MOZAIC STIRI ECONOMICE: Compania de drumuri este condusă fără cap
CNADNR nu şi-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atat din cauza insuficientei voinţe politice a Guvernului, cat şi a managementului disfuncţional, potrivit unui raport de audit privind performanţa companiei realizat de Curtea de Conturi. Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008 - martie 2012 şi au fost derulate în perioada aprilie - octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara. Potrivit Curţii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile şi repetabile în activitatea de ansamblu a companiei şi a structurilor sale teritoriale, fie că este vorba de activitatea destinată autostrăzilor, fie de cea pentru drumuri naţionale. Autorii raportului arată că ţintele şi obiectivele naţionale legal reglementate nu au fost atinse la nivelul şi termenele stabilite, atat din cauza insuficientei voinţe politice, la nivelul Guvernului, pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării acestora, cat şi a faptului că nici CNADNR şi nici Ministerul Transporturilor nu şi-au asumat şi îndeplinit, în mod real şi performant, "uneori şi din motive obiective", rolul de entităţi principale cu responsabilităţi maxime în derularea, implementarea şi finalizarea programelor şi a proiectelor prioritare şi a celorlalte obiective stabilite. La 31 decembrie 2011, marea majoritate a drumurilor naţionale modernizate şi a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară, care împreună reprezentau circa 98,2% din reţeaua naţională de drumuri naţionale, aveau o durată depăşită. Faţă de suma de 20,9 miliarde lei, solicitată de către CNADNR în intervalul 2008-2011 pentru proiectele pe segmentul drumurilor naţionale şi centurilor ocolitoare cu profil de DN, au fost aprobate prin legile bugetare anuale sume totalizand 14,3 miliarde lei (68,5% din necesar), fondurile alocate fiind de doar 13 miliarde lei (62,2% din necesar). Pe de altă parte, auditul nu a identificat repere semnificative prin care compania "să poată fi definită ca o entitate performantă, profesionistă", orientată spre realizarea scopului pentru care a fost înfiinţată şi pentru care este finanţată de la bugetul de stat şi avand un management care să dorească şi să impună realizarea atribuţiilor şi obiectivelor stabilite, respectarea şi implementarea reglementărilor legale şi a criteriilor de performanţă, potrivit sursei citate. "CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decat de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate", se spune în raport. În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate "aproape ca pe o permanenţă a activităţii CNADNR" în perioadele auditate, printre care modul de acţionare neunitar şi necoordonat; preocuparea şi implicarea insuficientă pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate; valori contractuale majorate şi termene de finalizare nerespectate. "Stabilirea prin reglementări legale a unor obiective şi termene, încadrarea CNADNR ca fiind «de interes strategic naţional» şi a unor activităţi, programe şi proiecte aferente ca fiind «prioritare» şi «de interes public naţional», s-au dovedit a nu fi suficiente pentru atingerea obiectivelor şi pentru poziţionarea companiei ca entitate ce şi-a înţeles şi implementat, în condiţii de performanţă, rolul, atribuţiile şi responsabilităţile care i-au fost prevăzute", se arată în raport. Autorii documentului precizează că organizarea şi derularea activităţii specifice şi a programelor privind eliminarea efectelor calamităţilor naturale asupra drumurilor naţionale s-au desfăşurat neperformant, atat ca urmare a subfinanţării acestora cat şi a existenţei şi persistenţei unor vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe interne, rămase neidentificate şi neeliminate în timp, atat la nivelul centralei companiei cat şi al structurilor sale teritoriale.
Şi comisionul cine l-a luat?
Rompetrol va răscumpăra de la OPSPI o parte din acţiunile de la rafinăria Petromidia
Rompetrol a încheiat la sfarşitul săptămanii un memorandum cu OPSPI prin care grupul petrolier s-a angajat că va răscumpăra o parte din acţiunile statului la compania Rompetrol Rafinare, care face parte din grup. "Grupul Rompetrol, împreună cu statul roman, reprezentat prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în calitate de unic administrator, au încheiat astăzi un memorandum de înţelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare în acţiuni în favoarea statului roman. În baza acestuia, s-a agreat ca Grupul să răscumpere o parte din acţiunile deţinute de statul roman la Rompetrol Rafinare, acesta urmand să fie în continuare un acţionar semnificativ al companiei din judeţul Constanţa", se arată într-un comunicat al Rompetrol. În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi şi penalităţi. Scadenţa a fost stabilită pentru 30 septembrie 2010, dar pană la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 71 milioane dolari şi a plătit dobanzi aferente de 24 milioane dolari. În urma conversiei obligaţiunilor, statul roman, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acţionar al Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%. Reprezentanţii Rompetrol şi ai OPSPI au mai convenit încheierea unui parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic, care ar avea ca efecte diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei a Romaniei şi a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă şi stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiţii, potrivit comunicatului. Forma finală a înţelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea şi avizarea tuturor detaliilor tehnice şi comerciale. Grupul Rompetrol este deţinut de compania KazMunaiGaz din Kazahstan.
