MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O treime dintre centralele termice din România sunt mai vechi de 10 aniMii de firme au intrat în antecamera morții în primele șase luni din 2023
Crește numărul companiilor care au apelat la concordat preventiv
Numărul companiilor intrate în insolvență a scăzut în primul semestru cu 6,2%, la 3.290, față de 3.510 în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, 30 companii au apelat în primele șase luni la concordat preventiv, dintre care opt - companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, comparativ cu 12 astfel de cereri în întregul an 2022, arată casa de insolvență CITR. ”CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, analizează evoluția restructurărilor și insolvențelor din primul semestru al anului 2023, iar rezultatele arată un interes crescut al mediului de business pentru noile produse de restructurare, cu 30 proiecte de concordat preventiv, dintre care două sunt deja omologate de către instanță. Numărul companiilor intrate în insolvență scade cu 6,2%, la 3.290, față de 3.510 în aceeași perioadă a anului trecut”, arată CITR. În același timp, în rândul companiilor de impact, numărul celor intrate în insolvență crește ușor: 35, față de cele 32 din primele șase luni ale anului 2022. „În ultimele șase luni, am simțit presiune asupra companiilor care trebuie să facă față unui cost de finanțare mai mare sau incapacității de a plăti datorii amânate foarte mult timp și care s-au obișnuit cu paradigma aceasta. Interesul crescut al antreprenorilor pentru noile mecanisme de restructurare este tot mai vizibil. 30 proiecte de concordat preventiv nu pare un număr mare, însă pentru economia României este un început de schimbare de mindset. Având în vedere natura confidențială a procedurilor de restructurare, nu avem vizibilitate asupra tuturor proiectelor deschise, mai ales asupra acordurilor de restructurare, așadar putem estima că numărul companiilor care apelează la soluțiile restructurării este mai mare”, declară Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR. În primul semestru al acestui an, 30 companii au apelat la măsuri de restructurare prin concordat preventiv, dintre care opt companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, comparativ cu 12 astfel de cereri în întregul an 2022. Raportat la numărul total al insolvențelor înregistrate în perioada ianuarie-iunie 2023, anume 3.290, companiile de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro, reprezintă 1,06%. Cele mai afectate domenii sunt: construcțiile (449 companii în insolvență), transporturi rutiere de mărfuri (248 companii) și comerțul (177 companii). Pe de altă parte, aceste domenii înregistrează și cele mai multe companii din economie. În București, 695 de companii au apelat la procedura insolvenței, dintre care 17 companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro. La nivel de județe, distribuția insolvențelor din primul semestru al anului 2023 aduce Bihorul pe prima poziție, cu 241 de companii și 7,33% din totalul insolvențelor înregistrate. Urmează Cluj, cu 174 de companii și o pondere de 5,29% din total, și Constanța, cu 165 de companii, ceea ce reprezintă5,02% din numărul insolvențelor înregistrate, la nivel național.
