MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ciolacu sugerează că în viitorul apropiat impozitele pe capital vor fi majorate
„Trebuie găsit echilibru, pentru că dacă nu găsim echilibru, vom crea crize sociale”, consideră premierul
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România are cea mai mare impozitare pe muncă și cea mai mică pe capital și a explicat că trebuie găsit un echilibru, în caz contrar urmând să apară crize sociale. Premierul a fost întrebat miercuri, într-o conferință de presă, dacă reducerea impozitării pe muncă s-ar putea aplica de la 1 ianuarie 2024. “Nu se poate de la 1 ianuarie și am anunțat acest lucru. Am zis că este primul lucru pe care îl are în vedere, după ce vedem execuțiile până la sfârșitul anului și execuția, în primul rând, pe primul trimestru al anului 2024. Avem în vedere în coaliție și am discutat acest lucru în coaliție, că impozitarea muncii este cea mai mare, este, în oglindă cu impozitarea capitalului. Ca să înțelegem, peste tot în lume se impozitează capitalul. Noi avem cea mai mare impozitare pe muncă și cea mai mică pe capital. Și trebuie găsit echilibru, pentru că dacă nu găsim echilibru, vom crea crize sociale. Așa se ajunge la crizele sociale. Acumularea de o parte a marilor averi și sărăcirea în partea cealaltă și discuția interminabilă de ce mărim pensiile. Pentru că sunt cele mai mici, pentru că acei oameni nu mai pot trăi cu o pensie de 1.500 de lei. Și acei oameni sunt bunicii și părinții noștri. Sunt cei care au construit această țară”, a declarat Marcel Ciolacu.
“Să nu dai cu biciul doar în calul care trage”
De asemenea, președintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a declarat ieri, la Romanian Venture Forum, că la noi este o vorbă, să nu dai cu biciul doar în calul care trage, el arătând că ”povara fiscalității nu trebuie să cadă doar pe umerii celor care produc bani”, pentru că ”aceste taxe noi nu vor reuși să producă acele efecte pe care cineva gândește că poate să le obțină dacă împovărează și mai mult mediul de afaceri”. ”Trebuie să ținem seama de fiscalitate. La noi este o vorbă, să nu dai cu biciul doar în calul care trage, ca atare povara fiscalității nu trebuie să cadă doar pe umerii celor care produc bani, motiv pentru care, din acest punct de vedere, am declarat și declar în continuare și susțin și avem discuții la nivelul Guvernului pentru ca în perioada imediat următoare, în anul 2024, după ce de ce s-au petrecut anul acesta, să nu se discute despre taxe noi”, a precizat liderul PNL. Președintele Senatului a precizat că ”aceste taxe noi nu vor reuși să producă acele efecte pe care cineva gândește că poate să le obțină dacă împovărează și mai mult mediul de afaceri pentru că mediul de afaceri produce bani”. ”Este absolut necesar să subliniem că dincolo de toate aceste oportunități de finanțare, tot de la nivel guvernamental trebuie să vină acea mână de ajutor către mediul de afaceri, prin investiții de la bugetul de stat. Bugetul de stat trebuie să se ă angajeze (..) în asigurarea, în consolidarea acelui fundament pe care să crească mediul de afaceri privat, iar asta se face prin investiții”, a spus Ciucă.
Peste jumătate dintre angajați plănuiesc să-și schimbe locul de muncă
u principalele motive invocate de către cei care sunt în căutarea unui nou loc de muncă sunt legate de salariu
Mai mult de jumătate (56%) dintre angajați au în plan să-și schimbe locul de muncă, anul viitor, principalele motive de nemulțumire fiind salariul prea mic, lipsa oportunităților reale de a crește în compania pentru care lucrează în prezent sau faptul că muncesc într-un mediu pe care îl consideră toxic, arată un sondaj realizat de o platformă de recrutare. Potrivit eJobs, 17% dintre respondenți sunt indeciși din acest punct de vedere, iar 27% sunt mulțumiți de locul în care lucrează la ora actuală și nu se gândesc să facă vreo schimbare. Principalele motive invocate de către cei care sunt în căutarea unui nou loc de muncă sunt legate de salariu (menționat în top 3 motive de către 59,7% dintre respondenți), faptul că nu întrevăd nicio posibilitate de creștere în compania pentru care lucrează în prezent (56,9%) sau că se află într-un mediu toxic, din punct de vedere organizațional (42,3%), se menționează în analiză.
