MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Firmele din România au învârtit anul trecut 2.392 de mii de miliarde de lei
Un nivel record comparativ cu anul 2021 și cu restul anilor analizați, respectiv 2020 și 2019, arată o analiză de specialitate
Veniturile totale înregistrate de companiile românești s-au ridicat anul trecut la 2.392 de mii de miliarde de lei, un nivel record comparativ atât cu anul 2021, precum și cu restul anilor analizați, respectiv 2020 și 2019, arată o analiză Termene.ro. Termene.ro, platforma de business intelligence din România, care integrează date analizate cu ajutorul inteligenței artificiale despre companii, a realizat o analiză complexă asupra evoluției mediului de business în 2022. Datele analizate au arătat că, anul trecut, companiile românești s-au bucurat de venituri și profituri fără precedent. Totodată, în 2022 s-a înregistrat o creștere a numărului total de companii care depun situațiile financiare anuale, iar pentru prima dată în ultimii 5 ani acestea au depășit pragul de 810.000. Numărul record de companii care și-au depus situațiile financiare la finalul anului 2022 a fost generat de finalul pandemiei și reașezarea modului de lucru în majoritatea domeniilor de activitate. În același timp, lansarea programului de finanțare Start-up Nation, dedicat în special companiilor nou-înființate, a oferit cadrul financiar pentru reorientarea profesională, astfel că au apărut multe business-uri noi pe piață. ”Pe fondul inflației ridicate (peste 13%), veniturile anului 2022 au atins un nivel record comparativ atât cu anul 2021, precum și cu restul anilor analizați, respectiv 2020 și 2019. Astfel, veniturile totale înregistrate de companii au reușit să depășască pentru prima dată valoarea de 2.000 mii de miliarde de lei, mai exact 2.392 de mii de miliarde”, arată analiza Termene.ro. În același timp, ca și în cazul veniturilor, anul 2022 a reprezentat un record și în cazul profiturilor generate de companiile românești precum și în cel al profitabilității medii a acestora. Dacă în anul 2020, profitul general realizat la nivel național a fost de 103 miliarde lei, fiind primul an în care a fost depășit pragul de 100 miliarde lei. În 2021 valoarea acestuia a crescut cu aproape 50% - ajungând la 149 miliarde lei, iar în anul 2022 a mai înregistrat o creștere majoră de 50% ajungând la peste 204 miliarde lei. ”Profitabilitatea companiilor din 2022 a avut la bază apariția fenomenului de ”greedflation”, o inflație alimentată de creșterea prețurilor într-un mod artificial. Astfel, pe fondul scumpirii materiei prime, prețurile sunt crescute nu doar să acopere respectivele scumpiri, ci și să genereze profituri mai mari decât înainte. Totodată, apariția forței de muncă provenite în special din Asia, care acceptă salarii inferioare forței de muncă autohtone, generează o reducere a costului final”, relevă analiza. Pentru anul 2023 se previzionează în continuare, creșterea profiturilor și a profitabilității pe fondul reducerii semnificativă a costurilor la energie (curent electric, gaz, combustibil) în contextul în care prețurile au continuat să-și mențină valorile (în unele cazuri chiar crescând) în prima parte a anului 2023. În același timp, estimările Termene.ro indică o continuarea a procesului de creștere a ponderii forței de muncă ieftine, dispuse să lucreze pe salarii apropiate de minimul pe economie în detrimentul celei autohtone. După o perioadă de 3 ani de scădere constantă a numărului de locuri de muncă ocupate, anul 2022 a schimbat trendul. Acesta a fost primul an de la începerea pandemiei în care numărul locurilor de muncă ocupate în sistemul privat nu a mai scăzut în comparație cu anul anterior și s-a păstrat constant la 4,01 milioane. Totuși, numărul de angajați înregistrați anul trecut se menține la un nivel mai mic comparativ cu 2019, când au fost înregistrați 4,12 milioane de angajați. Această diminuare a angajaților din mediul privat are la bază apetitului românilor pentru antreprenoriat, vizibil prin numărul recor de companii active, procesele de automatizare, care diminuează necesitatea factorului uman, dar și fenomenul de migrare a forței de muncă românești către țările dezvoltate. Datele analizate de Termene.ro arată că cea mai semnificativă scădere, în 2022, a fost înregistrată în producție, unde au fost cu 5% mai puține locuri de muncă față de anul 2021, respectiv o reducere de peste 50.000 de posturi. În același timp, comerțul a cunoscut o diminuare