Cum se fac miliarde din posirca
In patria vinului, vrincenii au ajuns sa bea posirci, spalaturi ieftine si dubioase, vin "de surcele", holerci, trascau «de pufoaica» sau din "gainat de gaina» dospit o saptamina in cada. Podgorenii sint de parere ca, daca tot te imbeti, macar sa o faci cu ceva fin si de calitate. Insa asa numitele "bauturi fermentate linistite nedistilate", din care fac parte si cele de tip cidru si hidromel, au luat un avint fara precedent in Vrancea, asa incit ameninta piata traditionala viticola si fac concurenta neloiala vinurilor. Responsabilii din domeniu cer insistent Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sa reglementeze producerea acestor bauturi, dupa ce au primit numeroase sesizari de la viticultori care vor sa se reprofileze pe aceste surogate de vin. Pina acum au primit licenta de fabricare a acestor bauturi zece firme din Vrancea, insa cantitati industriale se produc si in alte zone viticole renumite din tara. Acum, in preajma sarbatorilor pascale, magazinele sint invadate de "bauturi nedistilate obtinute prin fermentare", care trec adesea drept vinuri din cauza etichetarii inselatoare. Acestea se ambaleaza in PET-uri de 2 litri si pleaca de la producator cu preturi incepind de la 2 lei. Pentru ca se produc foarte repede si ieftin, in aproximativ zece zile, in comparatie cu ciclul de obtinere a strugurilor si vinului, aceste licori destabilizeaza piata viticola. Un producator de vin din Straoane a recunoscut, la o intilnire recenta a viticultorilor, ca la un vagon de vin vinde mai mult decit dublul cantitatii de zeama fermentata.
Otrava pentru organism
Intr-o informare trimisa recent Ministerului Agriculturii, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea sustine ca in compozitia acestor bauturi fermentate au fost depistate substante din categoria aditivilor alimentari care devin toxice si agresive asupra organismului in prezenta alcoolului. "Pentru aceasta bautura nu sint elaborate norme specifice referitoare la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea lor. Din cauza acestui fapt, piata este invadata cu astfel de bauturi care, din punct de vedere al etichetarii, fac o concurenta neloiala vinurilor, la acest lucru contribuind si comerciantii, prin prezentarea bauturilor drept vinuri", argumenteaza Costica Neata in solicitarea trimisa Ministerului Agriculturii din partea Comitetul de Coordonare a Activitatii din Agricultura Judeului Vrancea, pe care il conduce. In urma mai multor intilniri avute cu producatorii de vin, cei care trudesc pe plantatiile de vita de vie au cerut guvernantilor sa interzica bauturile fermentate linistite nedistilate fabricate din zahar, drojdii, amidon si alte substante artificiale si sa ramina pe piata doar cele fabricate exclusiv din produse de origine agricola. In aceasta ultima categorie intra si cidrul si hidromelul, fabricate din pere, mere, miere de albine, plante medicinale si aromatice, in general exclusiv din produse de origine agricola din cultura si flora spontana si nu din chimicale.
Apa fermentata de la Crismarita
Seful Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Crin Constantinescu, ne-a declarat ca surogatul de vin se produce foarte usor, prin fermentarea siropului de zahar cu drojdii selectionate, rezultatul fiind supus apoi unei operatiuni de aromatizare, indulcire si colorare. Pentru a lua un aspect si gust de vin, producatorii folosesc caramel, aspartam, cel mai periculos aditiv chimic de pe piata alimentara, si arome identic naturale. Evident, totul amestecat cu apa si pus la macerat. "Modul de prezentare si in special etichetarea acestor bauturi creaza confuzie si in magazine si trec adesea drept vinuri, fiind expuse pe aceleasi rafturi. Chiar daca pe eticheta nu scrie vin, aceasta are elemente care induce in eroare consumatorul. Teoretic, producatorii respecta procesul de fabricatie si nu le putem interzice sa iasa pe piata cu asemenea bauturi, de vreme ce legislatia nu le interzice", ne-a declarat directorul Crin Cosntantinescu, adaugind ca inspectorii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor ar trebui sa fie mai vigilenti. De altfel, pentru a penetra piata, unele produse se numesc chiar "Strugurel", "Dealul Viilor", "Hanul din vii", "Crismarita", "Dealul Marculestilor" sau pur si simplu "bautura cu aroma de struguri".
