș (PNL) și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Sorin Gal. Decapitarea ANAF are loc în contextul în care Guvernul se confruntă cu greva profesorilor.
„Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru. Doar astfel vom putea valorifica în interes public rezultatele bune ale economiei și vom răspunde nevoilor sociale”, a scris premierul pe Facebook.
Este vorba de Bogdan-Lari Mihei, președintele Autorității Vamale Române susținut în funcție de PSD și de șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Sorin Gal, propus de PNL. Reamintim că Lucian Heiuș și a dat demisia luni seară după ce ar fi avut o discuție cu premierul.
Potrivit unor surse citate de site-ul HotNews.ro, Nicolae Ciucă i-ar fi spus lui Lucian Heiuș că la nivel public urmează să i se reproșeze slaba colectare a ANAF pentru bugetul statului. În replică, Heiuș i-ar fi spus premierului că nu are nicio vină că ministrul Finanțelor Adrian Câciu a făcut bugetul de stat „din pix, cu cifre umflate”.
După discuția cu Heiuș, cei doi șefi din ANAF Bogdan-Lari Mihei și Sorin Gal au fost chemați la Guvern și li s-a cerut să plece, susțin sursele citate.
Surse convergente mai susțin că politicienii se pregăteau, în ultimele zile, să dea vina pe ANAF pentru faptul că nu vor să mărească salariile profesorilor și a altor bugetari care se pregătesc de grevă. Ar fi urmat să spună că Fiscul nu a colectat suficient. Mai exact ar fi vorba despre cei din PSD, potrivit unor surse politice.
Decizia demisiei lui Heiuș a fost una politică, pentru a nu da “gloanțe” PSD și a "închide un capitol". “Viitorul președinte al ANAF nu va mai avea presiunea politică a colectării și se va putea ocupa de Agenție”, au spus sursele citate.
Ce arată datele prezentate de Heiuș
Odată cu declarația privind demisia, Lucian Heiuș a inclus și un tabel cu privire la estimările Ministerului Finanțelor când a realizat bugetul. Conform datelor prezentate, față de estimările realizate la bugetul pe 2023 este un minus de 8,9 miliarde lei, la 5 luni.
În detaliu se mai vede ceva, anume că latura PSD din ANAF este cea care merge prost, adică Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili care este condusă de Ionuț Mișa, susținut de social-demorați. Minusul este de 8,4 miliarde lei. De precizat că economiștii au arătat că proiecția bugetară are probleme, inclusiv Consiliul Fiscal.
Guvernul a venit cu o Ordonanță a austerității (pe cheltuieli), mult îndulcită față de proiectul inițial, din care speră să facă economii de circa 5 miliarde lei. Mult sub cifra găurii prognozate de 20 miliarde lei.
România, pe locul doi în UE la episoadele de băut intens
Băutul intens e definit în UE drept ingerarea echivalentului a cel puțin 60 de grame de etanol pur (echivalând cu aproximativ șase băuturi standard) într-o singură repriză. România e printre fruntașe în UE, potrivit unei statistici OMS preluate de Euronews Italia. Astfel, aproape unul din cinci europeni (19%) afirmă că a avut în 2019 episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună.
Cea mai mai mare proporție a adulților care participă la astfel de episoade măcar o dată pe lună se regăsește în Danemarca (38%), urmată de România (35%), Luxembourg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%). Interesant este că țări în care o parte semnificativă a populației bea zilnic, cum sunt Spania și Italia, se află la coada clasamentului băutului intens, cu 6%, respectiv 4%.
Dacă ți se pare că europenii beau mult, bănuiala ta e corectă: în Europa se bea mai mult alcool decât oriunde altundeva. În Europa persoanele de peste 15 ani beau în medie câte 9,5 litri de alcool pur anual, echivalând cu 190 litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de tărie. Datele provin din raportul pe 2021 privind Europa întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Consumul total de alcool per capita a scăzut cu 2,5 litri (21%) în 2000-2019 în „Regiunea Europeană a OMS”, care cuprinde o zonă geografică vastă cu 53 de țări, inclusiv Rusia și foste state sovietice precum Moldova.
Țările europene cu cel mai mare consum de alcool per capita erau în 2019 Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7), Bulgaria (12,5), Luxembourg (12,4) și România (12,3).
