MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Banca Mondială susține că reformele la legea pensiilor speciale sunt ineficiente
Oficialii instituției financiare afirmă că o impozitare mai mare pentru pensiile care depășesc salariul mediu nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile
Raportul Băncii Mondiale arată că modificările aduse legii pensiilor speciale includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depășesc salariul mediu. Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile, spun specialiștii Băncii Mondiale. Banca Mondială arată în raport că ”a existat o modificare nesemnificativă a evaluării scenariului de referință, legată de necesitatea de a evalua cheltuielile nete și de a proiecta separat impozitele și contribuțiile, pentru a putea arăta impactul măsurilor”. Astfel, ”având în vedere decizia Curții Constituționale a României nr. 650, contribuțiile de asigurări de sănătate percepute pentru pensiile mai mari de 4.000 RON au fost declarate neconstituționale”, spune instituția. ”Această decizie va avea un impact asupra cheltuielilor viitoare cu pensiile de serviciu, deoarece hotărârea menționată va modifica și cuantumul pensiei plafonate la 100% din salariul net al beneficiarilor. Cheltuielile cu pensia brută se vor reduce din această cauză, deoarece pensiile plafonate nu vor mai include suma care trebuie plătită pentru asigurarea de sănătate. Cu toate acestea, pensiile nete vor rămâne neschimbate”, spun oficialii Băncii Mondiale. În raport se mai precizează că ”modificările aduse legii includ o impozitare mai mare pentru pensiile care depășesc salariul mediu”. ”Această modificare nu va avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor brute cu pensiile cu toate acestea, o parte din pensiile nete primite vor scădea. Prin urmare, impactul acestei modificări este mai evident atunci când este analizată pensia netă”, arată raportul. Echipa Băncii Mondiale arată că a formulat ipoteze legate de estimarea impozitelor în conformitate cu amendamentele referitoare la impozitare. ”Echipa a presupus că suma neimpozabilă (în prezent 2000 RON) va fi indexată odată cu cu creșterea salariilor. De asemenea, deoarece nu sunt disponibile date privind salariul net înainte de pensionare pentru pensionarii existenți în cadrul planurilor de pensii de serviciu, echipa a presupus că plafonul de pensie al acestora nu se va modifica ca urmare a eliminării contribuției la asigurările de sănătate”, menționează raportul. Referitor la indexarea pensiilor magistraților, se arată că această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 (în condițiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. ”Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB)”, precizează documentul. ”După cum este descris în analiza de impact, trecerea la indexarea cu rata inflației este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile și a îmbunătăți echitatea în planul de pensii al magistraților” se arată în raport. Despre vârsta de pensionare pentru corpul diplomatic, numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane și este în scădere. ”Nu se așteaptă niciun impact semnificativ al acestei măsuri”, arată raportul. Baza de calcul pentru pensiilor militarilor ”în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)”. ”Datele analizate sugerează că sporurile eliminate din baza de calcul a pensiilor vor reduce această bază pentru pensiile militare cu aproximativ 2% în viitor”, spune Banca Mondială. În privința Impozitării pensiilor de serviciu, de exemplu, ale magistraților, se așteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute. ”Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistrați, se preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil!”, arată documentul.
Hidroelectrica încă nu a reușit să angajeze IT-iști care să pună la punct noile softuri de facturare
u compania vinde peste 25% din totalul producției către clienți finali
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, până nu demult cu cea mai avantajoasă ofertă de furnizare pentru gospodăriile populației, ajunsă la finalul anului trecut la o pondere de peste 25% din total a vânzărilor de energie cu amănuntul către clienți finali și care de-abia a început să emită facturile aferente consumului lunii noiembrie 2022, nu a reușit deocamdată să contracteze o firmă IT care să extindă serviciile digitale asigurate de portalul Hidroelectrica dedicat activității de furnizare, relevă datele Profit.ro. Licitația organizată în acest scop în martie, cu argumentul că angajările suplimentare de personal din ultima perioadă nu făceau față valului de noi clienți finali, precum și complicațiilor aduse de schimbările dese de legislație, a fost anulată. Singura ofertă depusă a venit din partea firmei de dezvoltare de software, integrare de sisteme și consultanță tehnică R Systems Computaris Europe SRL, controlată de compania britanică R Systems Computaris International Limited, conform Profit.ro. Procedura de achiziție a fost reluată de curând, valoarea contractului ce se vrea a fi atribuit, cu durata de 12 luni, fiind estimată la aproape 400.000 euro plus TVA. Aceasta are ca obiect ″Suport tehnic, mentenanță corectivă și evolutivă, administrarea, operarea aplicației de management al contractelor de furnizare și facturare clienți casnici si noncasnici, mentenanță evolutivă a portalului de servicii digitale Hidroelectrica și dezvoltări de automatizări robotice″.
