Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un terminal de cereale din Portul Constanţa a fost preluat de chinezi

Ziarul de Vrancea
18 dec 2014 909 vizualizări
Valoarea tranzacţiei este de aproximativ 50 milioane euro u terminalul are o capacitate de stocare de 250.000 tone

Traderul olandez de materii prime agricole Nidera, deţinut de compania chineză COFCO, a cumpărat un terminal pentru cerelale în Portul Constanţa, cu o capacitate de stocare de 250.000 tone şi un potenţial de încărcare simultană a două vase de tip Panamax, a anunţat compania olandeză. O navă de marfă de tip Panamax are o capacitate de transport de 55.000-80.000 tone. "Achiziţia se încadrează perfect în strategia noastră de dezvoltare şi reprezintă o bună oportunitate pentru stabilirea şi menţinerea unei poziţii de lider printre furnizorii şi distribuitorii de materii prime agricole din centrul şi estul Europei", a declarat Marc Kwakkelstein, vicepreşedinte executiv al Nidera în Europa. Nidera a decis să cumpere terminalul din portul Constanţa pentru a-şi optimiza operaţiunile în regiune, ca urmare a creşterii cotei pe piaţa de distribuţie de cereale, se arată într-un comunicat al companiei. Nidera a folosit în ultimii ani terminalul pentru a exporta diferite materii prime agricole. Compania olandeză nu a prezentat numele vanzătorului şi nici preţul achiziţiei. Potrivit Ziarului Financiar, Nidera a cumpărat în prima parte a anului 51% din acţiunile United Shipping Agency, proprietarul unui terminal de export din Portul Constanţa cu o capacitate totală de 250.000 tone. Valoarea tranzacţiei a fost de 50 milioane euro. Cu o cifră anuală de afaceri de peste 17 miliarde de dolari, Nidera deţine operaţiuni în 21 de ţări şi distribuie materii prime agricole în alte peste 60 de state. Compania este deţinută în proporţie de 51% de COFCO, cel mai mare trader de cereale din China. În Romania, Nidera deţine două silozuri pentru cereale, iar planurile de investiţii includ construcţia a două noi unităţi de înmagazinare.  Anul trecut, compania a îegistrat în Romania o cifră de afaceri de 686,69 milioane de lei (153,6 milioane euro) şi o pierdere de aproape 3,2 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Piaţa gazelor pentru populaţie rămane reglementată încă şapte ani

Piaţa gazelor destinate clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică va rămane reglementată pană în 2021 pentru a asigura suportabilitatea plăţii facturilor. ANRE va stabili lunar, pană în 30 iunie 2021, structura amestecului de gaze produse intern şi importate care vor fi furnizate clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică livrată populaţiei pentru asigurarea suportabilităţii costurilor legate de factura la încălzire, se arată într-un proiect de ordin al preşedintelui ANRE. Prevederile se aplică clienţilor casnici care cumpără gaze la preţ reglementat, clienţilor casnici care cumpără gaze de pe piaţă şi producătorilor de căldură, dar numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele destinată consumului populaţiei. Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu afirma, la începutul lunii decembrie, că are acordul Comisiei Europene pentru amanarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei pană în 2021. Liberalizarea presupune creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă. Calendarului de liberalizare, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018. Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea pieţei de gaze se va produce la termenul agreat anterior cu oficialii Comisiei Europene, respectiv 1 ianuarie 2015. Romania a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decat cele ale gazelor produse intern. Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

Numărul produselor tradiţionale a scăzut dramatic

Numărul produselor alimentare tradiţionale a scăzut la 298, de la aproximativ 4.500 anul trecut, după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, fiind introdusă obligaţia ca aceste produse să nu se obţină industrial, a declarat joi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Romanii caută din ce în ce mai mult produse de calitate, care să le certifice pană la urmă faptul că mănancă sănătos, iar asta îi ajută pe producători nu doar să producă din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ", a spus ministrul. El a afirmat că există 298 de produse alimentare care au fost atestate ca fiind tradiţionale. "E o diferenţă foarte mare. Anul trecut aveam 4.500 de produse atestate ca fiind tradiţionale, iar anul acesta avem 298, după ce am schimbat regulile. De ce mai puţine? Pentru că am pus anumite condiţii care au limitat. Pană acum, din păcate, erau produse care se numeau ca fiind tradiţionale, obţinute după o reţetă tradiţională, dar ele se obţineau industrial", a mai spus Constantin. Acesta a adăugat că schimbarea legislaţiei îi obligă pe producători să nu mai înşele consumatorii. Potrivit lui Constantin, produsele tradiţionale se caută în special pe piaţa internă, cu excepţia mierii, care este cerută şi la export.

