In fiecare judet sint 1.300 de bugetari care cistiga peste 1.000 de euro
Aproape jumatate dintre bugetarii care lucreaza in administratia publica, invatamint si sanatate, reprezentind 454.805 angajati, sint platiti lunar cu pina la 1.500 lei, in timp ce salariile intre 4.000 lei si peste 8.000 lei sint impartite intre 54.315 persoane, reprezentind 5,72% din total. Cifrele rezulta dintr-un document al Ministerului Finantelor privind repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate in octombrie 2009. Conform datelor oficiale in tara sint 1,36 milioane de bugetari, cel mai probabil diferenta fata de statistica de mai sus fiind reprezentanta de angajati din armata, politie, SRI sau din cadrul serviciului de paza al demnitarilor. Potrivit documentului, din totalul 949.818 angajati in administratie, invatamint, sanatate si asistenta sociala, un numar de 17.878 angajati (reprezentind 1,88% din total) sint platiti la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, in timp ce 82.304 angajati (8,67%) depasesc cu putin salariul de baza minim de 750 lei din sectorul bugetar. Acestora li se adauga 135.014 bugetari (14,21%) remunerati cu salarii cuprinse intre 751 lei si 1.000 lei si 219.609 angajati (23,12%) platiti cu salarii cuprinse intre 1.001 lei si 1.500 lei. Astfel, numarul total al bugetarilor care incaseaza lunar salarii ce nu depasesc 1.500 lei se ridica la 454.805 persoane (47,8% din total). Cu salarii care pornesc de la 4.001 lei si depasesc 8.000 lei sint platiti un numar total de 54.315 bugetari (5,72% din total), dintre care 5.610 angajati (0,59%) primesc peste 8.000 lei. Un calcul matematic simplu arata ca in fiecare judet sint, in medie, 1.290 de persoane care cistiga intre 1.000 si 2.000 de euro, din care 130 cistiga peste 2.000 de euro. Printre cei mai bine platiti bugetari se afla 2.296 angajati din administratia publica (0,70%), 1.954 cadre didactice din invatamint (0,60%) si 1.360 persoane din sistemul de sanatate si asistenta sociala (0,42%). In luna octombrie, pentru care a fost efectuata analiza, salariul minim pe economie a fost de 600 lei, iar salariul mediu brut de baza s-a ridicat la 1.491 lei.
Stimulentele au curs fluviu la Finante: 211 milioane euro
Fondul de stimulente rezervat angajatilor din institutii publice a depasit anul trecut 1,1 miliarde lei (260 milioane euro), pentru un numar mediu total de 336.648 posturi platite, fara ca nivelul cistigului salarial mediu brut total sa scada in majroitatea institutiilor sub 3.000 lei, cofnorm unui document al Ministerului Finantelor. Cel mai mare fond de stimulente a fost in Ministerul Finantelor (890,7 milioane lei-211 milioane euro) si Ministerul Muncii (213,2 milioane lei). Un fond important de stimulente a fost achitat si in Ministerul Mediului (13,99 milioane lei). Alte institutii care au utilizat un fond de stimulente sint Ministerul Sanatatii (3,8 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (2,7 milioane lei), Curtea de Conturi (989.327 lei), Ministerul Administratiei si Internelor (728.793 lei), (Ministerul Justitiei (733.952 lei), Ministerul Public (138.717 lei), Ministerul Educatiei (37.708 lei), inalta Curte de Casatie (14.259 lei). Stimulente au fost platite unor angajati ale caror cistiguri salariale medii brute nu au scazut in cele mai multe cazuri sub 3.000 lei, ci a urcat si pina la 9.700 lei.
Aparatul bugetar, redus cu 500.000 de persoane
Aproape jumatate dintre angajatii din sectorul bugetar lucreaza in administratia publica centrala, in principal in institutii finantate integral de la bugetul de stat, iar cele mai putine posturi comparat cu cele din institutii administrative sint ocupate in unitati sanitare si universitati finantate din venituri proprii, conform unui document al Ministerului Finantelor. Conform datelor centralizate in luna martie, numarul total de posturi ocupate in sectorul bugetar se ridica la 1.360.376 persoane, dintre care 674.051 in administratia publica centrala si 686.325. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, sustine ca aparatul bugetar este supradimensionat cu aproximativ 500.000 de oameni, nu doar 100.000 - 200.000 de angajati cum se vorbeste in prezent. Croitoru a mai spus ca ca in lipsa ajutorului de la FMI leul s-ar fi depreciat puternic, iar cursul de schimb ar fi ajuns la 6 lei/euro. El a tinut sa precizeze ca nivelul de 6 lei/euro nu este o estimare de suprafata, ci rezultatul unor calcule riguroase
Cine trebuia sa anunte masurile anticriza
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, ieri, la o dezbatere ca in situatia actuala comunicarea publica este un caz de studiu despre cum nu trebuie facuta, aratind ca, in opinia sa guvernatorul BNR si ministrul de Finante trebuiau sa iasa si sa prezinte masurile anticriza. "Banuiesc ca guvernatorul BNR si ministrul de Finante sint usurati ca nu au iesit ei sa prezinte situatia si l-au lasat pe presedinte sa vorbeasca de deficit. Punctul meu de vedere e ca era treaba lor sa iasa si sa arate situatia respectiva", a spus Theodor Stolojan, la dezbaterea "Perspectivele dezvoltarii economiei romanesti pina in 2015". In replica, consilierul guvernatorului, Lucian Croitoru, a aratat ca din punctul sau de vedere cea care trebuie sa prezinte masurile in perioada de criza este administratia. In alta ordine de ideii, discutarea memorandumului cu Fondul Monetar International (FMI) in Consiliul Economic si Social (CES) a fost aminata pentru luni, la solicitarea sindicatelor, a declarat, ieri, presedintele CES, Florian Costache. "Am decis aminarea discutarii memorandumului cu FMI pentru luni, la ora 13:00, in urma solicitarii sindicatelor. Patronatele sint de acord cu aceasta aminare", a spus Costache.
Masurile de austeritate propuse de Guvern:
1. Salariile bugetarilor vor fi reduse cu 25%
2. Pensiile vor fi micsorate cu 15%
3. Ajutorul de somaj va fi redus cu 15%
4. Indemnizatia pentru mame va fi taiata cu 25% pina la nivelul de 63,75% din media veniturilor din ultimul an
5. Tichetele de masa vor fi impozitate cu 16%
6. Drepturile de autor vor fi impozitate cu 16%, iar deductibilitatea va scadea de la 40% la 25%
7. Dobinzile la depozitele bancare si cistigurile din piata de capital vor fi impozitate cu 16%
8. Contributiile la Fondul de asigurari de sanatate ar putea urca de la 10,7% la 14%
