Mesaj pentru Cătălin Toma, președintele CJ Vrancea: O „bârfă la colțul blocului” cu un bebeluș pe care cineva dorea să-l ia din familia naturală
Domnule președinte al Consiliului Județean, Cătălin Toma,
Măi Cătăline,
Băi Tomiță,
Am ales să-ți scriu deoarece am primit o mulțime de mesaje, din partea unor cititori, unii angajați ai DGASPC. Aceștia mi-au semnalat tot felul de mizerii care se petrec în instituția pe care o patronezi în calitate de președinte al Consiliului Județean. Au făcut-o sub protecția anonimatului pentru că, mi-au spus, nu au încredere că vei mișca vreun deget, iar ei se tem pentru viitorul lor.
Deci, domnule președinte al Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma,
Dragă Cătăline,
Băi Tomiță, ți-a luat doar un an ca să pierzi încrederea celor care te-au votat în 2020 cu speranța că vei aduce o schimbare în administrația județului. Dar, asta este problema ta.
În ce mă privește, aș dori să-ți transmit că nu mă intimidezi cu toate tentativele de șantaj, amenințare și intimidare pe care mi le transmiți, mie și familiei mele, prin apropiații tăi, ”bărbați adevărați”, ascunși în spatele unor conturi false de Facebook.
Mai jos vei putea citi o nouă relatare despre ceea ce se petrece în DGASPC Vrancea. Persoana care mi-a spus-o, angajat în cadrul instituției, a precizat că a încercat să intre la tine în audiență, dar nu a reușit. Ești foarte ocupat cu activitatea de pe Facebook, cred. Astfel, m-a rugat pe mine să o public în ziar, poate aici o vei citi. Va fi tot sub forma unei „bârfe la colțul blocului”, chiar dacă vei strâmba din nas. Deci, fii atent:
Într-o comună din județul Vrancea, o adolescentă, minoră, a devenit mamă. Și a decis să păstreze bebelușul, să nu-l dea spre adopție. Deși mai aveau vreo patru sau cinci copii (detaliile îmi scapă) părinții adolescentei au fost de acord cu decizia ei și s-au oferit să o ajute să-l crească. I-au dat copilului tot ceea ce au avut mai bun. Nu condiții de lux, nici reședință la Jariștea și nici mașină de la Consiliul Județean Vrancea la scară, dar tot ce avea nevoie un bebeluș.
Și lucrurile au mers bine, o perioadă. Asistenta socială din comună făcea raportări favorabile, spunând că micuțul este bine îngrijit, are condiții decente etc. și nu avea nimic împotrivă ca el să fie crescut de mama naturală. Același lucru îl spunea și funcționarul de la DGASPC Vrancea care se ocupa de caz.
Asta până într-o zi. Când, ce să vezi, cineva a dorit să preia bebelușul în plasament, iar mai târziu să-l adopte. Fix pe acesta, nu un alt copil.
A făcut o solicitare către DGASPC Vrancea în care a indicat locația în care se găsește copilul pe care îl dorea și numele mamei. Foarte ciudat, aș zice eu. Deoarece astfel de date – iar nu CV-ul profesional al unui funcționar din Consiliul Județean Vrancea, chiar dacă îți este consilier - au caracter personal și sunt confidențiale. Cu atât mai mult cu cât aparțin unei mame minore. Ba, aș plusa, fără teamă că greșesc prea mult, transmiterea unor astfel de date este ilegală și se pedepsește.
Nu zic aici că doamnele Daniela Nicolaș sau Luminița Liciu ar fi dezvăluit informațiile confidențiale contra unei sume de bani. Departe de mine o astfel de bănuială. Nici nu cred că aceleași doamne s-ar fi angajat să-l ajute pe acel cineva să ia în plasament bebelușul, contra cost. Ar fi o afirmație pentru care nu dețin dovezi. Deci, cu toată responsabilitatea, resping categoric astfel de speculații.