Începe marea vanzare a caselor de la stat
Regia Patrimoniului Protocolului de Stat va scoate la vanzare în martie, prin licitaţie cu strigare, un nou lot de apartamente din centrul Capitalei, pe care a mai încercat şi anul trecut să le vandă, dar nu a reuşit în lipsă de ofertanţi, instituţia hotărand însă să menţină acelaşi preţ de pornire. Regia a decis astfel ca, la începutul lunii martie, să scoată la vanzare un apartament cu şase camere pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, în suprafaţă de 137 metri pătraţi (la acelaşi preţ de pornire ca şi anul trecut, de 194.000 euro), un apartament cu trei camere tot pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, în suprafaţă de 86 metri pătraţi (tot la preţul de pornire de 132.000 euro), un apartament cu patru camere pe Bulevardul Carol, de 104 metri pătraţi (tot de la 90.000 euro) şi un alt apartament cu patru camere, pe Bulevardul Lascăr Catargiu (din nou la 141.000 euro). Oferta este completată de alte apartamente pe care regia a încercat de asemenea să le vandă anul trecut, tot fără succes, cu menţinerea aceluiaşi preţ, respectiv un apartament cu trei camere pe strada Dimitrie Paciurea, sector 2, de 79 metri pătraţi (tot de la 70.000 euro) şi un apartament cu trei camere pe strada Trestiana, sector 5, de 61 metri pătraţi (din nou de la 74.000 euro). Noi licitaţii vor fi organizate şi pentru un apartament cu patru camere de pe strada George Enescu de 133 metri pătraţi (de la 156.500 euro), un apartament cu trei camere de 67 metri pătraţi pe strada Constantin Rădulescu Motru (de la 69.000 euro) şi un apartament cu patru camere de 118 metri pătraţi pe strada Emil Pangratti (de la 112.000 euro), toate din Bucureşti. În lipsă de ofertanţi, RA-APPS va fi nevoită să organizeze o a doua licitaţie şi pentru o cameră de serviciu de 6 metri pătraţi, cu balcon de 3 metri pătraţi, de pe strada Ion Brezoianu, în centrul Capitalei, la 3.300 euro. Preţurile nu includ TVA. Anul trecut, pe fondul licitaţiilor eşuate în lipsă de oferte, Guvernul a revizuit în scădere drastică estimarea de venituri obţinute din vanzarea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS, de la 706 milioane lei la 296,2 milioane lei. Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, a declarat însă recent că anul trecut au fost vandute imobile ale RA-APPS în valoare de doar 40 milioane lei şi urmează să continue această operaţiune, arătand că vanzarea a fost cu totul nesemnificativă faţă de obiectivele propuse. El a arătat că acest lucru a fost cauzat de un ritm nesusţinut al RA-APPS pentru a proceda la vanzare, dar şi de faptul că evaluarea imobilelor s-a făcut la valori extraordinare, mai mari decat preţul pieţei, iar imobilele au fost neatractive. Lista imobilelor pe care regie le scoate la vanzare a fost aprobată de Executiv la finele anului 2011, dar primele imobile ofertate nu au inclus nici pană în prezent active valoroase precum Clubul Floreasca, hotelurile Triumf şi Mara, autorităţile precizand că acestea urmează să fie scoase la vanzare "ulterior".