Tariceanu, asteptat cu jalba
Pentru ca exista cerere pe piata, chiar si producatorii traditionali s-au orientat catre acest sector parazitar scutit de accize si amenzi, fabricarea bauturilor fermentate fiind vazuta ca o buna oportunitate de afaceri. Iar vidul de legislatie nu face decit sa descurajeze viticultorii onesti care nu mai pot face fata cheltuielilor de sustinere a productiei. Sefii agriculturii vrincene vorbesc chiar si de diminuarea patrimoniului viticol din cauza acestor bauturi care imita vinul. In bazinul viticol Vrancea se cultiva 27.000 de hectare de vie, ceea ce inseamna 20 la suta din podgoriile tarii. In Vrancea exista 179 de antrepozitari fiscali si peste 15.000 de mici producatori de vin care nu au unde sa-si vinda rodul muncii. Viticultorii vrinceni vor sa-i inmineze premierului Calin Popescu Tariceanu o nota de protest astazi, cu prilejul vizitei pe care seful Guvernului o face in Vrancea, in care cer revizuirea politicilor de descurajare a fermierilor. Premierul a anuntat ca va participa la o intilnire cu viticultorii, astazi de la orele 16.00. (Silvia VRINCEANU)
Protest: "Am ajuns sa chinuim pamintul degeaba!"
Federatia Viticultorilor si Vinificatorilor Vrinceni si Sindicatul Taranilor si Proprietarilor Romani Propact au demarat de citeva zile stringerea de semnaturi printre podgoreni, astfel incit autoritatile centrale sa ia masuri pentru a proteja piata viticola. "Se vind foarte bine aceste bauturi facute din melasa, sirop de glucoza, fructoza si tot felul de reziduri, in vreme ce vinurile de calitate stau in crame. Exista la ora actuala in judet un stoc de 5.600 de vagoane de vin pe care nici nu avem voie sa le miscam daca nu sintem antrepozitari. Sintem singura breasla care nu are voie sa-si vinda produsele direct, pentru ca legea viei si vinului este discriminatorie. Iar in acest timp, acesti producatori de zeama ne-au preluat o buna parte din piata vinului, astfel incit am ajuns sa dam vinuri DOC cu 1,2 lei litrul si nu cistigam nimic pentru a ne sustine lucrarile agricole. In curind, concurenta asta o sa ne inghita. Sintem lasati ai nimanui si chiar sintem invitati sa aplaudam reformele, in conditiile in care aceasta zeama de 5 bani litrul ne ia piata. Noi cheltuim 2 lei pentru producerea unui litru de vin. Cum sa rezistam in conditiile acestea? Vita de vie este cultura cu cea mai mare cheltuiala pe hectar. Am ajuns sa chinuim pamintul degeaba! Daca guvernantii vor sa bea vinuri naturale, sucuri naturale, sa ne ajute sa putem da in supermaketuri, sa investim in dotari. Sintem mihniti si deceptionati", ne-a declarat doctorul oenolog Tudor Manole, presedintele Federatiei Viticultorilor si Vinificatorilor Vrinceni, care detine o crama la Faraoanele. Acesta are 27 de hectare de vie, insa spune ca nu poate lua credite pentru sustinerea productiei, situatie in care se afla foarte multi viticultori. Pentru lucrarile la un hectar de vie, podgorenii trebuie sa investeasca anul acesta 6.500 de lei. In paralel cu interzicerea bauturilor fermentate, producatorii de vin vor sa se reglementeze strict si bauturile aromatizate pe baza de vin, in sensul completarii legislatiei, astfel incit sa se stabileasca limite minime si maxime pentru substantele componente, printre care tipul de coloranti sau aromele folosite, dar si instituirea unor norme de evidenta a materiilor prime si a produselor finite. (Silvia VRINCEANU)
"Pe aceste bauturi ar trebui sa scrie cancer"
Sindicatul Taranilor si Proprietarilor Propact, condus de presedintele Gino Toma, impreuna cu Federatia Viticultorilor si Vinificatorilor Vrinceni organizeaza duminica la Ateneul Popular o intilnire cu viticultorii pentru analizarea situatiei falimentare din viticultura. "Dorim sa propunem modificarea Legii viei si vinului, modificarea Codului Fiscal pentru comercializarea vinului, modificarea taxelor pentru producerea rachiurilor naturale. De asemenea, cerem analizarea modului de valorificare a productiei de struguri si vin la gospodarii individuale care produc pentru piata, anularea contraventiilor la Legea viei si vinului si inlocuirea lor cu masuri care sa incurajeze producerea de vinuri naturale, valorificarea marcurilor (n.r. "" pasta obtinuta prin prelucrarea fructelor si a legumelor) si a drojdiei de vin prin distilare, precum si marirea cotei de tuica pentru consum propriu, iar diferenta sa fie achizitionata de stat in vederea imbutelierii", a declarat seful Propact. Problema podgorenilor tine si de aceste imitatii viticole, bauturi fermentate linistite si bauturi pe baza de vin, unele dintre ele avind in componenta o proportie foarte mica de vin, iar altele deloc. "Aceste bauturi sint de fapt un cancer pentru om. Daca s-ar elimina de pe eticheta lor aceasta confuzie, adica sa nu mai apara acele etichete cu struguri sau pe care scrie vin si s-ar spune foarte clar ce este in continutul acestor sticle, noi consideram ca s-ar rezolva cea mai mare parte a problemelor viticultorilor. In acest fel s-ar elibera piata de falsuri, in proportie de 60%", a declarat liderul Propact. (Doina GANEA)