MOZAIC STIRI ECONOMICE: Comercianţii vor putea să vandă la preţ mai mic decat cel de achiziţie
"Noi am vrea să împingem din nou pe agendă eliminarea interdicţiei privind vanzarea în pierdere. ştiu că părerile în industrie sunt împărţite,unii actori nu sunt foarte fericiţi, dar filosofic vorbind, odată ce ai cumpărat o masă, e masa ta, faci ce vrei cu ea, vrei s-o dai cadou, dacă nu eşti în poziţie dominantă, poţi să faci ce vrei cu ea, nu e treaba statului să vină să spună (...). Unii fac afaceri proaste, ai făcut o greşeală, ai cumpărat un produs, vrei să-l vinzi mai ieftin decat l-ai cumpărat, asta este", a afirmat Chiriţoiu la conferinţa Mediafax Talks About Retail, organizată în parteneriat cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Romania (AMRCR). Vanzarea produselor în pierdere, respectiv la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, este reglementată prin ordonanţa de Guvern 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Astfel, comercianţii nu pot vinde un produs la un preţ mai mic decat costul de achiziţie, cu anumite excepţii: vanzări de lichidare, de soldare, cele efectuate în magazinele sau depozitele de fabrică, vanzările de produse ca parte a unor pachete de servicii sau a celor cu termen de expirare apropiat de momentul vanzării. Totodată, sunt exceptate de la regulă produsele destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, după ce evenimentul a avut loc, iar produsele respective nu mai pot fi comercializate în condiţii normale. În aceeaşi categorie intră produsele care nu au fost vandute într-o perioadă de trei luni de la aprovizionare. Vanzarea se mai poate efectua la un preţ aliniat la cel legal practicat de ceilalţi comercianţi din aceeaşi zonă comercială, pentru acelaşi produs, determinat de mediul concurenţial, dar şi în cazul produselor cu caracteristici identice, ale căror preţuri de reaprovizionare s-au diminuat.
Jumătate din populaţia Romaniei nu este utilizatoare de internet
Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a declarat, marţi, că jumătate din populaţia Romaniei nu este utilizatoare de internet, motivele pentru acest lucru fiind diverse, între ele numărandu-se "zonele albe", localităţile care ar urma să fie conectate prin proiectul RO-NET. Sorin Grindeanu a făcut aceste afirmaţii, marţi, la International Digital Forum, răspunzand unor întrebări puse de jurnaliştii prezenţi la acest eveniment organizat la Bucureşti şi comentand cele mai recente informaţii Eurostat, potrivit cărora în Romania sunt cei mai puţini utilizatori de internet, ca procent, din Uniunea Europeană. "Utilizator de internet în adevăratul sens al cuvantului este cel care intră cel puţin o dată sau de două ori sau foloseşte acest serviciu pe săptămană. Deşi, pentru noi, pare un pic aşa absurd, cam jumătate din populaţia Romaniei în acest moment nu este utilizatoare de internet în adevăratul sens al cuvantului. Sigur, poate o dată la jumătate de an intră, dar acela nu este utilizator de internet. Motivele sunt mai multe, unul pe care-l văd şi la care se lucrează în acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care în continuare le avem în Romania şi aici avem proiectul RO-NET, care-şi va găsi corespondenţă inclusiv în noul exerciţiu bugetar 2014-2020. Un alt motiv cred că este totuşi un procentaj mare faţă de media Uniunii Europene a populaţiei rurale în Romania şi faptul că poate lipsa de informare în ceea ce înseamnă serviciile de acest tip este mai mare în acele zone decat în zonele urbane", a declarat Sorin Grindeanu. De asemenea, Grindeanu a făcut referire la serviciile de e-commerce şi cele de internet banking. "Undeva la 20% din populaţia Romaniei a folosit acest tip de serviciu de e-commerce, iar e-banking-ul - 10%. Media europeană în acest moment este undeva în jur de 80. Țintele noastre sunt să ne ducem în ceea ce înseamnă utilizarea de asemenea servicii spre ceea ce spuneam că reprezintă media europeană", a precizat Sorin Grindeanu. El a mai spus că Agenda Digitală pentru Romania 2020 şi finanţările pe care le acordă Comisia Europeană şi Uniunea Europeană pe acest exerciţiu bugetar au impus autorităţilor romane nişte ţinte. "Această agendă este parte a agendei pentru Europa", a spus Sorin Grindeanu, precizand că, totuşi, el are un optimism rezervat şi speră să fie atinse aceste obiective.
