MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Mugur Isărescu: Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu multe impozite
Privilegiile fiscale sunt pentru un an, doi, trei u când depășești 10-15 ani nu mai sunt privilegii, devin rente care distorsionează piața
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că mediul de afaceri nu trebuie ”cocoșat” cu multe impozite, precizând însă că privilegiile fiscale sunt pentru un an, doi, trei, iar când acestea depășesc 10-15 ani nu mai sunt privilegii, ci devin rente care distorsionează piața. Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferință de presă, dacă din mediul de afaceri ar trebui să se ia cei mai mulți bani sau din alte zone. “Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu multe impozite. Dar trebuie să plătească toată lumea impozite, nu. Vedeți, privilegiile astea fiscale dacă sunt cu un scop bine țintit, dar sunt pentru un an, doi, trei, cinci. Când depășești 10-15 ani nu mai sunt privilegii, devin rente. Devin rente care distorsionează piața și creează și probleme în ceea ce privește solidaritatea și coeziunea. Acum înțeleg că unii vor chiar rente viagere, nu merge”, a afirmat Mugur Isărescu. El a precizat că mediul fiscal nu trebuie împovărat prea mult. “Deci apropo de mediul fiscal, nu e vorba să îi împovărăm prea mult. Dar mă exprim așa cum s-a exprimat fostul premier Theodor Stolojan, treptat, treptat, trebuie să renunțăm la ele, privilegii fiscale. Se negociază greu, însă, pentru că fiecare are electoratul său. Nu spun că se va negocia ușor. În 1992, Stolojan a spus: negociem până cădem sub masă. Și așa a fost. A negociat până când a găsit o soluție. Și acum trebuie negociat și găsit o soluție până găsim direcția cea mai bună pentru țară”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Isărescu se laudă singur
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că este foarte greu să faci ce a făcut România anul trecut, “adică să dai inflația în jos și să nu creezi recesiune”. El a precizat că este un balans dificil de realizat care până acum ”ne-a ieșit”, menționând că acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere. Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul trimestrial asupra inflației. “Rata anuală a inflației, măsurată cu indicatorul Indicele prețurilor de consum, calculat de Statistica din România, și-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat. Determinanții principali care au dus rata inflației în jos sunt dezinflația puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecției cotațiilor la materiile prime, acordul procesatorilor și comercianților locali de a reduce prețul de consum al laptelui, temperarea în continuare a așteptărilor inflaționiste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acționat câțiva factori, menționez acum: creșterea costurilor cu forța de muncă, tendința încă ascendentă a prețurilor de import cu toată stabilitatea cursului și persistența excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menținem însă pe cea mai bună poziție la nivel regional din perspectiva ratei inflației, mai ales dacă avem variația medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR.
Inflația va ajunge sub rata de politică monetară anul viitor
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat că, după datele preliminare de la BNR, inflația din România este de o cifră și a menționat că acest lucru va reieși din comunicatul din această săptămână al Institutului Național de Statistică. El a precizat că inflația va ajunge sub rata de politică monetară anul viitor. Guvernatorul BNR a fost întrebat, miercuri, într-o conferință de presă, când ar putea ajunge inflația în România la o singură cifră. “Ați văzut-o că e deja. Pe indicele armonizat e deja de o cifră, e 9 și ceva. Iar mâine sau poimâine apare comunicatul Statisticii și, după datele noastre preliminare, în România va fi o inflație de o cifră”, a afirmat Isărescu. El a mai fost întrebat și când ar putea ajunge inflația sub rata de politică monetară. “Traiectoria ați văzut-o, la anul, cu condiția ca lucrurile să fie cele pe care le-am introdus în model”, a explicat Isărescu.
“Parlamentul hotărăște”
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că Parlamentul hotărăște dacă va mai avea un nou mandat în fruntea acestei instituții și a menționat că până anul viitor, când se va întâmpla acest lucru, trebuie depășit momentul actual, despre care a afirmat că nu este unul ușor. Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferință de presă, dacă mai dorește un mandat la conducerea Băncii Naționale a României, având în vedere în octombrie anul viitor îi expiră actualul mandat. “Parlamentul hotărăște. Noi suntem numiți de către Parlament. Ne expiră mandatul și el hotărăște ce se va întâmpla. Până atunci să depășim momentul actual, care nu e deloc ușor”, a declarat guvernatorul BNR.