Nevoia de împrumuturi a Guvernului ar urma să crească la un nivel record
u autoritățile au renunțat la ținta de deficit bugetar de 4,4% pentru 2023
Necesarul brut de finanțare al Guvernului - suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și rostogolirea datoriei vechi ce vine la plată - poate ajunge pentru acest an la un nivel record, posibil chiar aproape de 180 de miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza unor informații primite pe surse despre evaluarea Guvernului privind deficitul estimat pentru acest an. Deficitul poate ajunge anul acesta la 5,5%, potrivit informațiilor Profit.ro. Autoritățile au renunțat la ținta de deficit bugetar de 4,4% pentru 2023, de aproape 70 de miliarde de lei, și au discutat cu Comisia Europeană permisiunea - având în vedere că România este deja monitorizată într-o procedură de deficit excesiv - pentru un deficit care să fie chiar și cu peste 1 punct procentual mai ridicat față de ținta de 4,4%. Surse diferite din Ministerul Finanțelor și din Guvern au declarat pentru Profit.ro că pentru anul 2023 a fost agreată cu reprezentanți ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%. Rămâne de văzut ce țintă de deficit își va stabili Guvenul la rectificarea din vară și cum va reuși să încheie la final de an. Faptul că a fost agreată cu Comisia Europeană o nouă limită de deficit, mai ridicată, în cadrul căreia România să nu riște suspendarea unor fonduri UE ca umare a depășirii țintei inițiale de 4,4%, nu înseamnă obligatoriu că Guvernul va ajunge la maximul noii limite, însă probabil se va situa destul de aproape. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat recent, întrebat de jurnaliști, că este exclus ca deficitul să fie mai mare de 5% în acest an. Potrivit informațiilor Profit.ro, Ministerul Finanțelor și-a negociat însă informal cu CE spațiu pentru un deficit mai mare de 5%, condiționat de măsuri de corecție, pe venituri și cheltuieli. Guvernul ar putea prezenta, însă, la rectificarea din vară o țintă de deficit bugetar până în 5%, urmând să revină asupra deficitului la a doua rectificare, de pe finalul anului, în funcție de cum decurg lucrurile.
Grupul BCR a raportat un profit net de 225,1 milioane de euro
Grupul BCR a înregistrat un profit net de 1,11 miliarde lei (225,1 milioane de euro) în semestrul 1 2023, în creștere cu 6,6% față de 1,042 miliarde lei (210,7 milioane de euro) în prima parte a anului trecut.Venitul operațional a crescut cu 16,9% până la 2,536 miliarde de lei (514,2 milioane de euro) în primele șase luni. Rata creditelor neperformante s-a situat la 2,7% în iunie 2023, în scădere față de 2,8% în decembrie 2022. ”BCR a înregistrat un profit net de 1,11 miliarde de lei (225,1 milioane de euro) în S1 2023, în creștere cu 6,6% față de 1,042 miliarde de lei (210,7 milioane de euro) în S1 2022, datorită unei performanțe operaționale îmbunătățite, susținută de un volum mai mare de afaceri cu clienții. Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 20,6% până la 1,529 miliarde de lei (310,1 milioane de euro) în S1 2023, de la 1,268 miliarde de lei (256,4 milioane de euro) în S1 2022, pe fondul unor venituri operaționale mai mari, parțial compensate de cheltuieli operaționale mai ridicate”, arată raportul băncii. Venitul net din dobânzi a crescut cu 29,9% până la 1,77 miliarde de lei (358,8 milioane de euro) în S1 2023, de la 1,362 miliarde de lei (275,5 milioane de euro) în S1 2022, determinat de un volum mai mare de business împreună cu dobânzi mai mari pe piața monetară. „La BCR, prioritizăm construirea de prosperitate prin educație financiară pusă în practică. Iar asta pornește de la investițiile pe care le facem în programe și instrumente de planificare financiară, dar și de la modul în care oamenii înțeleg și aplică principiile financiare. De aceea, ne bucurăm să avem peste 140.000 de clienți care au trecut printr-o sesiune de financial coach în unitățile BCR, dar și peste 630.000 de oameni care au participat la cursurile Școala de Bani. În plus, ne-am asumat demersul de accelerare a gradului de bancarizare și a nivelului de cunoștințe financiare în mediul rural. Pentru că rolul nostru este să fim un coach financiar pentru România, care facilitează dezvoltarea și siguranța financiară la nivelul întregii populații. În același timp, în S1 2023, am finanțat companii care creează mai mult de 224.000 locuri de muncă. Și am avut ocazia să discutăm cu antreprenorii despre transformarea lanțurilor industriale, investiții în capitalul uman și surse alternative de finanțare”, spune Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română. Venitul net din comisioane a scăzut ușor cu 0,4% până la 449,6 milioane de lei (91,1 milioane de euro) în S1 2023, de la 451,3 milioane de lei (91,2 milioane de euro) în S1 2022, determinat de efectul de bază negativ din generarea unui venit din comisioane mai mare în S1 2022 datorat unui volum temporar mai mare de tranzacții cu cash, compensat parțial de un venit din comisioane mai mare din creditarea corporate.