Companiile romaneşti au comenzi de armament de 215 miliarde dolari
Companiile romaneşti din domeniul apărării au contractat, în prima jumătate a anului, comenzi pentru muniţie şi armament în valoare de circa 215 milioane dolari, care le asigură producţia pană în 2019, unele dintre acestea urmand să funcţioneze la capacitate maximă de producţie. "Valoarea contractelor încheiate în prima parte a anului este aproximativ egală cu valoarea însumată a exporturilor din ultimii 3 ani. Sunt companii: Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Mija şi Carfil Braşov care vor atinge capacitatea maximă de producţie şi în acelaşi timp un grad mare de ocupare a forţei de muncă", arată Ministerul Economiei, într-un comunicat. Industria este dependentă de piaţa externă, atat în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime, materiale, subansamble sau componente cat mai ales din punct de vedere al desfacerii, în condiţiile în care peste 80% din producţie este destinată exportului. Cifra de afaceri a companiilor din domeniul apărării a crescut în primul semestru cu 13%, la 309,1 milioane lei, iar exporturile au urcat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 31,7%, la 284 milioane lei. Cele mai mari majorări ale afacerilor au fost înregistrate de Uzina Mecanică Sadu - 65%, Fabrica de Arme Cugir - 60%, IAR - 52% şi Romarm - 47%. În ceea ce priveşte livrările pe pieţe externe, companiile cu cele mai mari creşteri sunt Avioane Craiova - 86,5%, Romarm - 39,3% şi IOR - 28,2%. Companiile din industria de apărare se confruntă însă în continuare cu probleme precum arieratele istorice, tehnologiile învechite şi active fără legătură cu producţia.
SABMiller a acceptat oferta de preluare de 104,5 miliarde dolari
Board-ul SABMiller a acceptat în principiu principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creand condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămani de oscilări, board-ul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch. Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate. SABMiller a cerut comisiei britanice de preluări să prelungească pană pe 28 octombrie termenul pană la care AB InBev este obligată prin lege să facă o ofertă fermă sau să se retragă. Termenul expira miercuri. Dacă AB InBev nu va obţine acordul autorităţilor de reglementare pentru finalizarea acordului, sau acţionarii nu vor aproba tranzacţia, grupul va plăti SAB Miller un comision pentru anularea înţelegerii în valoare de 3 miliarde de dolari.
Alibaba accelerează extinderea în Europa
Grupul chinez de comerţ online Alibaba îşi accelerează extinderea internaţională prin deschiderea de birouri în Italia, Franţa şi Germania, pe fondul încetinirii creşterii economice din China, relatează MarketWatch. Preşedintele Alibaba, Michael Evans, a declarat că birourile vor fi înfiinţate în lunile următoare, ca parte a strategiei retailerului online de creştere a prezenţei în Europa, Statele Unite, Asia şi alte regiuni ale lumii. Evans a făcut declaraţiile la un eveniment organizat de Alibaba pentru promovarea evenimentului Singles Day, un festival al vanzărilor care are loc pe 11 noiembrie. Directorul general al companiei, Daniel Zhang, a spus că pentru ediţia din acest an a festivalului de discount-uri Alibaba va promova vanzarea de produse din alte ţări către cumpărători chinezi, precum şi cea de produse chinezeşti către cumpărătorii din străinătate, reflectand atenţia tot mai mare acordată de companie operaţiunilor internaţionale, pentru creşterea bazei de clienţi şi a gamei de produse. Singles Day este cea mai importantă zi de cumpărături online din China. Anul trecut, Alibaba a înregistrat un record, cu vanzări de 9,3 miliarde de dolari, chiar dacă rata de creştere a fost mai scăzută comparativ cu anul precedent.
Grupul Volkswagen taie de la investiţii un miliard de euro
Grupul Volkswagen va reduce investiţiile cu 1 miliard de euro pe an la marca VW, faţă de nivelul planificat, precum şi alte costuri, şi va schimba tehnologia pentru automobilele diesel, după scandalul provocat de manipularea rezultatelor testelor pentru emisiile poluante, relatează MarketWatch. Noul board al mărcii Volkswagen a decis că vehiculele diesel "vor fi echipate cu sisteme de evacuare a emisiilor care folosesc cea mai bună tehnologie pentru mediu". Astfel, vehiculele diesel destinate Europei şi Americii de Nord vor fi prevăzute cu tehnologie SCR şi AdBlue, cat mai curand posibil. Brandul se va concentra totodată mai mult pe dezvoltarea de modele hibrid şi electrice. Noua generaţie a modelului premium Phaeton va fi electrică. În plus, brandul VW va accelera programul de eficientizare a operaţiunilor. Producătorul auto german a recunoscut pe 18 septembrie că a instalat un soft ilegal pe 11 milioane de automobile diesel, pentru reducerea emisiilor poluante ale motoarelor în timpul testelor. Scandalul a dus la înlocuirea directorului general al grupului şi a altor directori din conducerea de varf a grupului, precum şi la scăderea capitalizării VW cu circa 33 de miliarde de euro.
