Dezvoltare urbană, oraşe inteligente şi o proiecţie asupra municipiului Focşani
De obicei, când ajungem la întrebarea cum ar trebui să arate ceva, mai ales o localitate cu 70 000 de cetăţeni cu viziuni diferite, întâlnim diferite clivaje, incoerenţe şi informaţii nevalidate ştiinţific şi foarte multe idei bune, dar răsfirate. Însă lipsesc câteva elemente: o viziune, un plan de acţiune şi consens pe câteva idei centrale. Sunt puncte realizabile, dar cum putem avea o dezbatere publică care să reflecte aproape 100 000 de cetăţeni aflaţi în diferite categorii sociale, economice, profesionale când nu avem dezbateri în care 1) nu sunt implicate majoritatea părţilor, într-un cadru cât mai larg, şi 2) mai mult de 0,1% din populaţia oraşului?
Dezvoltarea urbană sustenabilă reprezintă, pe scurt, un ansamblu de măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile socio-economice dintr-o zonă urbană, în cazul nostru, fără a fi afectate generaţiile următoare, durabile, capabile să se autosusţină şi să aducă valoare adăugată comunităţii. Nu există o reţetă pentru aceste măsuri, există modele, la fel cum nu există, o singură soluţie, motiv pentru care am făcut introducerea despre nevoia unei dezbateri. Dezvoltarea sustenabilă se clădeşte pe o serie de principii de ordin economic, ecologic, social, cultural şi politic.
Nu putem să vorbim de dezvoltare sustanabilă fără să ţinem cont de cetăţeni, fără autorităţi publice răspunzătoare în faţa cetăţenilor, fără cetăţeni informaţi, fără sprijinirea iniţiativelor locale venite din partea unor grupuri tot mai diverse sau cu piedici de ordin ecologic prin poluare, politic prin lipsa dialogului şi piedici administrative, social prin nivelul de sărăcie şi inegalitate. Aceştia sunt doar câţiva indicatori. La nivelul grupurilor de lucru de la Naţiunile Unite se vorbeşte în acest moment de aproximativ 100 de indicatori pentru măsurarea dezvoltării sustenabile prin obiectivele pe care le vor aproba în toamnă, toate având o latură locală.
Privim adesea spre Occident şi ne dorim să ajungem acolo. De ce nu reuşim? Până acum mi-am dat seama că nu este vorba de determinismul istoric, de cel geografic sau cultural, ci de o problemă de natură funcţională. Fac o paranteză asupra succesul modelului european, care este, cu mici excepţii, unul consensualist. Acesta stă tocmai în implicarea unui număr larg de actori în procesul decizional şi de executare, precum şi de abordarea sustenabilă pe care o promovează. Având un astfel de model, reuşeşti să implici numeroşi actori, reuşeşti să obţii feedback pentru idei şi chiar noi soluţii, transmiţi mai departe ideile principale indiferent cine guvernează şi ai un consens transparent şi inclusiv la nivelul societăţii prin putere, opoziţie, presă, societate civilă.
Cum vrem să arate Focşaniul în 2030? Sunt 15 ani şi la începutul lunii iulie au loc Zilele Municipiului Focşani. Suntem pregătiţi să dezbatem, să avem o viziune de ansamblu asupra a ceea ce îşi doresc cetăţeni cu privire la dezvoltarea oraşului, o viziune în care să existe şi puncte de vedere politice şi sociale, iar pe baza acestei viziune să asamblăm un plan de acţiune inteligent, bazat pe realitate, cu obiective specifice şi măsurabile, transparent, cu o serie de indicatori care să fie folosiţi în evaluarea progresului la fiecare 5 ani?
Problemele unui oraş sunt cunoscute cel mai bine de cetăţenii acestora, iar soluţiile pot fi obţinute la acelaşi nivel, iar fonduri europene pentru proiecte care pot moderniza oraşul pot fi obţinute cu o cofinanţare acceptabilă. Acesta acesta este unul dintre motivele pentru care îmi plac două oraşe care nu apar întotdeauna în topuri: Râmnicu Sărat şi Vaslui, dar care ştiu să atragă inteligent fonduri europene, fie că vorbim de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, de încurajare a economiei sau de dezvoltare a capitalului uman. În plus, prin crearea unei reţele de organizaţii neguvernamentale şi de grupuri informale se poate acţiona la firul ierbii pentru dezvoltarea unor iniţiative mici. Îmi amintesc de un exemplu de acum câţiva ani, sprijinit de autorităţi, în care se începuse amplasarea unor coduri QR pe obiective. Astfel de idei aplicate, pe lângă cele mari, formează o componentă a unui oraş inteligent.