Veniturile SIF Moldova au scăzut anul trecut cu 18%
SIF Moldova (SIF2) a înregistrat anul trecut venituri de 275,3 milioane lei (61,8 milioane euro), în scădere cu 18% faţă de varful de 337 milioane lei atins în anul 2011, cand societatea de investiţii financiare a vandut către Erste întreaga participaţie pe care o avea la BCR. Cheltuielile au avansat cu 11%, la 117,1 milioane lei (26,2 milioane euro), de la nivelul de 105 milioane lei înregistrat în precedentul exerciţiu financiar. Profitul net al SIF Moldova a scăzut anul trecut cu 29%, la 137,1 milioane lei (30,7 milioane euro), de la nivelul record de aproape 193 milioane lei. Societatea s-a clasat astfel pe locul secund în topul profitabilităţii SIF-urilor, fiind devansată doar de SIF Transilvania, care a înregistrat un caştig record de 212,4 milioane lei (47,6 milioane euro). La fel ca în cazul SIF Transilvania, caştigul din 2011 a fost susţinut de tranzacţia prin care SIF Moldova a vandut către Erste întregul pachetul de acţiuni deţinut la BCR şi a primit 123,6 milioane lei şi aproximativ 1% din titlurile Erste. Activul net al SIF Moldova a scăzut anul trecut cu 0,6%, la 1,09 miliarde lei, faţă de cea de la sfarşitul anului 2011, de 1,097 miliarde lei. În acelaşi timp, preţul acţiunilor SIF Moldova a crescut cu 34%, de la 1,08 lei/acţiune, la 1,45 lei/titlu. "Managementul activ al portofoliului SIF Moldova se înscrie în standardele acceptate în domeniu, fapt remarcat de investitori şi reflectat în reducerea discountului faţă de VAN/acţiune (31% la 31.12.2012 - cel mai redus în cadrul sectorului)", se arată într-o prezentare a SIF Moldova. Societatea şi-a redus participaţia la BRD cu aproape 0,97% în primele nouă luni de anul trecut, la 2,31% la finele lunii septembrie, faţă de pachetul de 3,28% deţinut în 2011. Cel mai mare pachet de acţiuni BRD a fost cedat în al doilea trimestru, în condiţiile în care participaţia a scăzut în primele trei luni la 3,23%, iar în al doilea trimestru a ajuns la 2,31%. La finele primelor nouă luni ale anului trecut, SIF Moldova mai avea 0,91% din acţiunile Erste, similar nivelului de la sfarşitul primului semestru. Totodată, participaţia este cu 0,11% sub nivelul de la finalul 2011, de 1,02%. Participaţia a scăzut în primele trei luni la 0,93%, pentru ca în următoarele trei luni să ajungă la 0,91%.
De ce renunţă miliardarul George Soros la investiţiile în aur?
Miliardarii George Soros şi Louis Moore Bacon şi-au redus semnificativ investiţiile în aur în trimestrul al patrulea, în condiţiile în care instrumntele financiare garantate prin metalul preţios au înregistrat cel mai mare declin din ultimii opt ani, relatează Bloomberg. Investitorul John Paulson a preferat însă să îşi menţină deţinerile. Soros Fund Management şi-a redus în trimestrul al patrulea investiţiile în SPDR Gold Trust, cel mai mare fond garantat cu aur, cu 55%, la 600.000 de acţiuni, faţă de trimestrul al treilea, potrivit datelor depuse la Comisia americană petnru bursă şi valori mobiliare (SEC). Moore Capital Management a vandut întreaga participaţie la fondul SPDR şi a redus deţinerile la un alt fond, Sprott Physical Gold Trust. Paulson & Co, cel mai mare investitor al SPDR, şi-a menţinut participaţia la 21,8 milioane acţiuni. Deciziile de vanzare luate de Soros şi Bacon în ultimele trei luni ale anului trecut ar putea alimenta speculaţiile că tendinţa de creştere puternică a preţului aurului din ultimii 12 ani se apropie de sfarşit, odată cu semnele de redresare economică din Statele Unite şi China, care vor reduce atractivitatea metalului preţios, ca plasament sigur. UBS a redus joi ţinta lunară de preţ pentru aur cu 6,8%, explicand că optimismul "ia din strălucirea activelor defensive", inclusiv a aurului. Cotaţia aurului cu livrare în aprilie este în scădere cu 0,6%, la 1.625 dolari uncia, cel mai redus nivel atins după 21 august 2012.