de 1,5% a numărului de locuri de muncă, respectiv 13.000 și agricultura, unde s-a înregistrat o reducere de 2,5%, respectiv 3.000 locuri. La polul opus, cea mai mare creștere a numărului de locuri de muncă a fost vizibilă în domeniul IT&C, unde în 2022 au fost cu 16% mai mulți angajați decât în anul precedent, respectiv o creștere de 30.000. Și domeniul hotelier au fost mai mulți angajați cu aproximativ 7%, mai exact 10.000 locuri, iar în industria de construcții, numărul locurilor de muncă a crescut cu 3,2%, respectiv 14.000 locuri. Cele mai multe locuri de muncă au crescut în București-Ilfov, Timiș și Cluj. La polul opus, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la nivelul județelor Argeș și Bihor.
Numărul locurilor de muncă vacante este în scădere
u numărul job-urilor disponibile a scăzut la 39.400, cu 7.700 mai puține față de trimestrul II 2023
În trimestrul II 2023, erau 39.400 locuri de muncă vacante, în scădere cu 7.700 față de trimestrul anterior, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Sectorul bugetar a însumat 19,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante. „În trimestrul II 2023, numărul locurilor de muncă vacante a fost 39.400, în scădere cu 7.700 față de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2023 a fost 0,77%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2022, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.600, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale”, arată datele INS. În trimestrul II 2023, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în intermedieri financiare și asigurări (1,60%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,43%), respectiv distribuția apei; salubritate gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (1,39%). Peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (10.700 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,97%. Sectorul bugetar a însumat 19,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3.700 locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 2.800 locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 1.100 locuri vacante în învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,22%), respectiv în construcții și învățământ (0,32% pentru fiecare în parte). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă, respectiv în tranzacții imobiliare (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). Prin comparație cu trimestrul precedent, în majoritatea activităților s-au înregistrat scăderi ale ratei și numărului locurilor de muncă vacante. Cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activități de spectacole, culturale și recreative (-0,63 puncte procentuale), administrație publică (-0,55 puncte procentuale), tranzacții imobiliare (-0,53 puncte procentuale), respectiv în sănătate și asistență socială (-0,50 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în sănătate și asistență socială (-1.900 locuri vacante), administrație publică (-1.500 locuri vacante), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-1.300 locuri vacante). La polul opus, creșteri ale ratei și numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat doar în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 0,21 puncte procentuale, respectiv plus 0,1 mii locuri vacante), în alte activități de servicii (plus 0,15 puncte procentuale, respectiv plus 0,1 mii locuri vacante) și în hoteluri și restaurante (plus 0,14 puncte procentuale, respectiv plus 0,4 mii locuri vacante). Față de același trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în sănătate și asistență socială (-0,65 puncte procentuale) și în activități de spectacole, culturale și recreative (-0,62 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în sănătate și asistență socială (-2.500 locuri vacante), transport și depozitare (-1.300 locuri vacante) și în administrație publică (-1.200 locuri vacante). La polul opus, cele mai mari creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în intermedieri financiare și asigurări (plus 0,59 puncte procentuale), urmate de tranzacții imobiliare (plus 0,38 puncte procentuale) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 0,33 puncte procentuale).
Țările europene care impun băncilor o taxă pe profiturile speciale
Italia este cel mai recent caz al unei țări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepționale, obținute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deținătorii de ipoteci, transmite Reuters.
