VIDEO | Două zile de Sărbătoare a aviației la Focșani organizate de Asociația ”Mărăști 1917-Mareșalul Averescu” și ARPIA Focșani
Text informații + foto+ VIDEO: ARPIA Focsani
Citiți și:Repere de istorie aeronautică în Poarta Focșanilor
- În toamna anului 1911, cu prilejul manevrelor militare desfăşurate în Moldova, în zona Roman-Paşcani, avionul Farman III condus de pilotul Poly Vacas în zbor spre raionul manevrelor a survolat şi a aterizat în preajma oraşului Focşani (probabil izlazul Jorăşti), după care, într-un zbor neîntrerupt de 138 Km a plutit zorit deasupra Romanului;
- În anul următor, în primăvara anului 1912, cu acazia raidului Cotroceni-Bârlad început la 26 mai/7 iunie, pe traiectul de întoarcere, sublocotenentul aviator Gheorghe Negrescu a executat survolul Orașului Unirii și, din cauza unor defecţiuni apărute la motor, a aterizat la Focşani (29 mai/10 iunie), 10 IUNIE DEVENIND REPERUL ISTORIC AL ÎNCEPERII ZBORULUI LA FOCȘANI;
- 1916 - 1918, aerodromurile din Poarta Focşanilor au fost intens utilizate de puternica aviaţie a Puterilor Centrale, care a organizat și întrebuințat pentru misiuni de luptă 3 (trei) baze aeriene, dispuse la sud de linia frontului;
- În perioada interbelică, terenurile de zbor amenajate la Focşani au fost utilizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei - ARPA în activităţi de promovare a Aeronauticii Române (mitinguri aeriene), fiind achiziţionate, prin participarea locuitorilor Judeţului Putna, două avioane pentru dotarea şcolilor de pilotaj înfiinţate la inţiativa sa. Prima avionetă de tip MESSERSCHMITT, botezată cu numele „PUTNA”, a fost prezentată publicului putnean la mitingul aerian organizat pe terenul Focşani la data de 11 IUNIE 1933, cea de-a doua avionetă de tip ICAR, botezată cu numele „FOCŞANI”, fiind achiziţionată mai târziu şi prezentată la mitingul aerian din 28 AUGUST 1938;
- S-a manifestat o preocupare constantă a autorităţilor şi locuitorilor acestor locuri de constituire a infrastructurii necesare dezvoltării aviaţiei civile şi militare. Este semnificativ în acest sens, demersul prefectului de Putna către primăria Focşani, care demonstrează spiritul anticipativ cu privire la beneficiile pe care aviaţia le putea aduce judeţului. În acest sens, pe data de 24 octombrie 1933, prefectul Ioan Iacob adresa primăriei Focşani următoarea adresă: „Prin fixarea noilor căi aeriene care fac între Polonia şi România legătura comercială în timp de pace şi militară în timp de război, după cum ştiţi sunt staţiuni de oprire cu aeroporturi în regulă la Cernăuţi, Galaţi şi Bucureşti. Deşi prin Focşani drumul ar fi mai scurt, totuşi, din lipsa unui aerodrom, cursele aeriene trebuiesc a se abate prin Galaţi. Faptul acesta este în dezavantajul oraşului şi regiunii noastre. Convinşi fiind că sunteţi de acord în această privinţă, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a lua dispoziţiuni ca un teren al comunei, de preferinţă în partea sudică a oraşului să fie cedat în acest scop, pentru fixarea viitorului aeroport al oraşului Focşani”;
- Datorită iniţiativelor Ministerului Aerului şi Marinei şi prin alocarea din bugetele locale a unei cote de 3% pentru constituirea de aerodromuri, pe baza unui plan minuţios întocmit, în localităţile Focşani, Adjud, Odobeşti, Păţeşti, Jariştea, Mera, Păuneşti, Soveja, Jorăşti, Ţifeşti, Bîrseşti, Bogza, Sihlele şi Pufeşti au fost amenajate terenuri de aviaţie, la început cu rol de ajutor pentru aeronavele aflate în pericol şi apoi, în special în perioada războiului, pentru staţionarea unor unităţi ale aviaţiei militare.