Companiile din energie, controlate de ANAF în această perioadă
u în cadrul controalelor pare că s-a conturat practica de a fi aplicată cea mai recentă metodă de calcul și pentru perioada anterioară adoptării acesteia, arată specialiștii
Companiile active în piața energiei electrice, obligate să plătească o contribuție suplimentară la Fondul de Tranziție Energetică, înființată în contextul crizei energetice, sunt supuse, în această perioadă, unor controale tematice din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), susțin consultanții Deloitte România. În cadrul acestor controale, autoritățile verifică atât îndeplinirea obligației de plată, cât și modalitatea efectivă de calcul a contribuției datorate. "Această obligație a fost instituită din noiembrie 2021, însă aplicarea ei, inclusiv formula de calcul a contribuției, au fost modificate prin mai multe acte normative. Iar în cadrul controalelor pare că s-a conturat practica de a fi aplicată cea mai recentă metodă de calcul și pentru perioada anterioară adoptării acesteia", se menționează într-un material de opinie semnat de Angela Borza, Manager, Impozitare Directă, Deloitte România, și Răzvan Brătilă, Managing Associate, Reff & Asociații Ă Deloitte Legal. La finalul anului 2021 a fost stabilită o taxă pe veniturile suplimentare din vânzarea de energie electrică peste prețul de 450 de lei/MWh (după deducerea unor costuri). "Începând cu septembrie 2022, taxa a fost transformată, prin OUG 119/2022 de modificare a OUG 27/2022, într-o contribuție de 100% din veniturile suplimentare (calculate, de asemenea, într-un mod diferit), datorată către Fondul de Tranziție Energetică. Tot atunci s-a extins aplicabilitatea acestei contribuții (dar sub altă formulă de calcul) și asupra altor categorii de contribuabili, care derulează activități de trading de energie electrică și gaze naturale", se precizează în document. Ulterior, în decembrie 2022, prin Legea 357/2022 de aprobare a OUG 119/2022, s-a modificat din nou modalitatea de calcul, astfel că această contribuție se datorează doar pentru venitul suplimentar obținut din vânzarea energiei electrice produse și, printre altele, cu limitarea deducerii unor costuri. Așadar, aceasta ar trebui să fie formula finală de calcul aplicabilă pentru contribuție începând din momentul adoptării. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, citat în analiză, ANAF a derulat, în luna iunie 2023, aproape 2.000 de controale antifraudă cu implicații fiscale cuantificate la peste 2,6 miliarde de lei, din care mai mult de 2,5 miliarde de lei în cadrul acțiunilor derulate în domeniul energiei electrice. În cursul controalelor tematice la companiile din energie s-a conturat o practică a organelor fiscale de a aplica modificările intrate în vigoare în a doua parte a lunii decembrie 2022 (prin Legea de aprobare a OUG 119) și pentru calculul contribuțiilor datorate pentru perioada septembrie - noiembrie 2022. "În urma acestor controale nu au putut fi stabilite sume suplimentare de plată pentru companiile în cauză (dat fiind că legislația în vigoare nu permite acest tip de acțiune în cadrul controalelor tematice), însă echipele de control au emis procese-verbale prin care au fost stabilite termenele în care contribuabilii trebuie să depună declarațiile rectificative și să plătească taxa în cuantumul prevăzut de Legea 357, inclusiv pentru perioada anterioară intrării ei în vigoare", susțin autorii.
Burduja: Vom avea gaze la iarnă
Electrocentrale București (ELCEN) se află într-o situație de criză și de la 1 octombrie ar putea avea probleme cu achiziția gazelor naturale, dacă Primăria Capitalei nu găsește o soluție rapidă să plătească datoriile Termoenergetica, de aproximativ un miliard de lei, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. El a precizat că a trimis o adresă primarului general, Nicușor Dan, în care i-a semnalat această situație, având în vedere că ELCEN poate risca falimentul. Sebastian Burduja și-a exprimat speranța ca, până la finele lunii septembrie, să fie recuperate cele două jaloane din cererea de plată 2 ce nu a fost decontată de Comisia Europeană, respectiv cel aferent centralelor pe gaz și cel aferent investiției în hidrogen. De asemenea, jaloanele din cererea 3 ar trebui "să fie în regulă", tot până la finele lunii viitoare. În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie, acesta a menționat că schema este valabilă, din perspectiva Comisiei Europene, până în martie 2024, și că, în cazul în care va fi ajustată, acest lucru se va face etapizat și transparent. Acesta a transmis că nu vor fi probleme cu gazele la iarnă, pentru că România înregistrează în prezent un grad de înmagazinare de 77%, adicã cu aproape un miliard de normal metri cubi mai mult decât acum un an de zile, menționând că își dorește ca românii "să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor". Ministrul Energiei a mai vorbit în interviu și despre proiectele privind hidrocentrala Tarnița-Lăpștești și Neptun Deep, despre situația celor două complexuri energetice, dar și despre o posibilă listare secundare a unor companii de sub autoritatea ministerului.