Romania, cel mai rapid declin din UE al producţiei din construcţii

Romania a înregistrat în octombrie cele mai abrupte scăderi din UE ale producţiei din sectorul construcţiilor, de 6,1% faţă de luna anterioară şi de 11,3% raportat la perioada similară a anului trecut, contrar evoluţiei de la nivelul Uniunii, unde piaţa a crescut în medie cu 0,4%, respectiv 1,5%. Cele mai mari creşteri raportat la luna septembrie au fost înregistrate în Ungaria (4%), Italia (3,2%) şi Olanda (2,2%), iar cele mai puternice scăderi în Romania şi Marea Britanie (-2,2%), potrivit datelor Eurostat. Avansul lunar la nivelul UE a fost susţinut de creşterea cu 0,4% a construcţiilor de clădiri şi cu 0,2% a construcţiilor de inginerie civilă. Comparativ cu luna octombrie a anului trecut, Ungaria (15,8%), Spania (13,9%) şi Suedia (10,5%) au înregistrat cele mai mari creşteri ale producţiei din sectorul construcţiilor. Cele mai accentuate scăderi au fost înregistrate în Romania, Portugalia (-13,3%), Italia (-5,7%) şi Slovacia (-4,3%). La nivelul UE, construcţia de clădiri a avansat cu 2,3% în octombrie faţă de aceeaşi lună a anului interior, în timp ce construcţiile de inginerie civilă au scăzut cu 1,5%. Cifrele sunt ajustate sezonier şi sunt calculate pe baza evoluţiei volumului producţiei la nivelul fiecărui stat UE, incluzand atat lucrările de construcţii, cat şi cele de inginerie civilă.

Orange Elveţia va fi cumpărată de un miliardar francez

Operatorul de telefonie mobilă Orange Elveţia va fi cumpărat de către Xavier Niel, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Franţa, pentru suma de 2,3 miliarde de euro, tranzacţia urmand să fie definitivată în primul trimestru al anului viitor, relatează Financial Times. Orange Elveţia este deţinută de Matterhorn Mobile, companie controlată indirect de un grup de fonduri al firmei de investiţii Apax din Marea Britanie, şi are 2,1 milioane de clienţi. Cumpărătorul Orange Elveţia, Niel, este al optulea cel mai bogat om de afaceri din Franţa, potrivit Forbes, şi va deţine compania prin holdingul NJJ Capital. "De cand Apax a cumpărat Orange Elveţia, am urmărit îndeaproape dezvoltarea companiei. În calitate de nou proprietar al companiei, NJJ Capital va asigura continuitatea serviciilor către clienţii din Elveţia", a declarat Niel. Niel deţine în Franţa Free Mobile, companie din domeniul telecomunicaţiilor şi are o avere estimată de Forbes la 8,1 miliarde de dolari. Anul trecul, omul de afaceri a ocupat locul 179 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni la nivel mondial, iar în prezent se clasează pe locul 162. În 2012, un grup de fonduri sfătuit de Apax a cumpărat Orange Elveţia de la compania mamă Orange pentru 1,6 miliarde de euro.

Putin nu vede furtuna, el vede soare şi norişori pufoşi

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a apreciat joi că Rusia, care traversează cea mai gravă criză monetară după 1998, îşi va relua creşterea economică în doi ani, în cel mai rău caz, relatează AFP. O ieşire din criză este "inevitabilă", în primul rand pentru că economia mondială continuă să crească, a explicat preşedintele, în deschiderea conferinţei sale anuale de presă, în faţa a peste o mie de jurnalişti. "În cazul celui mai nefavorabil scenariu pentru conjunctura internaţională, situaţia poate dura doi ani dar se poate corecta înainte", a declarat el. "Vom folosi măsurile pe care le-am utilizat cu succes în 2008", a explicat el, fără a-şi detalia viziunea privind evoluţia situaţiei, considerand că este posibilă o atat revenire a rublei, cat şi o nouă depreciere şi subliniind "numeroşii factori de incertitudine". În acelaşi ton, preşedintele, mai popular decat oricand, a asigurat că programele sociale (creşterea pensiilor şi salariilor funcţionarilor) vor fi menţinute, dar că Guvernul va fi probabil constrans să reducă unele cheltuieli sociale în funcţie de evoluţia situaţiei. El a considerat "adecvate" măsurile luate de Guvern şi banca centrală în faţa crizei, amintindu-i totuşi primului că nu "trebuie să îşi uite responsabilităţile".

O cunoscută bancă de celule stem, în insolvenţă

Grupul Cord Blood Center, care deţine banca de celule stem Cord Blood Center (CBC), a cerut, joi, în instanţă începerea procedurilor necesare reorganizării judiciare a activităţii sale din Romania, a anunţat compania. Grupul Cord Blood Center operează în Romania prin două companii: CBC Laboratories şi Cord Blood Center Medical. Cord Blood Center Medical şi CBC Laboratories au fost scutite de către ANAF Cluj de plata TVA, începand din anul 2009, pentru serviciile legate de procesarea şi stocarea sangelui ombilical, acestea fiind asimilate serviciilor medicale. Cu toate acestea, recent, ANAF Cluj a revenit asupra deciziei comunicate în formă oficială în 2009 celor două companii şi a solicitat acestora achitarea retroactivă a TVA-ului aferent ultimilor cinci ani. Practic, nişte sume inexistente pană acum au devenit peste noapte datorii restante, se arată într-un comunicat al companiei. "Am depus contestaţie împotriva acestei decizii comunicate de ANAF Cluj. În paralel dorim să începem procesul de reorganizare judiciară, în conformitate cu decizia instanţei, pentru a securiza din toate punctele de vedere cele două companii care operează în Romania", a declarat Zohdy Hamid, fondatorul Cord Blood Center.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.