- Începând cu anul 1938, Ministerul Aerului și Marinei a luat în administrare și a amenajat ca aerodromuri militare marea majoritate a acestor terenuri de zbor. Prin adresa din 21 august 1940, primăria Focşani comunica prefecturii Putna că, pe imaşurile din partea nordică şi sudică a oraşului au fost instalate unităţi de aviaţie, terenurile fiind amenajate de Ministerul Aerului şi Marinei ca aerodromuri militare.
- Pregătirea structurilor aeronautice pentru participarea la războiul pentru eliberarea Basarabiei s-a făcut în prima parte a anului 1941, îndeosebi în perioada aprilie - iunie, când unităţile de aeronautică au fost dislocate, fără a se decreta mobilizarea, pe zona de operaţii din Moldova. Gruparea Aeriană de Luptă, ca mare unitate operativă, a constituit principala forţă de acţiune a Aeronauticii Române în Campania din Basarabia. Comandadamentul şi unităţile de aviaţie ale Grupării Aeriene de Luptă au fost dilocate în cea mai mare parte în Poarta Focşanilor şi în zona adiacentă acesteia, astfel:
- P.C. al GAL - VILA SĂVEANU, 3 KM. V FOCŞANI
- E 1 Rec. - TB, TL, JORĂŞTI
- E 116 Leg. - TB, TL, PĂŢEŞTI
- Flotila 1 Vânătoare - PC, TB – FOCŞANI NORD
- Gp. 5 Vt. He. 112 – TB, FOCŞANI NORD, TL, Bârlad Vest, Roman, TD, PUFEŞTI
- Gp. 7 Vt. M. 109 – TB, Rm. Sărat, TL, FRUNZEASCA SLOBOZIA, TD, Vâlcelele
- Gp. 8 Vt. IAR 80 – TB, FOCŞANI NORD, TL, Roman, Bârlad Nord, TD, JORĂŞTI
- Flotila 1 Bombardament - PC, TB – Buzău (din luna Iulie, comandamentul cu parte din unitățile subordonate FOCȘANI NORD)
- Gp. 4 Bomb. LOS – TB, TL, Buzău, TD, Cioara Doiceşti, Tăriceni
- Gp. 5 Bomb. He 111 - TB, TL Ziliştea, TD, Ţăndărei, Boteni
- Gp. Bomb. SAVOIA 79 – TB, TL, Pogoanele, TD, Padina, Grindu, Petreşti
- Flotila 2 Bombardament - PC, TB, SIHLELE (sud-vest FOCȘANI)
- Gp. 1 Bomb. POTEZ 63 – TB, TL, SIHLELE, TD, CIORĂŞTI (sud-vest FOCȘANI)
- E IAR 37 – TB, TL, SIHLELE, TD, ERCULEŞTI
- E 82 BLOCH 210 – TB, TL, SIHLELE, TD, ERCULEŞTI
- Fl. 2 Av. Gardă – PC, TB, TL, SIHLELE, TD, BOGZA (sud-vest FOCȘANI)
- AERODROMUL FOCȘANI SUD A FOST FOLOSIT ÎN PRIMA ETAPĂ A CAMPANIEI AERIENE DE UNITĂȚILE DE AVIAȚIE GERMANE.
- Jurnalul de operaţii al Grupării Aeriene de Luptă consemnează pentru data de 22 iunie 1941: „În zorii zilei la orele 4, atunci când noaptea încă mijea cu razele dimineţii, atunci când genele deabea-şi scuturau somnul, expediţiile noastre de bombardament, vânătoare şi recunoaştere, cu un elan nestăpânit, se năpustiră în neant, trecură Prutul - vremelnicul hotar -, şi izbiră în vârtejul motoarelor lor, cerul însângerat şi pângărit al Basarabiei ”.