De asemenea, aproape o treime dintre români includ în lista de motive faptul că muncesc prea mult și se simt epuizați, 16,6% că sunt nemulțumiți de faptul că nu pot lucra remote, deși și-ar dori acest lucru, 10,2% nu se înțeleg cu managerul direct, iar 4,4% nu se înțeleg cu echipa. Întrebați cum a fost anul 2023 pentru ei, majoritatea angajaților îl descriu drept un an dificil. Astfel, 23% spun că a fost greu, la fel de mulți cred că a fost plin de provocări, iar pentru 22% a fost un an plin de incertitudini. Doar pentru 31% a fost un an bun (pentru 16% a fost un an de creștere; pentru 8%, 2023 a venit cu surprize plăcute și pentru 7% a fost mai ușor decât 2022). Dincolo de schimbarea locului de muncă, lista de dorințe pentru următorul an include: măriri salariale, obținerea unei promovări, să lucreze pe termen lung de acasă, să își deschidă propria afacere, să înceapă un curs de reconversie profesională sau să se angajeze în afara țării. În același timp, 9% dintre cei chestionați mărturisesc că nu au niciun motiv să aibă așteptări optimiste de la anul 2024. În ceea ce îi privește pe cei care se pregătesc de schimbarea jobului, o treime se așteaptă să își găsească un nou loc de muncă într-un interval cuprins între una și trei luni, 15% cred că va dura între trei și șase luni, iar 19% au încredere că vor reuși acest lucru în mai puțin de o lună. Totodată, pentru aproape un sfert (24%) este greu să facă o estimare, în timp ce 16% cred că va fi un proces mai lung de șase luni, acesta fiind și motivul pentru care, momentan, ezită și își dea demisia. Conform datelor centralizate de eJobs, aproximativ 35% dintre respondenți spun că angajatorul ideal este o multinațională, 18% menționează angajatorul care permite munca remote, 16% ar vrea să lucreze într-o companie de mici dimensiuni, 13% pentru o companie românească, la fel de mulți pentru o companie din afara țării, și 5% ar alege un start-up.
Cine sunt noii patroni ai Telekom România și ce planuri au?
u “vrem să construim și să consolidăm un brand puternic, 100% românesc, dedicat exclusiv clienților autohtoni”, susține antreprenorul român Adrian Tomșa
Quantum Project, companie de proiect controlată de antreprenorul român Adrian Tomșa, anunță că a semnat cu OTE, companie de telecomunicații subsidiară a Deutsche Telekom, un acord angajant cu privire la achiziția pachetului de acțiuni de 99,9999994% deținut la Telekom România Mobile Communications. Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea tuturor aprobărilor necesare de la instituțiile Statului Român competente, în paralel cu definitivarea termenilor documentului. În cursul zilei de 21.11.2023, tranzacția a fost anunțată oficial de OTE la Bursa de Valori de la Atena (ATHEX), conform procedurilor legale. „Avem încredere că instituțiile Statului Român vor analiza favorabil cât mai curând această tranzacție, toate documentele necesare fiind deja depuse în acest sens. Menținerea companiei Telekom România Mobile Communications ca jucător distinct în piață, fără a fi absorbită de niciunul dintre celelalte grupuri de telecomunicații prezente pe piața românească, va permite conservarea unui mediu de piață competitiv, în beneficiul tuturor utilizatorilor din România“, a afirmat Adrian Tomșa. Numărul mare de investitori interesați de preluarea companiei operate de OTE în ultimii ani certifică potențialul acesteia. Antreprenorii români implicați în proiectul Quantum Project intenționează să construiască și să consolideze un brand puternic, 100% românesc, dedicat exclusiv clienților autohtoni. ”Interesul față de Telekom România Mobile Communications exprimat de mai mulți investitori în ultimii ani nu face decât să demonstreze și să întărească potențialul companiei și al pieței de telecomunicații din România. Odată finalizată achiziția vom iniția procesul de transformare a companiei într-un operator local, dinamic, sigur, dedicat tuturor clienților rezidențiali autohtoni și care, în același timp, să ofere suport pentru marile proiecte naționale de digitalizare de care România are mare nevoie. Prin preluarea acestor operațiuni vom dezvolta un proiect 100% românesc de succes, cu speranța că acest model va da încredere și va fi un exemplu pentru spiritul antreprenorial românesc. Cu această ocazie, aș dori să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri din proiect cu ajutorul cărora vom face posibilă această tranzacție”, a completat Adrian Tomșa.
