MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Veniturile medii lunare pe gospodărie au ajuns la 6.464 lei
u cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost anul trecut de 5.611 lei pe o gospodărie (2.235 lei pe o persoană) și au reprezentat 86,8% din veniturile totale
Veniturile totale medii lunare au fost, în 2022, în termeni nominali, de 6.464 lei pe o gospodărie și de 2.575 lei pe persoană, în creștere cu 13,8%, respectiv, cu 14,8% față de anul 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) publicate miercuri. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost anul trecut de 5.611 lei pe o gospodărie (2.235 lei pe o persoană) și au reprezentat 86,8% din veniturile totale, în creștere cu un punct procentual față de anul 2021. Veniturile bănești medii lunare au fost în anul 2022, de 5.994 lei lunar pe o gospodărie (2.388 lei pe o persoană) în creștere cu 12,8% față de anul 2021, iar veniturile în natură de 470 lei lunar pe gospodărie (187 lei pe persoană), în creștere cu 27,2% față de anul 2021. Salariile și celelalte venituri asociate lor au fost de 4.340 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere față anul 2021 cu 1,9 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.287 lei lunar pe o gospodărie (19,9% în anul 2022, respectiv, 19,1% în anul 2021 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (7,3% în anul 2022, respectiv, 6,5% în anul 2021), formate din valoarea în lei a produselor obținute din resurse proprii (5,9% în anul 2022, respectiv, 5,4% în anul 2021) și din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale (1,4% în anul 2022, respectiv, 1,1% în anul 2021). În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 7.227 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.021 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,9%, mai mari cu 18,5 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural veniturile din prestații sociale au fost 22,4%, mai mari cu 3,9 puncte procentuale față de mediul urban, iar veniturile în natură au fost de 12,5%, de 3 ori mai mari față de mediul urban. Cheltuielile bănești medii lunare au fost în anul 2022 de 5.229 lei pe o gospodărie (2.083 lei pe o persoană) mai mari cu 14,4% față de anul 2021, respectiv cu 15,5% la nivel de persoană. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, în anul 2022, a fost, în medie, de 382 de lei lunar pe gospodărie (152 lei pe o persoană), în creștere cu 24,8% față de anul 2021. În anul 2022, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de 3.450 de lei lunar pe o gospodărie (61,5%) și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor de 1.799 lei pe o gospodărie (32,1%), precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.) de 133 lei pe o gospodărie (2,4%). Potrivit INS, mediul de rezidență evidențiază diferențe dintre nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.226 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.602 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 35,8% în cheltuielile totale, cu 10 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii în cheltuielile totale a fost de 4 ori mai mare decât în mediul urban.
ANAF pregătește o serie de campanii de control
u se urmărește verificarea existenței sediilor fixe și/sau permanente
O serie de controale va viza verificarea existenței unor sedii fixe și/sau permanente ale contribuabililor nerezidenți pe teritoriul României, în condițiile în care reprezentanții instituției au declarat recent că se află în derulare analize de risc pentru a stabili dacă unii contribuabilii îndeplinesc criteriile de a deține un astfel de sediu în România, dar nu s-au înregistrat fiscal, susține, într-un articol, Ana Maria Iordache, partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. Potrivit acesteia, tematica sediului fix și/sau permanent este abordată atât în România, cât și la nivel internațional, fiind una dintre cele mai importante teme de pe agenda Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), dar și a autorităților fiscale din alte state membre. Acestea din urmă au stabilit deja pentru contribuabili din România sedii permanente în acele state membre și colaborează prin mecanismul schimbului de informații în scopul stabilirii situației de fapt fiscale și al identificării unor astfel de sedii fixe/sedii permanente neînregistrate corespunzător. Articolul relevă faptul că, la nivel național, ANAF pregătește o primă campanie de controale în privința contribuabililor nerezidenți, urmând ca într-o a doua etapă să fie derulată și o campanie de controale în colaborare cu celelalte state membre, pentru contribuabilii rezidenți români care își desfășoară activitatea sau obțin venituri în alte state. "Analiza inspectorilor fiscali în cadrul acțiunilor de control vizând tematica sediului fix și a sediului permanent este extrem de minuțioasă și presupune evaluarea tuturor documentelor (contracte, documente financiar-contabile, fișe de post și orice alte evidențe) care arată modalitatea factuală și legală în care se derulează activitatea economică", se spune în document. Potrivit legislației, un nerezident generează un sediu fix atunci când "dispune în România de resurse umane