Garsonierele, locuințele cu cea mai mare cerere de închiriere în ultimii 10 ani
Garsonierele reprezintă categoria cu cea mai mare cerere pentru închiriere în ultimii 10 ani, astfel că în mai 2023 chiria medie lunară a ajuns la 331 de euro, în creștere cu 36,2%, de la 243 de euro, în mai 2013, arată datele unei companii de consultanță imobiliară. Datele colectate arată că, în ultimul deceniu, chiriașii au preferat locuințele mici, în detrimentul celor mult mai spațioase. Prin urmare, chiria medie pentru o garsonieră a crescut cu peste 36%, iar pentru un apartamente cu 2 camere cu aproape 20%, în timp ce locuințele cu 3 și 4 camere au avut prețuri care au stagnat sau au scăzut cu aprope 10 procente. Analiza mai arată că apetitul pentru închirierea unor locuințe de lux a scăzut considerabil. De altfel, indiferent de anul construcției, tipul de compartimentare sau dotări (mobilată/nemobilată), garsonierele au înregistrat creșteri pe linie ale chiriei. Astfel, singurul segment care a avut o evoluție mai redusă este cel al garsonierelor de lux, cu puțin peste 7%, în rest, pentru toate celelalte, chiria medie lunară a crescut între 26-39%. Totodată, și apartamentele cu 2 camere au adus venituri în plus proprietarilor în ultimii 10 ani. "Cei care au închiriat astfel de locuințe încasează acum (mai 2023), în medie, cu 17,6% mai mult față de mai 2013. Cel mai mult s-au scumpit chiriile pentru apartamentele cu 2 camere construite recent (Â21,9%) și cele nemobilate (Â24,6%). Cele vechi, livrate înainte de 1977 au avut o creștere de doar 6,2%, în timp ce apartamentele de lux, cu 2 camere, reprezintă singurul segment din această categorie pentru care chiria medie lunară este mai mică (-11,2% în mai 2023 față de mai 2013)", se mai spune în comunicat. Datele imobiliare.net arată o evoluție foarte interesantă pentru locuințele mari din București propuse spre închiriere. Pentru cele mai multe dintre ele, în ultimii 10 ani chiria medie generală lunară fie a stagnat (-0,67% pentru 3 camere), fie a scăzut (-9,1% pentru 4 camere). Analiza realizată pe segmente (anul construcției, compartimentare, confort) scoate în evidență câteva date care arată că există o antiteză între tipurile de chiriași. De exemplu, apartamentele cu 3 și 4 camere construite înainte de 1977, cele noi, livrate după 2010, cele decomandate și cele de lux au înregistrat scăderi ale chiriei medii lunare, între 2,8% - 17,2%. În schimb, atunci când au dorit totuși să închiriere o locuință mai spațioasă, clienții au preferat una care nu are un grad atât de mare de confort, dar pentru care plătesc mai puțin lunar. Astfel, un apartament cu 3 camere confort II se închiriază în mai 2023 cu 459 de euro lunar (față de 589 euro prețul mediu general pentru 3 camere). Cererea ridicată pentru astfel de locuințe a crescut și prețul. Chiria pentru acest tip de apartament este mai mare cu 34,2% față de acum 10 ani.