Mai jos este prezentată o imagine a stării taxelor excepționale sau taxelor specifice bancare în țările europene:
REPUBLICA CEHĂ -Camera inferioară a Parlamentului ceh a aprobat în noiembrie o taxă excepțională de 60% asupra firmelor energetice și băncilor, cu scopul de a strânge 3,4 miliarde de dolari în acest an din profituri considerate excesive, pentru a finanța ajutor pentru persoanele și firmele afectate de creșterea prețurilor la electricitate și gaze.
FRANȚA - Președintele Emmanuel Macron a declarat în martie că companiile cu peste 5.000 de oameni ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor ”excepțional de mari” cu angajații, în loc să răscumpere acțiuni. Dar el și ministrul de Finanțe Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepționale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătă care limitează ritmul creșterii trimestriale a prețurilor împrumuturilor. Franța are, de asemenea, o schemă de economii reglementată populară, care reprezintă puțin sub 20% din depozitele bancare, cu o rentabilitate legată de inflație care se ajustează mai repede decât ratele împrumuturilor.
GERMANIA - Pentru unele dintre cele mai mari bănci din Germania, venitul net din dobânzi a crescut între 50% și 70% de la minimele din epoca pandemiei, dar o taxă excepțională nu a fost un subiect de discuție pentru ministrul de finanțe pro-business Christian Lindner. Ministerul de Finanțe al Germaniei a refuzat să comenteze mișcarea Italiei, în august, dar a remarcat că majorările de taxe sunt excluse conform unui acord guvernamental de coaliție german.
UNGARIA - Guvernul Ungariei a modificat taxele excepționale impuse sectoarelor cheie ale economiei, într-un decret publicat în iunie, spunând că băncile își pot reduce plățile de taxe excepționale din 2024 cu până la 50% dacă își măresc achizițiile de obligațiuni guvernamentale ungare. De asemenea, a impus o nouă ”taxă socială” de 13% asupra anumitor tipuri de investiții, inclusiv note de investiții și câștiguri ale dobânzii la depozitele bancare.
ITALIA - Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obțin din dobânzile mai mari și intenționează să folosească încasările pentru a ajuta deținătorii de credite ipotecare. Se așteaptă să încaseze mai puțin de 3 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) din taxă, potrivit unor surse. Ministerul italian al Economiei a clarificat ulterior că taxa nu poate fi mai mare de 0,1% din activele totale ale creditorilor. Un raport din presă din 18 august spunea că Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește să trimită o scrisoare Italiei, ridicând obiecții cu privire la taxă și criticând Roma pentru că nu a informat anterior nici Banca Italiei, nici BCE, așa cum se presupune că ar trebui să facă potrivit regulilor Uniunii Europene.
LITUANIA - Parlamentul Lituaniei a aprobat în mai o taxă excepțională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru 2023 și 2024, după o creștere bruscă a ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene. Taxa de 60% din venitul net din dobânzi care depășește cu 50% media din ultimii patru ani este estimată să strângă 410 de milioane de euro (451 de milioane de dolari) pentru bugetul guvernului și va fi folosită pentru a stimula armata.
SPANIA - Spania intenționează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepțională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi și a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro.
SUEDIA - Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut ”o taxă de risc” pentru instituțiile cu datorii legate de operațiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari), pentru a consolida finanțele publice și a crea spațiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară. Impozitul a fost egal cu 0,05% din pasive în 2022 și a crescut la 0,06% în 2023. Guvernul se așteaptă să strângă 6 miliarde de coroane suedeze pe an.
MAREA BRITANIE - Marea Britanie nu a introdus o taxă excepțională bancară, dar din 2011 a perceput o taxă bancară introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor din bilanțul global ale băncilor britanice, precum și activelor aparținând operațiunilor britanice ale băncilor străine.