și tehnice prin care poate desfășura în mod regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii", în timp ce un sediu permanent este "locul prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent". Sediul fix și/sau sediul permanent sunt subiecte sensibile de control, cu un înalt grad de tehnicitate, dar care aduc bani extrem de mulți la bugetul de stat, în trecut fiind stabilite sume care depășesc 200-300 de milioane de lei per contribuabil. Practic, în cadrul inspecțiilor care au analizat această problematică, deși verificarea s-a realizat la nivelul contribuabilului rezident, impactul s-a răsfrânt nu numai asupra acestuia, ci și asupra entității nerezidente cu care acesta derula activități economice. De exemplu, în materie de TVA, un nerezident este considerat ca având un sediu fix în România dacă dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a desfășura în mod regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii pe teritoriul României. Astfel, autoritățile fiscale inițiază o acțiune de control la nivelul contribuabilului român, care are încheiat cu entitatea nerezidentă un contract de procesare de bunuri sau de marketing, de exemplu. În urma acestei analize, fiscul consideră că entitatea nerezidentă dispune de un sediu fix în România, întrucât utilizează resursele tehnice și umane ale contribuabilului român, resurse care acționează sub controlul entității nerezidente, pentru a derula ea însăși, în mod direct, activități economice în România. O astfel de concluzie schimbă cu totul tratamentul fiscal al tranzacției din perspectiva TVA, întrucât modifică două elemente esențiale, respectiv locul prestării serviciilor și persoana obligată la plata taxei.
Creșteri de 22,5% în turism
Numărul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în România, a crescut cu 23,1%, în primele patru luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2022, în timp ce înnoptările au înregistrat un salt de 22,5%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri. Conform INS, la finele lunii aprilie 2023, sosirile raportate de unitățile de cazare au însumat 3,306 milioane de persoane, din care 83,8% au fost turiști români, iar 16,2% vizitatori străini. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în intervalul de referință, au fost de 6,287 milioane (Â22,5%). Din acest total, înnoptările turiștilor români au reprezentat 80,8%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au avut o pondere de 19,2%. În primele patru luni ale anului în curs, durata medie a șederii în unitățile de cazare din România a fost de 1,8 zile la turiștii români și de 2,3 zile pentru turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2023, a fost de 23,9% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în creștere cu 3,1 puncte procentuale față de același interval din 2022. Valori importante la numărul de sosiri în unități de cazare au fost înregistrate în București (539.700 de persoane), Brașov (430.700) și Cluj (186.000). La înnoptări s-au consemnat valori mai mari în București (1,095 milioane), Brașov (814.400) și Prahova (366.600). În funcție de țările de proveniență ale turiștilor români care au vizitat România, în primele patru luni din 2023, pe primul loc se clasează Italia - cu 59.300 de persoane, urmată de Israel (50.700) și Germania (49.500).
Banca Mondială mizează în continuare pe o creștere de 2,6% a economiei românești
Banca Mondială nu și-a modificat estimările referitoare la ritmul de creștere care ar urma să fie înregistrat în acest an de economia României, dar și le-a revizuit ușor în scădere pe cele referitoare la anul următor, conform celei mai recente ediții a raportului "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects) publicat marți de instituția financiară internațională. Conform noilor estimări, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunțat de Banca Mondială în luna ianuarie 2023. Ritmul de creștere ar urma să accelereze în 2024, când Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,9% a economiei românești, mai mică totuși față de avansul de 4,2% previzionat în ianuarie. De asemenea, în primele sale estimări pentru anul 2025, Banca Mondială mizează în cazul României pe o creștere de 4,1%. La nivel regional, Banca Mondială prognozează că Europa Centrală și Asia va înregistra o creștere accelerată de 1,4% în 2023, după un avans de 1,2% în 2022, dar avertizează că perspectiva rămâne una deosebit de incertă din cauza invaziei rusești în Ucraina și repercusiunilor sale. Creșterea regională ar urma să revină la 2,7% pe an în 2024-25, stimulată de cererea externă și internă solidă, în contextul diminuării șocurilor negative. Cu toate acestea, riscurile la nivel regional rămân orientate în jos și includ posibilitatea unei invazii mai intense sau mai prelungite a Rusiei în Ucraina, o inflație mai mare și politici monetare mai stricte precum și stresul din sectorul financiar. O încetinire peste așteptări în zona euro ar diminua și mai mult cererea externă pentru Europa Centrală și Balcanii de Vest. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4%, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat în aprilie de instituția financiară internațională.
Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute 6,48 miliarde de lei în luna iunie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna iunie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 780 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 6,48 de miliarde de lei, este cu 690 de milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în mai, de 5,79 de miliarde lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat marți în Monitorul Oficial, instituția a programat, în data de 22 iunie, o licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 500 milioane de lei, cu scadența în 29 mai 2024. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi lansate opt emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 5,2 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (780 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate cinci licitații pentru emisiuni de 700 de milioane de lei, în zilele de 12 iunie, 19 iunie, 26 iunie (două licitații) și în 29 iunie, două licitații pentru emisiuni de 600 milioane lei, una în 8 iunie, iar cealaltă în 15 iunie, și o licitație pentru o emisiune de 500 milioane lei, în data de 22 iunie 2023.
OpenAI, compania care a creat ChatGPT, nu intenționează să se listeze la bursă
OpenAI, compania din spatele ChatGPT, susținută de Microsoft, nu are de gând să se listeze la bursă în curând, a declarat directorul general Sam Altman, la o conferință la Abu Dhabi, transmite Reuters. ”Când dezvoltăm super inteligență, este probabil să luăm unele decizii pe care majoritatea investitorilor le-ar privi foarte ciudat. Nu vreau să fiu dat în judecată de... piața publică, Wall Street etc., așa că nu, nu sunt așa de interesat”, a spus Altman ca răspuns la o întrebare despre dacă va face OpenAI companie publică. OpenAI a strâns până acum 10 miliarde de dolari de la Microsoft, la o evaluare de aproape 30 de miliarde de dolari, deoarece investește mai mult în construirea capacității de calcul. "Avem o structură foarte ciudată. Avem acest plafon pentru profit", a spus el. OpenAI a început ca o organizație non-profit, dar ulterior a creat o companie hibridă ”cu profit plafonat”, care i-a permis să strângă fonduri externe cu promisiunea că operațiunea non-profit inițială încă mai beneficiază. În timp ce își construiesc capacitățile de inteligență artificială, Altman și mulți oameni de știință proeminenți implicați în crearea și comercializarea tehnologiei au avertizat asupra amenințării pe care o reprezintă, în special AI generativă care creează conținut, cum ar fi ChatGPT, unii echivalând-o cu riscul de extincție.
Ford Motor recheamă 125.000 de SUV-uri și camionete
Ford Motor a declarat marți că extinde și emite o nouă rechemare pentru 125.000 de vehicule sport utilitare și camionete, deoarece defecțiunile la motoare pot provoca incendii, transmite Reuters. Rechemarea acoperă diverse SUV-uri Escape și Lincoln Corsair și camionete compacte Maverick din anii 2020-2023, cu motoare hibride de 2,5 litri sau hibride plug-in, conform unui document depus la Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi. Ford a spus că problemele izolate de fabricație a motoarelor pot cauza defectarea prematură a acestora și, în acest caz, uleiul de motor sau vaporii de combustibil pot fi eliberați, crescând riscul de incendiu și rănire. Ford a rechemat inițial 100.000 de vehicule Escape, Corsair și Maverick în Statele Unite, în iulie 2022, după ce a identificat 23 de rapoarte la nivel global privind incendiu sau fum. Ford a declarat marți că are rapoarte despre cel puțin trei vehicule care au suferit incendii după ce au fost efectuate remedieri în cadrul rechemării din 2022.
Samsung și-ar putea prezenta noile smartphone-uri pliabile în iulie
Un eveniment Unpacked, unde, cel mai probabil, Samsung va prezenta noi smartphone-uri portabile, a fost anunțat pentru luna iulie. Site-ul oficial Samsung a găzduit, pentru puțin timp, un comunicat de presă prin care anunța organizarea unui eveniment Unpacked pe finalul lunii iulie. Este posibil ca, la fel ca în alte ocazii, cei de la Samsung să se fi grăbit cu publicarea comunicatului, pentru că, între timp, acesta a dispărut. Comunicatul, care conținea inclusiv citate ale oficialilor Samsung despre dispozitivele pliabile, nu oferea o dată exactă pentru organizarea evenimentului, dar spunea că acesta va avea loc în Seul - va fi pentru prima oară când acest eveniment va avea loc în capitala Coreei de Sud. O informație care a circulat pe surse în urmă cu o lună susținea că evenimentul Unpacked din această vară va avea loc pe 26 iulie, ceea ce pare să se potrivească cu informațiile parțiale oferite în comunicat. Se pare că Samsung a decis să devanseze evenimentul Unpacked de vară (după ce, anul trecut, acesta a avut loc în luna august) pentru a pune și mai mult timp între acest eveniment și lansarea noilor iPhone-uri din septembrie.
