Cum iesim din criză
Expertii Societatii Academice din Romania prezic pentru 2009 stagnarea cresterii economice (0.7%), cresterea somajului (pana la 7%, adica vreo trei sute de mii de noi someri), scaderea investitiilor si un deficit bugetar mai mare decat al tuturor tarilor noi membre in UE. Ce poate face guvernul pentru a atenua sau a scurta aceste efecte negative, pe care nu are cum sa le preintampine? Raportul de prognoza al SAR (www.sar.org.ro) duce raspunsurile din zona tehnica in zona simplului bun-simt. Cu alte cuvinte, inainte sa faca bine, guvernul trebuie sa inceteze practicile fiscale din anii precedenti, adica sa nu mai faca rau.
Lectura raportului SAR, mai cu seama capitolul despre practicile bugetare, lasa o impresie halucinanta. Spre exemplu, intr-un an s-a uitat sa se treaca la cheltuieli cu desavarsire contributia noastra la bugetul Uniunii Europene, obligatorie de cand am devenit membri. In altul, a fost prins in incasari TVA-ul platit in vama pe produsele din import din UE, desi aceasta taxa dispare odata ce intri in UE. Rezolvarile acestor situatii s-au facut taind rapid de prin banii ministerelor. Incasarile la buget au fost supraestimate in toti ultimii ani in mod sistematic. Structura de cheltuieli reflecta de la an la an aceeasi imaturitate administrativa. Planuim sa facem lucruri cu banii, dar nu reusim. Sa faci o autostrada ia organizare, planificare, etc. Si nu ne iese. De aceea raman necheltuiti banii din fondurile de capital, si sant realocati pe consum, ca e mai simplu sa cumperi douazeci de masini pentru un minister decat sa construiesti garajul pentru ele. Dublarea salariilor la functionarii publici din 2004 incoace, ca si marirea pensiilor, nu a fost pana la urma finantata decat partial din cresterea economica (care nu va mai exista anul acesta), ci dintr-un deficit care a tot crescut. Criza economica propriu-zisa nu e responsabila decat cu o cincime din deficitul bugetar de anul trecut: restul de patru cincimi e datorat integral proastei politici a guvernului.
Speranta administratiei noastre sunt banii Europei. Dar o dubla amenintare planează asupra acestor bani. Pe de o parte, daca nu respectam anumiti indicatori macroeconomici, in primul rand chiar deficitul bugetar, banii pot fi opriti. Pe de alta, daca exista semnalari ca acestia sunt alocati clientelar, Comisia Europeana va fi drastica, cum a fost cu Bulgaria, careia i-a taiat cea mai mare parte din ei anul trecut.
Solutii sunt. Expertii recomanda ca bugetul sa fie facut pe patru ani, nu pe unul, sa creasca transparenta si disciplina procesului bugetar, pe scurt, sa transformam bugetul dintr-un instrument al crizei cum a fost sub guvernul Tariceanu 2 intr-unul contra crizei. Asta ar fi o transformare majora a calitatii guvernarii la noi. In plus, consumul trebuie inghetat pe 2009, si banii cheltuiti trebuie sa mearga numai in investitii, pentru a ajuta la relansarea economica. Va trebui sa facem un acord cu FMI.
Multi din cei aflati la guvernare nu au venit insa pentru asta. Au venit sa cheltuiasca, sa cumpere cu banii publici clienti si votanti deopotriva, ca asta pare sa fie definitia politicii la noi. Primul ministru Emil Boc, care e constient de toate cele expuse aici, si a fost prezent la dezbaterea acestui raport, are nevoie de mare sustinere publica pentru acest curs de actiune, care merge contra intereselor multor oameni politici. Sa speram ca publicul e mai lucid decat au fost guvernantii ultimilor ani si ii va oferi aceasta sustinere, in loc de nesabuite chemari la noi cheltuieli.