Afacerile din domeniul comerțului au început să bată pasul pe loc
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), a crescut, în primele nouă luni, în termeni nominali, față de perioada similară din 2022, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,4%, respectiv cu 3,6%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). „Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IX.2023, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2022, a înregistrat o creștere, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 1,4%, datorită creșterii comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 14,1%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 12,1%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 11,7%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 9,9%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 3%) și comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 1,5%)”, arată datele INS. Scăderi au inregistrat comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-8,9%) și comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-5,1%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1.I-30.IX.2023, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2022, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 3,6%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna septembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 1,2%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-9,1%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-4,4%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-2,4%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-2,2%) și din comerțul cu ridicata nespecializat (-1,1%). Creșteri au înregistrat comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 25,8%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 6,9%) și comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 2%).
Telenovelă în toată regula la vârful celei mai cunoscute companii de Inteligență Artificială
OpenAI, compania din spatele ChatGPT, a anunțat marți că a ajuns la un acord pentru ca Sam Altman să revină în funcția de director general la câteva zile după ce a fost înlăturat din această poziție, punând astfel capăt unor discuții frenetice despre viitorul startup-ului aflat în centrul interesului extraordinar pe care îl cunoaște în ultima perioadă dezvoltarea inteligenței artificiale, relatează Reuters. Pe lângă revenirea lui Altman, compania a fost de acord, în principiu, să reconfigureze Consiliul de Administrație care l-a demis. Fostul co-director executiv al Salesforce Bret Taylor și fostul secretar al Trezoreriei SUA Larry Summers se vor alătura actualului director și directorului general al Quora, Adam D'Angelo, a precizat OpenAI. Revenirea sa încheie un weekend tumultuos în care Altman a acceptat să plece la Microsoft, finanțatorul OpenAI, pentru a conduce o nouă echipă de cercetare acolo. Acest lucru a urmat respingerii de către Consiliul de Administrație al OpenAI a primei sale încercări de a se întoarce la start-up, duminică, când l-a numit ca director general interimar pe fostul șef al Twitch, Emmett Shear. Într-o postare pe X, acesta din urmă a salutat decizia anunțată de companie marți seara târziu, despre care a spus că a urmat după aproximativ "72 de ore foarte intense de muncă". Demiterea lui Altman a adus incertitudine atât pentru OpenAI, cât și pentru Microsoft, care s-a mișcat rapid în weekend pentru a pune sub control repercusiunile pe bursă, promițând să îi angajeze pe Sam Altman și pe Greg Brockman, președintele startup-ului. Brockman, care a demisionat după ce Altman a fost demis, a declarat într-o postare pe X că "se întoarce la (munca de) codare în această seară". Aproape toți cei peste 700 de angajați ai OpenAI amenințaseră luni că vor pleca, dacă Consiliul de Administrație nu se retrage și nu-i repune în funcție pe Altman și Brockman, potrivit unei scrisori analizate de Reuters. Într-o declarație pe X, directorul general al Microsoft, Satya Nadella, a salutat schimbările din Consiliul de Administrație al OpenAI.