Interesul românilor pentru scutere electrice a crescut în ultimul an cu 173%
Interesul românilor pentru scutere electrice a urcat în ultimul an cu 173% față de anul precedent, pe fondul creșterii inflației și costului carburanților tradiționali, arată un studiu realizat de o companie de profil. "Începând cu luna ianuarie, interesul pentru scutere electrice a cunoscut o creștere fără precedent, de 173%, subliniind schimbările înregistrate în peisajul preferințelor de mobilitate urbană. Sintagma 'scutere electrice' plus alte cuvinte cheie înrudite au generat peste 170.000 de căutări pe Google în ultimul an, cu o medie lunară de 5.400 de căutări. În același interval, 'scooter electric' a înregistrat, în medie, 27.000 de căutări pe lună. Dintre cele 170.000 de căutări efectuate, aproape 160.000 au fost făcute de pe dispozitive mobile. Creșterea numărului de căutări online este incontestabil legată de îngrijorările din ce în ce mai mari legate de mediu, de poluarea din marile orașe, dar totodată și de costurile mari cu carburantul tradițional", se menționează în studiul intern realizat de ATVRom, în perioada iulie-august 2023. De asemenea, sintagma "mobilitate urbană" are o creștere de peste 900% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Studiul mai arată că utilizatorii care manifestă cel mai mare interes pentru căutarea de scutere electrice provin din: Prahova, Constanța, Timiș și București. Pe măsură ce comunitatea globală se mobilizează pentru a combate schimbările climatice și a reduce emisiile de carbon, românii sunt interesați să adopte alternative sustenabile de transport. "Scuterele electrice, cu emisii zero în timpul funcționării și o amprentă ecologică minimă, reprezintă o soluție practică care abordează simultan atât nevoile de transport, cât și bunăstarea mediului înconjurător", susțin reprezentanții companiei. În contextul tot mai stringent al nevoii de protecție a mediului înconjurător și de reducere a impactului poluării asupra sănătății publice, Zeeho, prin partenerul său din România ATVRom, propune două modele de scutere care pot fi cumpărate prin Rabla cu 2.300 - 2.500 de euro.
Banca elvețiană Credit Suisse, în centrul unui scandal imens cu banii naziștilor
Banca elvețiană Credit Suisse nu a examinat toate datele disponibile atunci când a efectuat o investigație internă privind deservirea istorică a clienților naziști și a conturilor legate de naziști, potrivit unei investigații publicate săptămâna trecută de parlamentarii americani, transmite Reuters. Banca nu a reușit să includă numeroase înregistrări relevante în ancheta sa, conform detaliilor din raportul unui evaluator independent, obținut și publicat de Comisia de buget a Senatului. Doar mai puțin de 1.000 din 65.000 de seturi de înregistrări erau disponibile electronic pentru revizuire, se arată în raport. Raportul complet a dezvăluit, de asemenea, că banca a blocat fostul ombudsman care supraveghea ancheta, să nu vadă materiale ”critice”, a declarat comisia într-un comunicat. ”Din respect pentru victimele Holocaustului și familiile lor, nu putem închide ochii la aceste neajunsuri”, a declarat într-un comunicat senatorul republican Chuck Grassley, membru de rang înalt al Comisiei de buget a Senatului. Neil Barofsky, fostul avocat al poporului, și AlixPartners, firma de consultanță a Credit Suisse angajată pentru efectuarea anchetei, nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii. Un purtător de cuvânt al Credit Suisse a făcut referire la declarația sa din aprilie, în care își apără investigația și își exprimă îngrijorarea cu privire la activitatea ombudsmanului. Credit Suisse a comandat o investigație asupra acuzațiilor formulate în 2020 de Centrul Simon Wiesenthal, o organizație evreiască pentru drepturile omului care predă lecțiile Holocaustului, că banca deținea potențiale conturi legate de naziști și nu le-a dezvăluit. Parlamentarii au făcut presiuni ca Credit Suisse să-și continue activitatea de urmărire a valorii activelor anumitor conturi deținute de naziști la bancă, în perioada post-1945. Comisia a acuzat anterior banca că își împiedică propria anchetă internă. Noile detalii au fost publicate pentru prima dată de Bloomberg.