Aproape trei sferturi dintre companii prioritizează inteligența artificială
Aproape trei sferturi (73%) dintre companii prioritizează inteligența artificială în detrimentul tuturor celorlalte investiții digitale cu obiectivul imediat de îmbunătățire a rezilienței operaționale într-un context fără precedent, conform unui studiu realizat de o companie globală de servicii profesionale. Raportul Reinventing Enterprise Operations a constatat că 90% dintre liderii de afaceri aplică inteligența artificială pentru a aborda aspecte ale rezilienței operaționale, care acoperă activitățile bazate pe date, cum ar fi finanțele (89%) și lanțul de aprovizionare (88%), până la experimentarea cu inteligența artificială generativă. În cadrul studiului realizat de Accenture, organizațiile au fost evaluate pe baza a șase indicatori de maturitate operațională: inteligență artificială, date, procese, talente, colaborare și experiența părților interesate. Deși doar câteva companii (9%) au atins maturitatea pe toate planurile, cele care au reușit au înregistrat în medie marje operaționale de 1,4 ori mai mari decât cele ale concurenților, și, în același timp, a generat inovare cu 42% mai rapidă, un grad de sustenabilitate mai ridicat cu 34% și scoruri de satisfacție cu 30% mai mari. "Toți directorii executivi sunt presați să se digitalizeze mai repede, să pună mai multă reziliență în afaceri și să găsească noi căi de creștere. Investițiile corecte în tehnologie, în timp ce se promovează talentele, datele și procesele, sunt cele care conduc la o nouă frontieră a performanței", a declarat Yusuf Tayob, director executiv al grupului Accenture Operations. Cu o strategie de recrutare a talentelor care reflectă datele și maturitatea digitală, companiile au înregistrat în medie o productivitate de aproape trei ori mai mare atunci când au prioritizat activitățile de formare și competențele specializate pentru a răspunde nevoilor de recrutare a personalului. Acest lucru a fost confirmat și de investițiile care se fac în noi modalități de lucru (citate de 94%) și de cei 90% dintre respondenții (COO, CIO, CHRO) care intenționează să crească numărul de personal specializat și tehnic în următorii trei ani. Potrivit specialiștilor, pentru a profita pe deplin de această oportunitate, liderii ar trebui să adopte cinci inițiative pentru a dezvolta operațiunile și a atinge o nouă frontieră a performanței: umanizarea experiențelor de inteligență artificială, capacitate de decizie privind datele, inovarea proceselor, forța de muncă agilă și abordare de 360 de grade.
Fuziune majoră, de 10,6 miliarde de dolari, a producătorilor de litiu Allkem și Livent
Companiile producătoare de litiu Allkem și Livent au declarat miercuri că vor fuziona într-o tranzacție de 10,6 miliarde de dolari, pentru a crea al treilea cel mai mare producător din lume al metalului folosit pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, transmite Reuters. Acțiunile Livent au crescut cu aproximativ 5,4%, până la 25,53 dolari, la Bursa de Valori din New York. Acțiunile Allkem au închis în urcare cu aproape 1% la Bursa de Valori din Sydney. Combinarea Livent, cu sediul în SUA, și Allkem, cu sediul în Australia, creează o putere industrială pe patru continente despre care directorii lor speră că vor aduce mai multă forță și abilități necesare pentru a stimula furnizarea de metal către un sector auto din ce în ce mai interesat, inclusiv către Tesla, General Motors și BMW. ”Pentru a dezvolta mai multe proiecte cu litiu, trebuie să fii suficient de mare pentru a fi finanțat, ai nevoie de acces la resurse și ai nevoie de expertiză tehnică. Combinarea celor două companii ne ajută în toate aceste domenii”, a spus CEO-ul Livent, Paul Graves, într-un interviu. Allkem și Livet operează instalații de saramură cu litiu în Argentina, care se află la aproximativ 10 km una de cealaltă, iar în provincia canadiană Quebec ambele companii construiesc mine de litiu din roci dure, la mai puțin de 100 km una de cealaltă. Combinarea companiilor ar trebui să ajute aceste proiecte să se dezvolte mai rapid, a spus Graves. Allkem produce, de asemenea, litiu din roci dure în Australia, are o instalație de conversie chimică în Japonia și este un expert în domeniul în curs de dezvoltare al extracției directe a litiului, care este din ce în ce mai mult văzută ca o perspectivă tentantă de a produce mai mult din metalul necesar bateriilor, mai rapid decât metode tradiționale de minerit. ”Avem nevoie de toate aceste abilități”, a spus Graves, adăugând că dimensiunea mai mare va ajuta noua companie să își autofinanțeze operațiunile. Conform acordului, care se va încheia până la sfârșitul lui 2023, acționarii Allkem vor primi o acțiune în entitatea combinată pentru fiecare dintre acțiunile lor, iar compania va deține în cele din urmă 56% din noua firmă. Acționarii Livent vor primi 2,406 acțiuni la noua firmă pentru fiecare acțiune existentă. Graves va fi CEO al noii companii, în timp ce Peter Coleman de la Allkem va fi președintele acesteia. Compania, care încă nu a fost numită, va fi listată la NYSE și va avea sediul undeva în Statele Unite.