Şi tot ajungând la mirajul unui oraş inteligent, acesta trebuie privit într-un cadru mai larg, în care este integrat în judeţ, astfel încât ştii în momentul în care ajungi în Vrancea ce poţi face în Focşani şi ce poţi face în Vrancea când intri în Focşani. Încerc să îmi amintesc dacă am văzut vreodată ceva care să mă atrag să vizitez Focşaniul, deşi este pe un coridor paneuropean, cu un potenţial turistic şi economic (este un oraş ieftin cu mână la lucru ieftină), aflat la două-trei ore de Bucureşti şi de aeroport. Una dintre problemele observate chiar şi în strategia de dezvoltare a oraşului ţine de faptul că este centrat doar pe avantajele oferite de oraşul propriu-zis, neluându-le în considerare pe cele oferite de judeţele şi regiunile în care se află şi care sunt apropiate; sunt aminite câteva oportunităţi, dar necorelate cu obiectivele oraşului sau cu planul urbanistic general.
Rămâne, însă, problema generală: o viziune orientată spre piaţă, luând în considerare economia, antreprenoriatul, tradiţia industrială, atragerea investitorilor externi. Este aceasta o viziune de dezvoltare sustenabilă (din motive semantice nu folosesc dezvoltare durabilă) pentru anul 2015? Tradiţia industrială a oraşelor României este irelevantă în prezent (cunoaştem situaţia din Focşani) în contextul european al dezvoltării industriale, antreprenoriatul se dezvoltă prin intermediul altor viziuni (clustere, reţele, creativitate, oraşe virtuale, bazate pe IT), iar investitorii externi sau interni atraşi de mâna de lucru ieftină nu aduc valoare adăugată, din punctul acesta de vedere nefiind nicio diferenţă între strategiile de dezvoltare ale oraşelor din Bangladesh, în care se încearcă doar să se ocupe forţa de muncă, şi oraşul Focşani.
Este nevoie de un alt model bazat pe o viziune axată anului 2015, în care elementele ecologice, sociale, culturale şi politice să fie la acelaşi rang şi să se interconecteze cu cele economice. Lipseşte o operaţionalizare a acestui model: dezbatere, viziune, plan de acţiune, monitorizare şi evaluare, asemănător procesului politicilor publice. Nu sunt necesare investiţii şi achiziţii publice pentru servicii de consultanţă pe redefinirea viziunii de dezvoltare, a planurilor şi strategiilor existente, ci doar avem nevoie de o reorientare practică spre modelul european al coeziunii socio-economice, consensului şi dialogului social, de angajament din partea societăţii civile (de facilitare a dezvoltării sale dacă întâmpină probleme) şi a politicului, de orientare spre elemente mai greu măsurabile precum cultură, cunoaştere, mobilitate, dezvoltare umană, valoare adăugată.
Mădălin C. Blidaru este blogger, studiază ştiinţe politice la SNSPA, este pasionat de relaţii internaţionale şi se consideră un cetăţen european.
- Se apropie Zilele Municipiului Focsani, ce vor fi organizate în perioada 3-6 iulie, iar Ziarul de Vrancea le-a propus bloggerilor focşăneni şi nu numai o dezbatere publică despre identitatea culturală şi socială a oraşului nostru, despre spaţiul public şi peisajul urbanistic din ce în ce mai deteriorat, în speranţa că decidenţi din administraţia municipală vor ţine cont de ideile cetăţenilor şi vor pregăti o agendă mai diversificată de evenimente. Pentru că împreună putem pune în valoare mai bine anumite idei care pot genera schimbări în comunitate. În următoarele zile, ziarul nostru va publica şi alte materiale din această serie.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 7
Adaugă comentariu
Andrei S, acum 3229 zile, 21 ore, 15 minute, 53 secunde
Cetateanu' Vasile, acum 3230 zile, 8 ore, 36 minute, 50 secunde
R.A., acum 3230 zile, 16 ore, 6 minute, 48 secunde
ion, acum 3230 zile, 17 ore, 3 minute, 39 secunde
Gabriel Chelaru, acum 3230 zile, 18 ore, 54 minute, 9 secunde
Iulian, acum 3230 zile, 21 ore, 30 minute, 41 secunde
Ndeah, acum 3230 zile, 21 ore, 33 minute, 39 secunde 
