Opinii

Din Vrancea, despre legea sponsorizării și cultura

Costică NEAGU
25 feb 2021 6127 vizualizări

După decembrie 1989, am fost preocupat de o lege a sponsorizării, nu pentru unele beneficii personale, ci pentru că venise, după speranța și părerea mea, timpul inițiativei personale în toate domeniile. Eu am ales educația și cultura unde, gândeam că mă mai pricep și îmi place.

Atunci m-am angajat cu tot entuziasmul maturității în activitatea de restituire și promovare a operei savantului Simion Mehedinți - ,,spiritul tutelar al Vrancei”, marginalizat cu brutalitate după 1948, când i s-au interzis 34 de opere, toate manualele școlare și cursurile universitare, fiind înlăturat din Academia Română, scos afară din casă și împrăștiată biblioteca, deși fusese donată cu acte Academiei.

Am reușit să creăm un brand - Asociația Personalului Didactic ,,Smion Mehedinți” (fondată în iunie 1991, Poziția 203 din Registrul asociațiilor și fundațiilor); o echipă de colaboratori de înaltă clasă (academicieni, profesori universitari, dascăli din Vrancea etc.).

Am inițiat multe proiecte culturale (editură, publicații, retipărirea unor lucrări reprezentative pentru Vrancea, Casa Memorială ,,Dumitru Pricop” etc.), am reușit să facem lumină în multe direcții, dar când a venit vorba de resurse financiare, entuziasmul nostru n-a mai reușit să dovedească greutățile.

Ne-am îndreptat privirile către oamenii de afaceri, dar... unii ne-au ajutat ,,de rușine...!”, pentru că ne cunoșteau. Știind acest lucru, am evitat să mai mergem a doua oară.

Atunci ne-am pus o întrebare simplă: Cine ar trebui să susțină cultura și arta? Răspunsul firesc era și este și în prezent: Statul, dar statul comunist/ a toate grijuliu dispăruse, iar noul stat capitalist era în etapa  ,,sălbatică” din care nu credem că va ieși vreodată.

Dicționarul limbii române nu avea atunci cuvântul ,,sponsor”, iar ,,mecena” – ocrotitorul literaturii și artelor care avea bani de aruncat sau cineva care avea o pasiune tulburătoare pentru un lucru, gen mr. Gh. Pastia, pentru teatru și pentru Orașul Focșani, nu se născuse încă.

Am scris despre necesitatea unei Legi a sponsorizării de multe ori, în 1995, am fost la Paris la un stagiu de formare de o lună și am fost impresionat de ceea ce am văzut.

Centre International D’études Pédagogiques Sèvres (CIEP) – Franţa, era un locaș de studii pedagogice, unde veneau stagiari din toată lumea, amenajat într-un palat al Regelui Ludovic XIV.

La întrebarea noastră: cine finanțează acest mamut, gazdele au răspuns cu seninătate: din sponsorizări.

Atunci am aflat că statul francez avea o lege prin care cei cu dare de mână, pe lângă faptul suma sponsorizată era dedusă din impozit, pe deasupra, sponsorul mai primea și un bonus de 10-50% (adică la 1 franc sponsorizat, primea 1,50 franci), motiv pentru care sponsorii se înghesuiau să facă astfel de danii.

La noi, prima Lege a sponsorizării, Legea nr. 32/ 1994, actualizată, permite tuturor persoanelor juridice care sponsorizează entități culturale, artistice și de învățământ să: ,,beneficieze de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 10% (art. 8, al. (1), (a).

Dacă ne gândim că prima dată statul oferea doar 5% din impozitul pe profit, iar azi 10% din ,,impozitul datorat la stat”, afirmăm că tot e bine, sperând că în viitor va fi mai mult,  dar... și aici e un mare semn de nedumerire!?

Oare de ce unii întreprinzători de la noi refuză, uneori chiar cu vociferări și vorbe scrâșnite, să întindă o mână de ajutor celor care solicită acest lucru... din banii statului. Să fie doar comoditate sau neîncredere în solicitant sau o lipsă de solidaritate devenită proverbială în societatea românească de azi.

Chiar și în cea mai obscură comunitate, dacă se adună cei 10% din impozitul micilor întreprinzători din localitate și se dirijează coordonat pentru școli, pentru elevii sărmani, pentru bătrânii nevoiași etc., se pot aduna sume cu care să acoperim 2-3 nevoi mai mari.

Asociația Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți” a reușit să mobilizeze sume importante pentru proiectele inițiate în timp: Casa Memorială ,,Dumitru Pricop”, peste 80.000 lei; tipărirea unor importante volume și ediții din opera lui Simion Mehedinți, multe donate bibliotecilor școlare.

În momentul de față, am inițiat realizarea unui memorial vrâncean în fața ,,Școlii-monument” din Vidra, viitorul ,,Muzeu al Vrancei arhaice”, în care să realizăm 2 busturi (Simion Mehedinți și Valeriu D. Cotea – 50.000 lei), într-o primă etapă.

Dacă totul se va înfăptui cum am plănuit și cum sperăm să meargă donațiile, în toamnă vom încerca să realizăm încă două busturi (Ion Diaconu, folclorist – Miorița și Ținutul Vrancei și Vasile N. Taftă – doctorul mioarei năzdrăvane) și să completăm Memorialul vrâncean în parteneriat Consiliul Județean Vrancea.

Pentru dotarea bibliotecilor școlare cu lucrări importante pentru Vrancea, propuse în Proiectul ,,Spiritul vrâncean redivivus”, rugăm ca directorii de școli să mobilizeze un număr de dascăli care doresc să cedeze 2% din impozitul pe venit, să trimită Fișa 230 pe emailul (cneagu_negrilesti@yahoo.com), iar din fondurile strânse să tipărim și să donăm cărți pentru bibliotecile școlare.

La ieșirea din pandemie, la prima ședință cu directorii, vom dona școlilor cu personalitate juridică și liceelor următoarele lucrări: S. Mehedinți – România; S. Mehedinți – Aforisme; S. Mehedinți – Caiete, vol. IV.

Mulțumim tuturor acelora pentru care cultura valorează cel puțin tot atât cât banul!

,,Nu face statul cât face satul.” (S. M.)

Costică Neagu  

Focșani

 

 

   


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.