Guvernul italian își plafonează taxa ”superprofiturilor” băncilor la 0,1 valoarea activelor
Titlurile băncilor italiene, aflate în scădere puternică marți, înregistrau miercuri o creștere la Bursa din Milano, după ce Guvernul Giorgiei Meloni a plafonat - la 0,1% din active - o taxă a ”supraporfiturilor” acestora, care urmează să reducă ”în mod considerabil”, potrivit unor observatori, impactul acestei taxe, relatează AFP. ”În vederea păstrării stabilității instituțiilor bancare”, decretul prevede ”un plafon al contribuției, care nu poate depăși 0,1% din totalul activelor” unei bănci, a anunțat marți seara Ministerul italian al Economiei, zorit să potolească o furtună bursieră. Această decizie a coaliției guvernamentale de dreapta-n extremă dreapta de a colecta o taxă de 40% a ”suraprofiturilor” băncilor - generate de creșteri ale dobânzilor - a provocat marți o derută a acțiunilor sectorului bancar pe bursă. Intesa Sanpaolo și Unicredit au piedut 8,6% și, respecitv, 5,9% la închidere. Monte dei Paschi di Siena a pierdut 10,8%, Bper Banca 10,9%, iar Banco Bpm de 9%. Miercuri dimineața, Intesa Sanpaolo urca cu 2,3%, iar concurenta sa Unicredit cu 4%, către ora locală 10.30 (11.30, ora României), dar și alte acțiuni din sectorul bancar. ”Spunem de luni de zile că Banca Centrală Europeană (BCE) greșește crescând rata dobânzii”, iar această taxare este ”consecința inevitabilă” a acestui lucru, dădea asigurări marți vicepremierul Antonio Tajani. Veniturile generate de dobânzi ale băncilor italiene au ”explodat” în urma creșterii ratelor dobânzilor - fără să crească dobânda conturilor curente ale clienților cu aceeași proporție. Băncile care ”și-au ajustat deja dobânzile” prin reducerea diferenței între dobânzile de împrumut și dobânzile conturilor curente, ”nu vor fi afectate în mod semnificativ” de taxă, a dat asigurări marți seara Ministerul italian al Economiei. După intervenția ministerului, economiștii și-au revizuit în scădere estimate veniturilor fiscalei.
Wizz Air anunță că este nevoită să anuleze unele zboruri
Compania aeriană Wizz Air anunță că este nevoită să anuleze unele zboruri, din cauza unor verificări făcute în avans la motoare GTF, la solicitarea producătorului. Pasagerilor de pe zborurile afectate li se va oferi un program alternativ de zbor, opțiunea rambursării complete sau rambursarea a 120% din tariful inițial achitat în credit de companie pentru rezervări viitoare. ”Wizz Air anunță că, din cauza verificărilor în avans ale unor motoare GTF, solicitate de Pratt & Whitney, a fost nevoită să facă ajustări în cadrul rețelei sale, rezultând în anularea unor zboruri în anumite zile, între unele destinații. Pasagerilor de pe zborurile afectate li se va oferi un program alternativ de zbor, opțiunea rambursării complete prin metoda inițială de plată sau rambursarea a 120% din tariful inițial achitat în credit de companie pentru rezervări viitoare”, au transmis, miercuri, reprezentanții companiei aeriene. De asemenea, în cazul în care o rezervare a fost efectuată printr-o agenție de turism, fie ea și online, compania aeriană le recomandă pasagerilor să contacteze agenția care deține rezervarea, pentru a face modificările necesare. Wizz Air recomandă, de asemenea, verificarea folder-ului de spam în privința e-mailurilor referitoare la posibilele modificări de program. ”Wizz Air își cere scuze pentru neplăcerile cauzate de acest eveniment neplanificat, aflat în afara controlului nostru, însă siguranța și securitatea pasagerilor, a echipajului și a aeronavelor este prioritatea noastră”, au arătat reprezentanții companiei.
