Opinii

îNCĂ’LZIREA GLOBALĂ’ ªI îNCĂ’LZIREA LOCALĂ’

Alina Mungiu-Pippidi
23 iul 2007 488 vizualizări
în unele ţări a venit vara! în Romănia, chiar foarte drastic, cu tenperaturi de peste 40 de grade. în Anglia, cealaltă ţară europeană în care am locuit în acest semestru academic, dimpotrivă.

Ploi ºi inundaÃii. După trei luni la maximum 20 de grade la Oxford m-am intors acasă acum citeva zile, ºi cind am deschis ºtirile pe Internet la BBC, conform unui vechi obicei, setarea pe care am făcut-o mă informează in colÃul din dreapta jos că azi, la Oxford, la 100 de km de Londra, sint 18 grade. PoÃi să crezi? La Bucureºti, la umbră, sint 43.

Intrigată fiind de aceste date paradoxale, am luat statisticile la puricat. Am aflat astfel că in toată lumea emisia de dioxid de carbon, presupusa sursă a incălzirii globale, a fost cea mai mare in Europa după cel de al doilea război mondial. Cu toate acestea, temperaturile nu au crescut, dat fiind că din cauza unor fenomene de pe soare, care e cind mai cald, cind mai puÃin cald, din motive doar de el ºtiute, chestia s-a nimerit intr-o perioadă cind soarele nu se incălzea, deci nu s-a cunoscut. Temperaturile au inceput să crească cind soarele s-a incălzit iarăºi, dar el s-a oprot din nou. în Anglia incălzirea s-a oprit pe la mijlocul anilor optzeci, de atunci temperaturile medii au fost constant mai scăzute. Anul acesta a avut porimăvara cea mai umedă ºi rece de prin timpul RevoluÃiei franceze de la 1790. Eu am sărbătorit 13 ani de căsnicie la Oxford in acest an, intr-o casă la un minut de biserica ortodoxă din Canterbury Road unde m-am măritat in 1994. în acel 7 iulie erau 40 de grade afară. Anul ăsta, deºi era soare ºi nici un nor, au fost doar douăzeci.

Am impresia că e o ºtiinÃă complicată asta cu vremea, chiar mai ambiguă decit ºtiinÃa socială in care mi-am luat eu doctoratul. Cheia problemei este dacă tendinÃa generală depinde de noi sau nu. E acÃiunea umană factorul hotăritor al incălzirii globale, prin emisiile de dioxid de carbon? Dacă da, atunci inÃeleg pe cei care incearcă să le taie, deºi UE nu are mari ºanse in privinÃa asta, dacă le tăiem doar noi nu serveºte la nimic, americanii nu sint convinºi, iar India ºi China, principalii emiÃători, nici nu uită la această idee, fiind prea ocupaÃi să ajungă din urmă Occidentul. Adică cum, Occidentul a emis ce a vrut cit s-a dezvoltat, ºi acum spunem la alÃii că nu se mai poate? Asta e curată discriminare. Iar George W. Bush a susÃinut constant că dovezile ºtiinÃifice sint proaste.

Dar chiar pentru ecologistul sceptic, care crede că nu omul e principalul factor de incălzire, o politică privitoare la caniculă nu poate fi decit folositoare. Nu imi e clar dacă e un fenomen global, dar local e sigur. însă cu cit vom imagina această politică mai ambiÃioasă, de genul inchidem toate fabricile care nu ne aparÃin ºi care produc emisii de dioxid ºi unde lucrează mulÃi oameni care ar deveni ºomeri, cu atit mai mici ºanse avem să rezolvăm ceva. Mai bine ne inspirăm din politici de convieÃuit cu căldura, precum Ãările care au avut căldură intodeauna. La Dakar sint regulat peste 50 de grade, ºi oamenii trăiesc. în Ãări ca Italia, Spania ºi Grecia verile sint toride, ºi magazinele se inchid la ora de maximă caniculă ca oamenii să se retragă după storuri ºi se redeschid de la cinci la opt seara. Oameni plantează copaci, nu taie non stop, ca la Bucureºti sau la Sinaia, ºi cultivă plante care rezistă la soare. La Istanbul, oraº a cărui climă a ajuns să nu mai fie aºa de diferită de a Olteniei, lumea are pe acoperiº un fel de instalaÃii solare primitive care generează apă caldă practic fără cost. Energia soarelui e ºi rea, dar ºi bună. Trebuie să te inveÃi cu ea, nu să te lupÃi contra ei. Omul nu are ºanse in lupta cu natura decit dacă e ºmecher, nu dacă se angajează in confruntări pe faÃă cu ambiÃii mari.

Dar asta presupune o politică publică inteligentă, ºi niºte oameni dispuºi să accepte sfaturi de la autorităÃi. Avem fie una, fie alta? Nici vorbă. în Bucureºti, poliÃia depăºită de trafic ºi de absenÃa parcărilor, probleme in fond ale municipalităÃii, nu mai are nici o ºansă să controleze ce se intimplă. Platanii plantaÃi vor fi frumoºi peste 30 de ani, niºte copaci care făceau umbră mai repede era poate mai buni ºi mai ieftini. în alte oraºe europene am văzut pavaje dintr-un fel de Ãevi tăiate, care se pun peste iarbă ºi o lasă să respire, la noi asfaltul generator de arºită acoperă tot. Orice oraº bine condus controlează accesul maºinilor ºi taie o parte din ele, iar de udat nu se udă doar pe strada pe care vine primarul la serviciu.

Lipsa de coordonare intre servicile noastre publice e comică, dacă nu tragică. în prima mea noapte la Sinaia din acest an ursul a venit glonà peste terasa restaurantului unde stăteam, ºi cu mare greutate am scăpat de el, după ce ajunsese la un metru de noi, furios că tomberonul de peste drum era gol. A reieºit că firma de strins gunoaie schimbase ora de strins, special ca ursul să-l găsească gol ºi să nu mai răstoarne tomberonul, lăsindu-l deci cu buzele umflate. Această politică ar avea sens numai dacă ar fi coordonată cu una a celor care impuºcă urºii in exces in Valea Prahovei cind coboară regulat in oraºe, sau le-ar da in gură in birlog la ei, altfel ursul flămind intră ºi in case, ca la Zărneºti, Braºov. Pentru că urºii, zăpăciÃi de căldură ºi de miile de oameni care fug din oraºe invadindu-le pădurile ºi mincindu-le zmeura, nu pot pleca in insule, ca primarii noºtri, care au găsit această excepÃională politică impotriva caniculei: pleacă in Ãări la fel de calde, dar unde lumea ºtie ce să facă in asemenea situaÃii, astfel incit coºmarul cotidian devine o vară simpatică.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.