Mă limitez să spun doar că, la scurtă vreme după înregistrarea cererii la DGASPC sau poate puțin înainte, asistentul social din comună și-a schimbat total evaluările despre familia respectivă. Brusc.
Conform noilor evaluări, condițiile în care era crescut și îngrijit bebelușul nu au mai fost decente, ci dimpotrivă. În descrierile sale, mizeria era cât casa, iar mama și buncii total neglijenți.
Asistentul social de la primărie a început să vadă lipsuri și probleme chiar și acolo unde nu erau. Iar concluziile sale au fost, invariabil, că mama și familia naturală nu pot asigura o viață bună copilului. Drept care a recomandat să fie luat din familia naturală și dat în plasament. Cel mai bine acelui cineva, la care făceam referire mai sus. Zic și eu.
Pe de altă parte, funcționarului de la DGASPC i s-a recomandat, voalat, să adopte o atitudine similară cu cea a asistentului de la primărie. Și să facă aceleași recomandări. Doar că el nu a fost de acord și i-a îndrumat pe bunicii bebelușului să deschidă acțiune în justiție unde să ceară să fie declarați reprezentanți legali ai acestuia.
Momentan, până la definitivarea procesului, lucrurile au rămas în aer. Acel cineva nu poate lua bebelușul din familie, iar mama naturală îl poate îngriji mai departe. Ce se va întâmpla după aceea, la finalizarea dosarului, vom vedea și vă vom informa…
Funcționarul care i-a ajutat pe bunici înțeleg că a fost propus spre sancționare deoarece se dorește îndepărtarea sa din DGASPC.
Și ar mai fi ceva de adăugat…
De curând, după apariția în Ziarul de Vrancea a articolului despre „Mașinăria de făcut bani de la DGASPC Vrancea”, familia bebelușului a primit o vizită surpriză. Oaspeți au fost asistentul social din comună și primarul local.
Asistentul social și-a schimbat din nou evaluările și recomandările. Tot dintr-o dată. Din nou, în hârtiile lui, situația a devenit perfectă ba, mai mult decât perfectă. Condițiile au redevenit super, iar dacă i s-ar fi cerut, ar fi scris că bebelușul are la dispoziție și mașina de la Consiliul Județean. La fel ca alți copii, ceva mai norocoși.
Recomandările sale au fost ca micuțul să fie crescut în familia naturală, dat fiind că are asigurate toate cele necesare. Nu mai este cazul să fie luat de la mamă și dat în plasament către acel cineva, așa cum cerea cu puțin timp în urmă.
La rândul său, primarul le-a amintit celor doi bunici – părinții mamei minore – ce băiat de treabă este și cum i-a ajutat el, când au avut nevoie, cu calul, știu ei.
Drept care, i-a rugat, cu o figură binevoitoare, cam ca a lui Putin atunci când spunea că nu va invada Ucraina, să uite tot ce-a fost. Să șteargă cu buretele mizeriile pe care le-au îndurat și zilele în care au trăit cu frica în sân că le va fi luat nepoțelul și dat altcuiva.
Iar dacă vreun ziarist, de la Focșani sau de la București, ajunge pe la ei și pune întrebări pe acest subiect, să nu scoată un cuvânt. Să fie muți ca peștele. Dar, a bătut cruce primarul din cap și până-n tălpi, poate dă Domnul și nu ajunge nimeni prin comuna lor. Că de aia se roagă el, dă pomelnice și aprinde lumânări în fiecare duminică la biserică.
Aici se încheie povestea, domnule președinte al Consiliului Județean Vtancea, Cătălin Toma,
Măi Cătăline,
Băi Tomiță.
Iar acum, mă aștept să-ți asmuți trolii, din nou, asupra mea și a familiei mele. Sunt curios, pe cine vei mai lua la țintă cu mizeriile pe care le răspândesc trolii tăi, de această dată. Poate pe părinții mei, pe colegii de școală ori poate pe vecinii de bloc. Vezi tu.
