MOZAIC STIRI ECONOMICE: Jupanul Moldovei, condamnat la zece ani de închisoare
Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 1 la zece ani de închisoare cu executare, pentru fapte de abuz în serviciu prin care compania ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 56,7 milioane de euro, decizia nefiind definitivă. Instanţa Judecătoriei Sectorului 1 l-a condamnat pe Mihai Necolaiciuc la zece ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, şi la şapte ani de închisoare pentru utilizarea subvenţiilor sau a creditelor în alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Judecătorul a constatat că infracţiunile din acest dosar sunt concurente cu cea pentru care Mihai Necolaiciuc a fost deja condamnat, într-o altă cauză, la patru ani şi şase luni de închisoare, prin sentinţa din 7 ianuarie 2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia penală din 17 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti. Astfel, instanţa a dispus contopirea pedepselor, Mihai Necolaiciuc urmand să execute zece ani de închisoare. De asemenea, fostul director al CFR va avea interdicţie, timp de cinci ani după executarea pedepsei, să aleagă şi să fie ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice, să ocupe o funcţie implicand exerciţiul autorităţii de stat şi să exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvarşirea infracţiunii. În acelaşi dosar, Mihail Gabriel Misir, fost director al Direcţiei Comerciale din CFR, şi Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice, au fost condamnaţi la cate opt ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. La şase ani de închisoare cu executare au fost condamnaţi, pentru complicitate la abuz în serviciu, Vlăduţ Ilie, fost inspector de specialitate la Serviciul Aprovizionare din subordinea Direcţiei Comerciale a CFR, Dragoş Vasile Vlăduţ, fost şef al Serviciului Aprovizionare, Maria Ana Matei, director al Direcţiei Comerciale în perioada decembrie 2000-aprilie 2001 şi director al Direcţiei Economice în perioada aprilie - noiembrie 2001, şi Octavian Costea, consilier juridic în cadrul Direcţiei Comerciale în perioada ianuarie 2001 - ianuarie 2004.
Dafora a intrat în insolvenţă
Compania de foraj Dafora (DAFR), controlată de omul de afaceri Gheorghe Călburean, a anunţat miercuri pe bursă că şi-a cerut intrarea în insolvenţă, iar investitorii au reacţionat imediat la informaţie, acţiunile DAFR scăzand cu 14,7%, pană la un preţ de 0,013 lei/titlu. Cauzele enumerate de companie pentru cererea de a intra în insolvenţă sunt legate de deteriorarea situaţiei din cauza reducerii contractelor de foraj, ca urmare a reducerii investiţiilor petroliere sub presiune unui petrol mai ieftin, dar şi din cauza faptului că firma nu dispune de banii necesari pentru a-şi plăti amenda către Consiliul Concurenţei şi nici obligaţiile către bugetul de stat. "Executarea silită a deciziei de sancţionare ar însemna un efort financiar mult prea mare pentru posibilităţile noastre actuale. În al doilea rand, o altă problemă pe care nu o putem gestiona se referă la imposibilitatea eşalonării obligaţiilor societăţii către bugetul de stat, reprezentată de impozite şi taxe, motivată de neîndeplinirea uneia dintre condiţiile de aprobare a unei astfel de solicitări, respectiv limita minima impusă valorii capitaluri proprii. Cele două situaţii expuse anterior, cea referitoare la amenda aplicată de Consiliul Concurenţei şi, respectiv, cea referitoare la imposibilitatea eşalonării datoriilor la bugetul de stat, se traduc într-un efort financiar de aproximativ 12 mil.lei. Efortul financiar necesar plăţii acestei sume, la care se adaugă obligaţiile de plată aferente activităţii curente este peste capacitatea actuală a a companiei de a genera venituri din exploatare", potrivit unui comunicat emis de companie. Dafora a încheiat anul trecut cu venituri de 198 milioane de lei, în creştere cu 25% faţă de 2013, şi un profit net de 4,6 milioane de lei, faţă de pierderi 149,8 milioane de lei în 2013. În ianuarie, Consiliul Concurenţei a decis să sancţioneze patru companii de foraj cu amenzi de 3 milioane de euro pentru comportament anticoncurenţial într-o serie de licitaţii organizate de Romgaz între iunie 2008 şi octombrie 2009.
Numărul turiştilor este în creştere
Sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primele patru luni cu 13,4%, respectiv 14,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, sosirile au ajuns la 2,24 milioane, iar înnoptările 4,51 milioane. Din total, sosirile turiştilor romani au reprezentat 77%, pondere apropiată de cea din perioada similară a anului precedent. Durata medie a şederii a fost de două zile, atat la turiştii romani cat şi la turiştii străini, se arată într-un comunicat al INS. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare s-a plasat la 20,7%. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Italia (57.400), Germania (55.600), Israel (44.600), Franţa (34.700) şi Marea Britanie (31.500). Sosirile vizitatorilor străini în Romania, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 2,31 milioane, în creştere cu 11,5%. Plecările vizitatorilor romani în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 3,88 milioane, în urcare cu 10,4%. În aprilie, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atat sosirile cat şi înnoptările au avut creşteri, de 15,3%, respectiv 14,1%. La punctele de frontieră s-au înregistrat creşteri atat la sosirile vizitatorilor străini, cu 9,1%, cat şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor romani, cu 10%.