Președinția Ungariei: Protestul Bucureștiului este exagerat și nejustificat
Protestul Ministerului de Externe din România în urma declarațiilor făcute de președintele maghiar în timpul vizitei efectuate în Transilvania este exagerat și nejustificat, însă nu este unul neobișnuit, a transmis, luni, MTI, citând publicația Mandiner.hu.
Potrivit reacției Președinției Ungariei, postarea în cauză – care a fost inspirată de Imnul Secuiesc intonat în cadrul pelerinajului de la Șumuleu Ciuc – poate fi regăsită în continuare pe pagina de social media a Președinției.
Sute de mii de oameni, inclusiv din Ungaria, Australia, Suedia și SUA, au participat sâmbătă la tradiționalul pelerinaj de Rusalii de la Șumuleu Ciuc, considerat cel mai mare din Europa Centrală și de Est. Printre cei prezenți s-a aflat și președinta Ungariei Katalin Novák. Ministrul român al Sportului Eduard Novak a ajuns de la București cu bicicleta, după mai mult de 9 ore de pedalat. Ulterior participării, președinta Ungariei a publicat, pe pagina ei de Facebook, un material video cu așa-zisul imn al Ținutului Secuiesc. Postarea a fost însoțită de mesajul ”Nu lăsa să piară Ardealul, Doamne”.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, luni, că a fost prompt contactat ambasadorul Ungariei la București, Zákonyi Botond căruia i s-a transmis dezaprobarea fermă cu privire la mesajele publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României care ”nu corespund dezideratului promovării unei relații pragmatice, de bună vecinătate și colaborare dintre cele două țări”.
Protest inedit al polițiștilor din Europol, prin donare de sânge
Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Mureș, afiliați la Sindicatul European al Polițiștilor - Europol au declanșat, marți, un protest inedit împotriva inechităților salariale din sistem, inițiind campania de donare de sânge "Donăm o dată și astfel ajutăm medicii să salveze 3 vieți", astfel încât să poată lipsi motivat de la serviciu timp de o zi.
"În contextul în care polițiștii nu au voie să declanșeze grevă conform Legii 367/2022 privind Dialogul social, pentru a atrage atenția decidenților politici asupra inechităților salariale din sistem, Europol filiala Mureș organizează o campanie de donare de sânge «Donăm o dată și astfel ajutăm medicii să salveze 3 vieți». E o formă de protest pe care am pus-o în aplicare prin implicarea activă a tuturor polițiștilor din IPJ Mureș, prin sincronizarea polițiștilor la nivelul fiecărui inspectorat, astfel încât aceștia să lipsească motivat de la serviciu pentru o zi. Conform legii, persoanele care donează sânge beneficiază printre altele, de o zi liberă plătită (în ziua donării). Semnalele colegilor din țară până la acest moment sunt în proporție de 30% la nivelul fiecărui inspectorat de poliție sunt de acord să doneze, ceea ce înseamnă între 100 și 500 de polițiști la nivelul fiecărei unități de poliție", a declarat presei Daniel Oltean, liderul Europol Mureș.
Între revendicările polițiștilor se numără eliminarea inechităților salariale din sistemul public, acordarea integrală a diferențelor salariale restante Legii 153/2017, actualizarea normelor legale de hrană și echipare; actualizarea cuantumurilor drepturilor plafonate la nivelul anului 2009 pentru chirie, calculul sporurilor la salariul de funcție în plată și nu la cel din 2009, indexarea și actualizarea pensiilor militare și stoparea modificărilor “abuzive” ale Legii pensiilor militare.
Daniel Oltean susține că profesia de polițist a devenit total neatractivă, iar aceasta se datorează salarizării precare a polițiștilor și deficitului de personal care este de aproximativ 26%, dar că în realitate cifra ar fi mult mai mare "deoarece statele de organizare ale unităților de poliție nu mai sunt actualizate de aproximativ 15 ani, schema actuală de personal fiind cu mult depășită față de nevoile existente și situația operativă".
Liderul sindical consideră că locurile din școlile de poliție nu vor fi ocupate, pentru că tinerii din România nu mai sunt interesați să devină polițiști plătiți cu salariul minim pe economie. Din acest motiv, susține Daniel Oltean, deficitul de personal este cel mai mare din istoria MAI și că, întrucât nu au fost identificate soluții reale, "cineva trebuie să plece acasă", în sensul că în cadrul protestelor vor fi cerute o serie de demisii, inclusiv a ministrului Lucian Bode.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat luni seară că declanșează proteste de stradă în zilele de 6, 7 și 8 iunie, putând ajunge chiar la blocarea sistemului.