AIE: Producția de țiței din SUA este așteptată să crească în 2023
Producția de țiței din SUA este așteptată să crească în 2023 cu 850.000 de barili pe zi, până la 12,76 milioane bpd, potrivit unui raport lunar al Administrației pentru Informații în Energie (AIE). Producția de țiței ar urma să crească cu 330.000 de barili pe zi, până la 13,09 milioane bpd în 2024, au arătat datele AIE. Ultima producție record a fost de 12,3 milioane bpd, realizată în 2019, înainte ca pandemia de Covid-19 să zdrobească cererea și prețurile, iar producătorii au fost afectați de costuri mai mari, care au redus marjele de profit și de cererile investitorilor de a limita cheltuielile. Creșterile anticipate ar trebui să vină ca urmare a unei productivități mai ridicate așteptate la nivelul activităților extractive și a prețurilor mai mari ale țițeiului, a spus AIE. Prețurile de referință la nivel mondial ale țițeiului Brent vor ajunge în medie la 86 de dolari pe baril în a doua jumătate a anului 2023, în creștere cu aproximativ 7 dolari pe baril față de prognoza anterioară, a spus AIE. PIB-ul din SUA ar urma să crească cu 1,9% în 2023, față de 1,5% din prognoza de luna trecută, a spus AIE. Prețurile țițeiului au crescut din iunie, în primul rând din cauza reducerilor voluntare extinse ale producției de țiței a Arabiei Saudite, precum și a cererii globale în creștere.
Publisherii din Canada cer o investigație antitrust împotriva Meta (Facebook)
Grupurile din industria știrilor din Canada au cerut marți autorității de reglementare antitrust să investigheze decizia Meta Platforms de a bloca știrile de pe platformele sale din țară, acuzând compania mamă a Facebook că abuzează de poziția sa dominantă, transmite Reuters. Meta a început săptămâna trecută să blocheze știrile de pe platformele sale Facebook și Instagram pentru toți utilizatorii din Canada, ca răspuns la o lege care impune giganților internetului să plătească pentru articole de știri. Legea privind știrile online din Canada, parte a unei tendințe globale de a face firmele de tehnologie să plătească pentru știri, a fosr promulgată în iunie, dar nu a intrat încă în vigoare. Guvernul finalizează reguli care ar impune platformelor să împartă unele venituri din publicitate, atunci când legea va fi implementată până la sfârșitul acestui an. ”Prin decizia sa de a bloca conținutul de știri de pe platformele sale digitale, Meta încearcă să afecteze capacitatea organizațiilor de știri canadiene de a concura eficient pe piețele de publicare de știri și de publicitate online”, au declarat grupurile din industria de știri într-o cerere depusă la Biroul de Concurență din Canada.
China intră în deflație pentru prima oară din 2021
Indicele prețurilor la consum din China a înregistrat valori negative luna trecută, pentru prima oară după mai bine de doi ani, afectat de un consum interior slab, care complică o relansare economică, relatează AFP. Acest indice - principalul indicator al inflației - a scăzut în iulie cu 0,3% în decurs de un an, potrivit Biroului Național chinez de Statistici (BNS). În urma unei inflații nule cu o lună mai înainte, analiști consultați de agenția Bloomberg au anticipat această repliere a prețurilor, dar de o amploare mai mare (-0,4%). Deflația este opusa inflației - adică scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor. Pe hârtie, acest fenomen poate părea un lucru bun pentru puterea de cumpărare, însă deflația este o amenințare la adresa economiei. În loc să cheltuiască, consumatorii își amână cumpărăturile cu speranța ca prețurile să scadă și mai mult. În lipsa cererii, întreprinderile sunt nevoite să-și reducă producția, să înghețe angajările sau să dea angajați afară și să facă noi reduceri pentru a-și vinde stocurile, ceea ce afectează rentabilitatea, deoarece costurile lor rămân aceleași. Economiștii cataloghează acest lucru drept o spirală nefastă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