Pixel 7a este noul smartphone mid-range de la Google
Alături de mult mai scumpul smartphone pliabil Pixel Fold, Google a prezentat în prima zi de Google I/O și Pixel 7a, un mid-range care pare să aibă un raport funcționalitate - preț foarte bun. Multe dintre dotările tehnice ale noului Pixel 7a sunt la nivelul sau aproape de nivelul oferit de flagship-ul Pixel 7. De exemplu, ecranul OLED de 6,1 inch are rezoluție FHDÂ și 90Hz rată de împrospătare. De asemenea, trecerea la chipset-ul Tensor G2 este un alt mare upgrade pentru noul mid-range al companiei americane. Alături de acesta există 8GB RAM și 128GB spațiu de stocare. Sistemul foto este compus din două camere - 64MP și 13MP ultra-wide. Filmarea se face la rezoluție 5K cu până la 60 de cadre pe secundă. Google promite 5 ani de update-uri de securitate pentru Pixel 7a, care beneficiază de certificarea IP67 pentru rezistență la apă și praf. Bateria smartphone-ului are o capacitate de 4.385mAh și poate fi încărcată, atât cu fir, cât și wireless, la 18W. Alimentarea cu fir se face pe USB-C, dar Google nu va include un încărcător în cutie. Pixel 7a va costa de la 500 de dolari și este disponibil imediat în țările în care Google își vinde oficial smartphone-urile.
Toyota Motor anticipează o creștere de 10% a profitului operațional
Toyota Motor se așteaptă ca profitul operațional să crească cu 10% în anul fiscal actual, iar vânzările de vehicule pur electrice (EV) să fie de cinci ori mai mari, pe fondul unei atenuări a efectului lipsei cipurilor asupra lanțului de aprovizionare global, transmite Reuters. Planul de creștere a fost dezvăluit de noul CEO Koji Sato, instalat luna trecută, și semnalează un impuls mai agresiv către electrificare de către firma japoneză care a urmărit anterior o abordare lentă a mașinilor complet electrice, argumentând că strategia sa ar oferi consumatorilor mai multe opțiuni. Cel mai mare producător de mașini din lume după vânzări, anticipează că vânzările de vehicule electrice, inclusiv cele ale mărcii sale de lux Lexus, vor ajunge la 202.000 la nivel mondial în anul fiscal care se va încheia în martie 2024, de peste cinci ori mai mari față de 38.000 de unități anul trecut. Profitul operațional estimat de Toyota va crește la 3.0000de miliarde de yeni (22,2 miliarde de dolari) în acest an, în conformitate cu prognoza medie a analiștilor de 3.020 miliarde de yeni.
Prețurile petrolului au scăzut cu aproximativ 2%
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu aproximativ 2%, în tranzacții volatile, punând capăt creșterilor din ultimele trei zile, deoarece datele economice din SUA au sugerat că Rezerva Federală ar putea majora în continuare ratele dobânzilor în încercarea sa de a combate inflația, transmite Reuters. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 1,48 dolari, sau cu 1,9%, la 75,96 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,63 dolari, sau cu 2,2%, la 72,08 dolari pe baril. Prețurile de consum din SUA au crescut în aprilie, mărind probabilitatea ca Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate pentru moment. Creșterea ratelor dobânzilor la nivel mondial a afectat prețurile petrolului în ultimele luni, deoarece traderii sunt îngrijorați de prăbușirea economiei într-o recesiune. ”Prețurile petrolului au fost deprimate de temerile legate de creșterea economică, din cauza crizei bancare și a slăbiciunii sezoniere, normală în timpul primăverii, pe măsură ce cererea de energie se moderează”, a declarat Jay Hatfield, CEO al Infrastructure Capital Management.