- În faza iniţială a campaniei din Basarabia, chiar şi ulterior (cu câteva excepţii), acţiunile de luptă ale Grupării Aeriene de Luptă s-au desfăşurat de pe aceste terenuri de aviaţie. Dislocarea Flotilei 1 Vânătoare, Grupului 7 Vânătoare şi Grupului 6 Mixt Bombardament pe terenuri din Basarabia s-a făcut spre finele campaniei, după curăţirea sudului provinciei de forţele inamice;
- În toată perioada celui de-Al Doilea Război Mondial salba de aerodromuri din jurul oraşului Focşani, respectiv FOCŞANI-NORD, FOCŞANI-SUD, MIRCEŞTI, JORĂŞTI, etc. a fost continuu utilizată atât de aviaţia română, cât şi de cea germană;
- Începând cu anul 1942, aerodromurile FOCŞANI și SIHLELE (SIHLEA, sud-vest FOCȘANI) au fost întrebuinţate ca terenuri de lucru de Centrul Militar de Pilotaj, dislocat pe aerodromul Ziliştea;
- În anul 1943, pe aerodromul Focşani a funcţionat singura Școală de pilotaj din România pentru formarea piloţilor de planoare grele de transport;
- După război, în paralel cu activitatea Şcolii de Ofiţeri Naviganţi de Aviaţie de la Tecuci, pe aerodromul Focşani a funcţionat Şcoală Militară de Subofiţeri de Aviaţie, transformată prin Ordinul ministrului Forţelor Armate nr. 2173 din 1950, în Şcoala de Ofiţeri Naviganţi nr. 2, care a funcționat până în septembrie 1953;
- În anul 1956, Escadrila 12 din Regimentul Şcoală Faza a II-a Reactivă a desfăşurat activitatea de instruire în zbor pe avionul MIG-15, pe aerodromul de la Focşani, pe pistă naturală petrolată;
- Începând cu deceniul şapte, odată cu reorganizarea Aviaţiei Militare, terenul de zbor a fost cedat autorităţilor locale, fiind temporar utilizat pentru exerciţii de Aviaţia Militară sau în misiuni specifice de Aviaţia Utilitară;
- Tradiţia învăţământului militar de aviaţie la Focşani a fost reluată în perioada 1971-1973, când, sub comanda comandorului Aurel Pruia, aerodromul Focșani a fost amenajat ca teren de zbor pentru Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, structură nou înfiinţată, în subordinea Aviaţiei Civile. În anul 1973 această şcoală a fost reintegrată în structura Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu” din Boboc;
- Începând cu anul 1974, pe timpul verii, Escadrila a IX-a din Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu” a reluat tradiţia zborurilor de instrucţie pentru formarea piloţilor militari pe aerodromul Focşani;
- Pe coordonatele acţiunii de extindere a unităţilor de aviaţie în zona de Est a României, prin reorganizarea Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie de la Boboc, în baza Ordinului şefului Marelui Stat Major nr. CL 00895 din 25 iulie 1980 a fost constituit, pe aerodromul FOCŞANI- SUD, GRUPUL DE AVIAŢIE ŞCOALĂ LEGĂTURĂ (FAZA I). În perioada 1981-1982, personalul grupulului de la Focşani a participat în cadrul Grupului Român de Aviaţie „SIRIUS” la constituirea Şcolii Naţionale de Aviaţie din Angola. Această unitate şcoală a funcţionat 21 de ani.
LA 15 NOIEMBRIE 2001, în baza Dispoziţiei şefului Statului Major General nr. S/G3/3585 din 11 octombrie 2001, GRUPUL AVIAŢIE ŞCOALĂ LEGĂTURĂ ŞI-A ÎNCETAT ACTIVITATEA, aerodromul fiind utilizat astăzi ca teren de instrucţie de Brigada 282 Infanterie Mecanizată “Unirea Principatelor” şi ca teren de aterizare pentru misiuni SMURD şi SMMU;
- ÎN ANII 2017, 2018 și 2022 S-A RELUAT TRADIȚIA AERONAUTICĂ ÎNTRERUPTĂ ÎN ANUL 2001, PE AERODROMUL FOCȘANI-SUD FIIND DESFĂȘURATE AMPLE ACTIVITĂȚI DE PROMOVARE A AVIAȚIEI MILITARE ROMÂNE (MITINGURI AERIENE), CU SURVOLUL TERENULUI DE ZBOR, FĂRĂ ATERIZARE.
Comandor aviator (rez.) lect. univ. dr. Jănel Tănase