Apetitul pentru construcții este în cădere liberă
În semestrul I 2023, s-au eliberat 17.140 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 24,5% față de semestrul I 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În semestrul I 2023 s-au eliberat 17.140 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 24,5% față de perioada semestru I 2022. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-1.259 autorizații), Nord-Vest (-927), Sud-Muntenia (-813), Vest (-693), Nord-Est (-540), Sud-Est (-522), Sud-Vest Oltenia (-487) și Centru (-331)”, arată datele INS. În luna iunie 2023, s-au eliberat 3.018 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (-12,5% față de luna mai 2023), cu o suprafață utilă totală de 800.353 mp (plus 6,2%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 68,8% sunt pentru zona rurală. În luna iunie 2023 se evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (-431 autorizații). În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-124 autorizații), Sud-Vest Oltenia (-98), Nord-Vest (-57), Sud-Est (-43), Vest (-39), Sud-Muntenia (-35), București-Ilfov (-25) și Centru (-10). În luna iunie 2023 s-au eliberat 574 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (-11,1 % față de luna mai 2023), în suprafață utilă totală de 327.067 mp (-4,8 %). Comparativ cu luna precedentă, în luna iunie 2023 s-a înregistrat o scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-16.531 mp). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-65.564 mp), Sud-Muntenia (-49.205), București-Ilfov (-16.886), Centru (-11.431), Sud-Est (-4.164) și Nord-Vest (-1.321). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (plus 118.977 mp) și Sud-Vest Oltenia (plus 13.063). În luna iunie 2023 se evidențiază o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-24,9%) cât și a suprafeței utile totale (-16,3%), comparativ cu luna iunie 2022. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-999 autorizații) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-252 autorizații), Vest (-146), Nord-Vest (-135), Sud-Muntenia (-113), Sud-Est (-105), Nord-Est (-99), Sud-Vest Oltenia (-92) și Centru (-57).
De ce programul Rabla Local a început cu stângul?
Programul privind privind casarea autovehiculelor uzate – Rabla Local - a început luni, de la ora ora 10:00, iar persoanele fizice trebuiau să se înscrie pentru a primi 3.000 lei în schimbul casării unui autovehicul vechi și poluant. Sute de persoane recamă, însă, că aplicația nu poate fi accesată. Bugetul programului este de 240 de milioane de lei, Ministrul Mediului Mircea Fechet a anunțat că 100.000 de români sunt potențiali beneficiari. Administrația Fondului pentru Mediu a transmis, luni, într-un comunicat de presă, că, din cauza numărului foarte mare de accesări, înscrierea persoanelor fizice în cadrul Programului privind privind casarea autovehiculelor uzate – Rabla Local se desfășoară într-un rimt mai lent. ”Până la ora 11 s-au înscris peste 600 de persoane fizice în cadrul programului prin intermediul aplicației. Echipa IT din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu lucrează pentru funcționarea în parametri normali ai aplicației în cel mai scurt timp”, a transmis AFM. Persoanele fizice se pot înscrie în cadrul Programului Rabla local începând de astăzi, 31 iulie și până pe 31 august 2023, ora 16:30 sau până la epuizarea bugetului alocat fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT), prin intermediul aplicației informatice. Instrucțiunile privind înscrierea persoanelor fizice în cadrul Programului privind privind casarea autovehiculelor uzate – Rabla Local sunt detaliate pe site-ul AFM la următorul link: https://www.afm.ro/casare_auto_uzate.php. Conturile de utilizator ale persoanelor fizice trebuie create anterior înscrierii în aplicație. AFM precizează că, dacă există un cont deja creat, acesta este valabil doar dacă a fost utilizat în cadrul unui program destinat persoanelor fizice (de ex. Programul „Casa Verde Fotovoltaice 2023”). Astfel, dacă adresa de e-mail utilizată pentru crearea contului a fost folosită pentru depunerea unui dosar în calitate de persoană juridică, aceasta nu poate fi folosită. Sute de persoane reclamă, luni, la mai puțin de o oră de când a început înscrierea în programul Rabla Local, că aplicația dedicată nu funcționează. Toți utilizatorii platformei au precizat că nu pot depune cererea, întrucât verificarea anti-robot – captcha – nu funcționează. În acest fel, nu pot fi derulați pașii necesari.