Obligaţiunile ipotecare, supravegheate de BNR
Competenţa de supraveghere prudenţială a activităţii de emisiune de obligaţiuni ipotecare va fi acordată Băncii Naţionale a Romaniei, se arată într-un proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern. Conform Executivului, proiectul de lege privind emisiunile de obligaţiuni ipotecare va permite dezvoltarea acestor instrumente de finanţare pe piaţa locală, într-o manieră prudentă şi supravegheată corespunzător, asigurandu-se astfel un plus de atractivitate pentru potenţialii investitori. "Existenţa acestui tip de obligaţiuni va permite instituţiilor de credit atragerea de resurse financiare la un cost mai scăzut decat prin alte instrumente (ca efect al garantării obligaţiunilor cu portofoliul de creanţe dedicate), efect care se va transfera într-un cost mai redus al creditării ipotecare. De asemenea, introducerea obligaţiunilor ipotecare va contribui, pe termen mediu şi lung, la profesionalizarea pieţei primare a creditului ipotecar (de exemplu, prin introducerea, în mod indirect, a principiilor transparente de evaluare a proprietăţilor imobiliare)", se arată într-un comunicat. Proiectul prevede asigurarea unei protecţii sporite investitorilor, cu mecanisme clare prin care să fie asigurată protecţia deţinătorilor de obligaţiuni în condiţiile păstrării unui echilibru corespunzător între drepturile preferenţiale ale acestora şi cele ale altor creditori ai instituţiei de credit emitente. Este avută în vedere şi diminuarea riscurilor ce ar putea fi generate de activitatea de emisiune de obligaţiuni ipotecare. În acest scop, propunerea legislativă va asigura cadrul şi instrumentele pentru realizarea supravegherii acestei activităţi, suplimentar faţă de supravegherea prudenţială realizată în legătură cu orice emitent. Potrivit proiectului de lege, competenţa de supraveghere prudenţială a activităţii de emisiune de obligaţiuni ipotecare va fi acordată Băncii Naţionale a Romaniei.
Revoluţia smartphone-urilor
Majoritatea oamenilor la nivel global vor folosi peste cinci ani smartphone-uri pentru vizionarea de filme şi accesarea de ştiri şi aproape doi din trei dolari cheltuiţi pentru servicii de Internet vor fi pentru accesarea acestora de pe dispozitive mobile, nu fixe, relatează Financial Times. Peste două treimi din populaţia lumii va utiliza smartphone-uri, pană în 2020, potrivit unui studiu al grupului suedez Ericsson, care estimează că abonamentele care includ smartphone-uri se vor dubla în următorii cinci ani, la 6,1 miliarde, datorită adoptării rapide a Internetului mobil pe pieţele emergente. "Această creştere uriaşă va face ca actuala revoluţie a datelor să arate ca apariţia floppy disk-urilor", a declarat Rima Qureshi, director de strategie la Ericsson. Tendinţa indică o transformare de masă a pieţei mobile, principalii factori de influenţă urmand să fie creşterea numărului de aplicaţii şi scăderea costurilor dispozitelor. La nivel global, numărul abonamentelor pentru servicii mobile va depăşi populaţia mondială, cu o creştere de la 7,1 miliarde în 2014 la 9,2 miliarde pană în 2020. Această creştere va aduce noi venituri pentru producătorii de dispozitive şi grupurile de telecomunicaţii, care îşi adaptează afacerile pentru a furniza servicii mobile.
William Hill se retrage din Romania
Operatorul britanic de jocuri de noroc online şi pariuri William Hill a decis să se retragă de pe piaţa din Romania din cauza schimbărilor legislative care impun taxe foarte ridicate pe piaţa de profil. Într-un comunicat al William Hill se arată că operatorul retrage toate serviciile de pariuri şi jocuri online furnizate clienţilor romani, pentru viitorul previzibil, motivul fiind modificarea reglementărilor. Toate conturile jucătorilor romani înregistrate la William Hill au fost suspendate începand de marţi, 2 iunie, dar aceştia pot în continuare să îşi verifice conturile şi să îşi retragă banii. Operatorul susţine că decizia a fost luată din motive de reglementare, Guvernul roman devansand schimbarea legislaţiei referitoare la jocurile de noroc online, pentru suplimentarea veniturilor. Noile reglementări includ majorarea taxei de acordare a licenţei de operare de la 400.000 de lei la 448.000 de lei, sumă echivalentă cu 112.000 de dolari.Potrivit site-ului onlinecasinoreports, noua legislaţie ar fi fost motivul şi pentru retragerea din Romania a unui alt operator britanic important de jocuri online, Ladbrokes, la începutul acestui an.
Înmatriculările Dacia în Germania au scăzut cu 6,7%
Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Germania au scăzut cu 6,7% în primele cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 19.246 unităţi, într-o piaţă în urcare cu 3,6%, la 1,305 milioane vehicule, potrivit datelor publicate miercuri de Biroul german de înmatriculări auto. Dacia a înregistrat în primele cinci luni o cotă de 1,5% pe piaţa din Germania. În luna mai, vanzările Dacia în Germania au înregistrat un declin de 17,1%, la 4.064 autoturisme, conferind companiei o cotă de 1,6%. Pe ansamblul pieţei germane, înmatriculările au scăzut în luna mai cu 6,7%, la 256.385 de autoturisme. Înmatriculările de maşini noi ale mărcii Renault, parte a grupului cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au scăzut cu 2% în primele cinci luni, la 42.996 unităţi şi au conferit mărcii o cotă de 3,3%. În luna mai, vanzările mărcii Renault au scăzut cu 6,9%, la 8.267 autoturisme, cota de piaţă fiind de 3,2%. Vanzările liderului de piaţă Volkswagen au crescut cu 7,7% în primele cinci luni, la 287.504 autoturisme, cota de piaţă a mărcii fiind de 22%. În luna mai, livrările VW au scăzut cu 3,8%, la 55.785 autoturisme.