“Inflația din Marea Britanie este pe cale să își atingă ținta de 2%”
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat marți parlamentarilor din Marea Britanie că inflația este pe cale să își atingă ținta de 2%, în ciuda riscurilor de creștere a prețurilor care există în continuare, transmite CNBC. ”Cred că am văzut semne acum că suntem pe cale de a reveni la 2%, cred că setarea actuală a politicii este restrictivă”, a spus Bailey. Inflația din Marea Britanie a atins 4,6% în octombrie, cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Bailey a spus că crede că ”Table Mountain” – o referire la muntele cu vârf plat din Africa de Sud – este ”o bună analogie” pentru traseul dobânzilor din Regatul Unit, chiar dacă termenul propriu al băncii este ”o perioadă extinsă”. Observatorii pieței au comparat o abordare a dobânzii Table Mountain cu un ”Matterhorn”, după numele muntelui abrupt elvețian, o strategie în care dobânzile cresc și scad mai repede. Bailey a spus că riscurile de accelerare a inflației există în continuare, în special din cauza creșterii salariilor. Un alt risc este reprezentat de turbulențele din Orientul Mijlociu, a spus el, deși a remarcat că prețul petrolului nu a crescut atât de mult pe cât s-ar fi așteptat inițial.
Sony, proces colectiv în care i se cer 6,3 miliarde de lire sterline
Sony trebuie să se confrunte cu un proces colectiv în valoare de până la 6,3 miliarde de lire sterline (7,9 miliarde de dolari) din cauza acuzațiilor că producătorul PlayStation a abuzat de poziția sa dominantă, ducând la prețuri inechitabile pentru clienți, a decis marți un tribunal din Londra, transmite Reuters. Sony Interactive Entertainment (SIE) a fost dată în judecată anul trecut, în numele a aproape nouă milioane de oameni din Regatul Unit care au cumpărat jocuri digitale sau conținut suplimentar prin PlayStation Store al Sony. Cazul împotriva Sony este condus de Alex Neill, o avocată a consumatorilor care a lucrat la campanii anterioare. Ea spune că Sony a abuzat de poziția sa dominantă solicitând ca jocurile digitale și suplimentele să fie cumpărate și vândute numai prin PlayStation Store, care percepe un comision de 30% dezvoltatorilor și editorilor. Prin urmare, clienții au plătit prețuri mai mari pentru jocuri și conținut suplimentar decât ar fi făcut-o altfel.
Google a scutit Spotify de comision
Spotify a beneficiat de tratament preferențial din partea Google, fiind scutită de plata comisionului pentru plățile încasate pe Android. Procesul Epic vs Google scoate la iveală o înțelegere dintre Google și Spotify, prin care cea din urmă era scutită de plata comisioanelor la abonamentele plătite de utilizatori prin sistemul de plăti din Play Store. Mai mult, pentru abonamentele noi contractate pe Android, Spotify plătea doar 4%, în loc de 15%, cât cere Google de la ceilalți dezvoltatori. Google a considerat Spotify un serviciu esențial pentru succesul smartphone-urilor cu Android, considerând că prezența serviciului de streaming pe aceste dispozitive va crește vânările. Pe această idee, Google și Spotify au creat un „fond de succes”, prin care să fie făcute optimizări pentru rularea pe Android a serviciului de streaming. Fiecare companie a contribuit cu câte 50 de milioane de dolari la acest fond. Inițial, Spotify a fost de partea Epic în lupta cu Apple și Google pe tema comisioanelor oprite de aceștia. Ulterior, Google a „îmblânzit” Spotify cu astfel colaborări, iar criticile Spotify s-au îndreptat doar spre Apple.