California investighează incidente în care au fost implicate vehicule autonome ale GM
Autoritatea de reglementare auto din California investighează ”incidente recente” care au implicat vehicule autonome operate de unitatea Cruise a General Motors din San Francisco și a cerut companiei să scoată din circulație jumătate din robotaxiurile sale, transmite Reuters. Declarația Departamentului de Autovehicule din California (DMV) a venit după ce un robotaxi a fost implicat într-un accident cu un vehicul de urgență în San Francisco, joi seara, cel mai recent accident în care au fost implicate mașinile autonome. Autoritatea de reglementare a mai spus că a cerut Cruise să-și reducă imediat flota activă de vehicule cu 50% până când investigația este finalizată și Cruise ia măsuri pentru a îmbunătăți siguranța rutieră. Cruise a fost de acord cu o reducere de 50% a flotei, a adăugat acesta. ”DMV își rezervă dreptul, în urma investigării faptelor, de a suspenda sau de a revoca permisele de testare și/sau de desfășurare”, dacă se stabilește că este un risc nerezonabil pentru siguranța publică, a spus autoritatea de reglementare într-un comunicat.
Rusia a rămas în iulie cel mai mare furnizor de petrol al Chinei
Rusia a rămas în iulie cel mai mare furnizor de țiței al Chinei, au arătat duminică datele guvernului chinez, chiar dacă livrările rusești scad de la maximele lor istorice din cauza discounturilor mai mici și a creșterii cererii interne, care limitează exporturile rusești, transmite Reuters. Livrările din Rusia au crescut în iulie cu 13% față de aceeași lună a anului trecut, până la 8,06 milioane de tone, sau 1,9 milioane de barili pe zi (bpd), potrivit datelor Administrației Generale a Vămilor. În primele șapte luni ale anului, livrările rusești au crescut cu 25% față de un an mai devreme, până la 60,66 milioane de tone. Transporturile din Arabia Saudită, de 5,65 milioane de tone, au scăzut cu 14% față de anul precedent și cu 31% față de iunie. Exporturile saudite către rafinăriile asiatice erau de așteptat să scadă în iulie, deoarece Riadul a ridicat din iulie prețul oficial de vânzare al petrolului său emblematic Arab Light către cumpărătorii asiatici, la un nivel maxim al ultimelor șase luni. Arabia Saudită a anunțat, de asemenea, planuri pentru o reducere suplimentară a producției în iulie, scăzând producția la 9 milioane bpd, de la 9,96 milioane bpd în iunie.
Fabrică uriașă de baterii auto în Canada
Un consorțiu format din Ford Motor și companii sud-coreene va construi o fabrică de 1,2 miliarde de dolari canadieni (887 de milioane de dolari americani) pentru a produce materiale destinate bateriilor pentru vehicule electrice în Becancour, Quebec, un oraș care dorește să devină un centru major pentru vehicule electrice, a declarat Ministerul Industriei din Canada. Consorțiul include partenerii sud-coreeni EcoProBM și SK On, potrivit unui comunicat al ministerului. Fabrica va produce în cele din urmă 45.000 de tone de materiale catodice active (CAM) pe an pentru vehiculele electrice Ford. Ford, într-o declarație separată, a descris materialele ca fiind Nichel Cobalt Mangan (NCM) de înaltă calitate pentru bateriile reîncărcabile care vizează performanțe mai mari și autonomie îmbunătățită a vehiculelor electrice. ”Această instalație catodică va furniza materialul care intră în viitoarele vehicule electrice Ford din America de Nord, în special unele dintre viitoarele noastre camioane”, a declarat reporterilor Lisa Drake, vicepreședinte Ford pentru vehicule electrice. Este prima investiție a Ford în Quebec, deși a funcționat în Ontario vecină de mai bine de un secol.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