"Având în vedere situația existentă în țară generată de lipsa de responsabilitate a guvernanților, care au produs și întreținut o nemaiîntâlnită degringoladă legislativă; zvonuri publice legate de așa-zisa 'specialitate' a pensiilor ocupaționale (militare), salarizare precară în Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională; nerespectarea cadrului legislativ și a etapelor de aplicare a Legii 153/2017, SNPPC va declanșa într-o primă etapă proteste în stradă, urmând ca, în funcție de evoluția situației să adopte noi măsuri de reacție și protest în vederea îndeplinirii următoarelor obiective care își pun amprenta inclusiv pe deficitul de personal nemaiîntâlnit până în prezent în MAI, când, pentru prima dată, în școlile de agenți de poliție, după etapa verificării cunoștințelor, au rămas 0,57 candidați/loc, pe 30.05.2023 urmând să debuteze examinările medicale care, cu siguranță, vor reduce și mai mult numărul de candidați rămași în cursă", se spune în comunicatul SNPPC.
Mai multe organizații de elevi și studentți se solidarizează cu cadrele didactice
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) se solidarizează cu cadrele didactice și cu organizațiile lor sindicale și își exprimă sprijinul față de revendicările acestora. ”Suntem convinși că reforma reală a învățământului nu poate fi efectuată fără o alocare corespunzătoare a resurselor financiare ale statului, iar educația de calitate se poate construi doar pe baze economice solide, apte să motiveze cei mai buni absolvenți să aleagă funcția didactică. Un salariu al unui profesor debutant, în valoare de 2.400 RON, este deconectat de realitatea socio-economică a anului 2023, iar statul român este dator să își asume responsabilitatea față de această situație și să ia decizia strategică a finanțării corecte a sistemului de învățământ”, afirmă reprezentanții elevilor și studenților.
Având în vedere iminența intrării în vigoare a legilor educației, ANOSR, CTR și CNE solicită respectarea prevederilor care tocmai au fost adoptate de Parlament și alocarea a 15% din bugetul național către educație.
Doi lemuri născuți în captivitate, noile atracții de la Zoo Ploiești-Bucov
Doi lemuri născuți în captivitate sunt cele mai noi atracții ale Grădinii zoologice care se află în Parcul Memorial "Constantin Stere" de la Bucov, cele două exemplare fiind aduse de la Sibiu.
Directorul adjunct al Parcului Bucov, Alina Ene, a declarat, pentru Agerpres, că cei doi lemuri se numesc Oreo și Sushi, fiind vorba despre masculi în vârstă de doi ani, care s-au născut în captivitate la Grădina zoologică din Sibiu.
"Este pentru prima dată când avem lemuri aici. Cei doi sunt frați, s-au adaptat foarte bine, sunt foarte jucăuși și prietenoși, iar, de când îi avem, foarte multă lume a venit să îi vadă", a spus Alina Ene.
Conform specialiștilor, lemurii se hrănesc în principal cu fructe, insecte și frunze, iar media de vârstă a acestora este de 10 - 14 ani.
Grădina zoologică Ploiești-Bucov adăpostește peste 400 de animale din circa 60 de specii, situându-se în topul național prin exemplarele pe care le are, prin faptul că dispune de mult spațiu verde, de adăposturi generoase pentru animale, cele ale urșilor și leilor fiind cele mai mari din țară, dar și prin prisma numărului de vizitatori, raportat la faptul că aceasta nu funcționează într-o zonă turistică, a explicat sursa citată.
În plus, aici se află mai multe animale care au fost aduse de la Circul Globus, după incendiul petrecut în urmă cu câțiva ani, fiind vorba despre tigrul bengalez alb, numit Beligan, două cămile albe, o lamă și lei.
"Ne mândrim cu tigrul bengalez, care a rămas de atunci la noi, cu puii lebedelor negre, cu maimuțele pavian - și specific aici că suntem matcă de maimuțe pentru toată țara, cu toate animalele pe care le deținem. Avem exemplare foarte frumoase, îngrijite și chiar fericite", spune Alina Ene.