iPhone 15 Pro va avea margini mai înguste în jurul ecranului
Apple va folosi anul acesta o nouă tehnologie de construcție pentru modelele Pro ale seriei iPhone 15 care va duce la îngustarea marginilor negre din jurul ecranului. Cele două modele Pro ale seriei iPhone 15, Pro și Pro Max, vor beneficia de un nou proces de construcție, numit LIPO (low-injection pressure over-molding), conform Bloomberg. Ca urmare a acestei tehnologii, spațiul negru din jurul ecranului va fi de doar 1,5 milimetrii, față de 2,2 milimetrii cât măsoară în cazul modelelor curente. Acest progres va duce smartphone-urile Apple un pas mai aproape de ceea ce-și propune în final compania americană (și, în fapt, mai toți producătorii de smartphone-uri) - realizarea unui dispozitiv acoperit în întregime de ecran, fără margini negre în jurul acestuia. Tot anul acesta și tot în cazul modelelor Pro, oțelul inoxidabil va fi înlocui cu titaniu. Acest material este mai rezistent și mai ușor. Sunt așteptate upgrade-uri importante și în ceea ce privește camerele foto, urmând să fie crescut zoom-ul optic.
Marile bănci au votat pentru limitarea contabilizării emisiilor în vânzările de obligațiuni și acțiuni
Băncile care lucrează pentru a dezvolta standarde globale privind contabilizarea emisiilor de carbon în subscrierea de vânzare de obligațiuni sau acțiuni au votat pentru excluderea majorității acestor emisii din propria amprentă de carbon, au declarat trei persoane familiarizate cu problema, citate de Reuters. Majoritatea băncilor care fac parte dintr-un grup de lucru din industrie au susținut un plan la începutul acestei luni de a exclude două treimi din emisiile legate de afacerile lor de pe piața de capital de la includerea lor în contabilitatea carbonului, au spus sursele, după luni de discordie în această problemă. acă este menținută, decizia ar pune băncile în conflict cu susținătorii protejării mediului, mulți dintre ei spunând că industria bancară ar trebui să-și asume întreaga responsabilitate pentru emisiile generate de activitățile finanțate prin vânzări de obligațiuni și acțiuni, așa cum se întâmplă deja cu împrumuturile. Aproape jumătate din finanțarea oferită de cele mai mari șase bănci din SUA pentru companiile de top din sectorul combustibililor fosili a provenit mai degrabă de pe piețele de capital decât prin împrumuturi directe, între 2016 și 2022, potrivit grupului de mediu Sierra Club.
Lagarde: Cele mai recente date economice din zona euro sunt încurajatoare
Cele mai recente date despre producția economică din Franța, Germania și Spania sunt ”destul de încurajatoare” și confirmă așteptările Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, într-un interviu publicat duminică și citat de Reuters. ”Cifrele privind PIB-ul din al doilea trimestru pentru Franța, Germania și Spania sunt destul de încurajatoare”, a declarat Lagarde pentru cotidianul francez Le Figaro. Șefa BCE a mai spus că datele respective susțin scenariul nostru de creștere a PIB-ului de 0,9% în zona euro în acest an”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