Cambridge intră în afaceri bancare
Trinity Hall, unul dintre cele 31 de colegii ale Universităţii Cambridge, a trecut de la înfiinţare, în 1350, printr-o epidemie de ciumă şi prin reformarea bisericii anglicane, pentru a se implica acum în afaceri bancare, pentru creşterea finanţării, relatează Bloomberg. Anul trecut, Trinity Hall s-a asociat cu un fond local de pensii şi a fondat Cambridge & Counties Bank, iar colegiul îşi riscă astfel investiţiile şi reputaţia în speranţa unui profit ridicat. "Percepţia de a intra într-un astfel de proces a fost că operaţiunile bancare sunt similare unui cazinou. Dacă faci un pas înapoi şi te uiţi la imaginea de ansamblu, vezi însă că ar putea fi vorba de o afacere de mare succes şi de probabilitatea de a caştiga o grămadă de bani pentru colegiu", a declarat Simon Guest, instructor pentru inginerie la Trinity Hall, membru în comitetul de investiţii. Caştigurile financiare au devenit tot mai importante pentru Cambridge şi colegiile sale, întrucat guvernul britanic reduce cheltuielile pentru învăţămantul superior. Cambridge primeşte de la guvern circa o treime din finanţarea necesară pentru educaţie şi cercetare, în scădere de la jumătate în urmă cu un deceniu. Pe langă creşterea activităţilor de atragere de fonduri, colegiile devin tot mai creative în investiţii. În unele cazuri, cum este cel al Trinity Hall, este vorba şi de aventurarea în domenii de neconceput în trecut pentru instituţiile academice conservatoare. Fondurile cumulate ale colegiilor Universităţii Cambridge sunt evaluate la circa 3 miliarde de lire sterline (4,65 miliarde dolari), iar fondurile proprii ale universităţii sunt de 1,9 miliarde de lire.
Merck plăteşte 688 milioane dolari să închidă un litigiu
Grupul farmaceutic american Merck va plăti 688 milioane de dolari pentru închiderea unui litigiu în care este acuzat că nu a informat acţionarii despre rezultatele negative ale testărilor clinice pentru două medicamente anti-colesterol, relatează Bloomberg. Acordul anunţat necesită aprobarea unui judecător din Newark, New Jersey, şi este în beneficiul deţinătorilor de titluri Merck şi Schering-Plough, companie preluată de grup în 2009. Companiile s-au asociat anterior preluării pentru producerea medicamentului Vytorin, o combinaţie între produsul Zocor al Merck şi Zetia al Schering-Plough. Testul clinic trebuia să determine dacă adăugarea Zetia la Zocor, un produs mai ieftin, ajută la reducerea aterosclerozei mai mult decat Zocor singur. Investitorii au reclamat că testul a fost un dezastru, dar Merck a ascuns rezultatele timp de un an şi le-a publicat în primăvara lui 2008. Deţinătorii de titluri Schering-Plough vor primi 473 milioane de dolari, iar cei de acţiuni Merck 215 milioane de dolari. Grupul nu şi-a recunoscut vinovăţia, considerand că ambele companii au acţionat responsabil în privinţa testului clinic. Merck anticipează că acordul va fi aprobat de justiţie în circa 8 luni.
Numire istorică în fruntea Băncii Vaticanului
La conducerea Băncii Vaticanului a fost numit un membru al Ordinul Suveran Militar Ospitalier al Sfantului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta, organizaţie cu originile în străvechiul ordin al Cavalerilor Ospitalieri, a anunţat, un purtător de cuvant al Sfantului Scaun. Germanul Ernst von Freyberg, avocat, va fi noul preşedinte al Institutului pentru Lucrări Religioase (Banca Vaticanului), post părăsit în luna mai a anului trecut de Ettore Gotti Tedeschi, potrivit AFP. Decizia numirii lui von Freyberg a fost luată de către o comisie formată din cardinali, iar aprobarea acestuia de către Papa Benedict XVI reprezintă una dintre ultimele numiri importante înainte de retragerea liderului Bisericii Catolice la sfarşitul lunii februarie. Institutul pentru Lucări Religioase şi Vaticanul se află sub presiune pentru creşterea transparenţei financiare, după ce instituţia de credit a fost afectată de mai multe scandaluri, dintre care cel mai grav, în 1982, a implicat loja masonică ilegală P2, Mafia şi CIA. Activele băncii sunt estimate la circa 5 miliarde de euro, iar clienţii inlcud preoţi, călugări şi fundaţii.
