VIDEO + Foto | Ecouri: Zilele „Simion Mehedinți” ediția 2023, între satisfacție și... insatisfacție! (I)
Zilele trecute, s-a încheiat a 33-a ediție a Zilelor ,,Simion Mehedinți”, acțiune generată de Asociația Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți”, entitate fondată în 21 iunie 1991, care are numărul 203 în Registrul unic al asociațiilor și fundațiilor din România și care a inițiat și împlinit mai multe proiecte culturale de rezonanță pentru Județul Vrancea și chiar pentru Cultura Națională: Editura Terra – aproape 400 de titluri editate; Seria editorială ,,Biblioteca Simion Mehedinți”, 136 de lucrări numerotate; Casa Memorială ,,Dumitru Pricop” și bustul poetului; Memorialul Țării Vrancei – patru busturi ale celor 4 personalități vrâncene reprezentative (S. Mehedinți, Ion Diaconu, Valeriu D. Cotea, Vasile N. Taftă); Proiectul Spiritul vrâncean redivivus... – care își propune să facă donații de carte pentru bibliotecile școlare și publice din județ.
Am adus în lumina tiparului 7 lucrări inedite de Simion Mehedinți: Goethe și Eminescu; La ceas de taină; Ethnos, o introducere în studiul omenirii; Caiete/Memorii – (4 vol.); Fazele geografice ale omenirii; Pământul românesc; Curs de doctrină etnografică).
Am tipărit sau elaborat lucrări despre Simion Mehedinți: V. I. Țirou – Cum am colaborat cu profesorul Simion Mehedinți; Costică NEAGU – Simion Mehedinți, biobibliografie;
C. N. – Simion Mehedinți, pedagog de vocație;
xxx – Simion Mehedinți, volum omagial (colegiul director: Mihai Ielenicz, Mihail Grigore, Costică Neagu);
C. N. – Simion Mehedinți, prozator și publicist;
C. N. – Dumineca Poporului, repere monografice (4 vol.);
C. N. – Simion Mehedinți, corespondența.
Am editat peste 20 de lucrări antume care fuseseră interzise după venirea la putere a ,,tăvălugului roșu”. Pentru toate acestea Academia Română ne-a acordat Diploma ,,Distincția Culturală” pentru promovarea operei savantului Simion Mehedinți.
Ediția de anul acesta are multe noutăți: stă sub semnul comemorării a 155 de ani de la nașterea savantului; se împlinesc 20 de ani (1993) de la strămutarea rămășițelor pământești din Cimitirul Belu, în mormântul părinților săi de la temelia Mănăstirii lui Matei Basarab din Soveja, așa cum i-a fost dorința testamentară. Anul acesta a participat la festivități, strănepoata lui Mehedinți, dr. Dana-Maria Neagoe împreună cu soțul, ambii medici stomatologi, care ne-au însoțit la Soveja în pelerinaj la mormântul lui ,,Tată Mare”.
Sesiunea de comunicări s-a desfășurat la Universitate (Prefectura veche), într-un local elegant, care îndeamnă la reflecție, respect și demnitate, iar conferențiarii – profesori universitari – au fost la înălțimea așteptărilor.
Drumul spre Soveja a fost parcurs pe traseul Focșani – Vidra, Poarta Vrancei, unde ne-am oprit și am vizitat Muzeul Țării Vrancei. Acolo ne-a așteptat Dl dr. Romeo-Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei, care ne-a făcut o emoționantă și riguroasă prezentare a stării și perspectivelor acestui așezământ de cultură, care tezaurizează civilizația, istoria și cultura Vrancei arhaice.
Am plecat de la Vidra la Soveja și am sosit la Centrul Cultural ,,Simion Mehedinți” unde ne-am întâlnit cu primarul Comunei Soveja – Dl Ionuț Filimon, dna profesoară, Dana Bâtcă, directoarea Școlii Gimnaziale ,,Simion Mehedinți” din localitate și... dascăli seniori!!!
Vizitarea Centrului Cultural și a Colecției documentare ,,Simion Mehedinți”, a fost un prilej de întâlnire cu tradiția și cultura populară sovejană, cu moștenirea științifică lăsată de Simion Mehedinți și de înaintași. Chiar dacă la acest ,,taifas” au fost puțini săteni, intelectuali ai satului, copii și tineri, până la urmă, a fost o întâlnire cu un urmaș în linie directă a lui Simion Mehedinți, iar vorba circulă din gură în gură și devine tradiție.
Soveja mustește de istorie și de monumente care ar trebui puse în valoare, în primul rând, de școală (elevi și dascăli de ieri și de azi). Am văzut la Ruginoasa cum la ocazii festive, ghidajul la muzee se făcea de elevi. Acesta e un argument că școala este vectorul cultural și educativ cel mai dinamic al unei țări (,,Aduceți copiii aici lângă vetre/ Să simtă dogoarea nestinselor vetre...” – N. Labiș), aceasta este dovada concretă că ,,Școala este unitatea de măsură a valorii relative a statelor și popoarelor”. (S. Mehedinți)
A doua zi, ca de fiecare dată, am făcut un parastas la mormântul savantului, Asociația ,,Simion Mehedinți” a distribuit tuturor participanților ,,Buletinul Asociației Simion Mehedinți”, nr. 27 și atât.
Altădată, pe timpul profesorilor Florica și Iulian Albu, a profesorului Constantin Macarie, la asemenea festivități plutea o adevărată emoție la Zilele Mehedinți, acum ,,o datorie împlinită”.
Partea culturală și emoțională (sufletească) a fost salvată de un grup de copii de la Asociația Tineri pentru Educație și Cultură, condus de dna Ana-Corina Săcrieru, care au recitat câteva prozopoeme din Cântarea României de Alecu Russo, chiar la temelia Mănăstirii lui Matei Basarab, unde autorul a descoperit (,,a aflat”) Miorița, acum 177 de ani.
Simion Mehedinți a fost un mare admirator al lui Alecu Russo, pe care numea Alecu Rusu – nume neaoș românesc.
După acest moment istoric și cultural, încărcat de emoție, invitații au făcut cale întoarsă pe traseul Soveja – Negrilești – Vidra – Focșani. Ne-am oprit pe Dealul Fagilor unde am admirat peisajul, am văzut ,,pe teren”, Curmătura Sovejei, frumoase forme de relief studiate pentru prima dată de Emmanuel de Martonne. Ne-am oprit apoi la Casa Memorială ,,Dumitru Pricop”, unde am făcut doar câteva poze de grup, deoarece eram presați de timp, unii invitați trebuind să ajungă la București și Iași.
Într-un număr viitor, vom încerca să vedem care sunt cauzele atitudinii ,,non combat”, față de educație și cultură ale societății și ale vectorilor școlii și societății civile, care dovedesc o demobilizare morală, acțională și fatică, fără precedent.
(Vom reveni.)
Costică NEAGU
Foto Răzvan Săcrieru
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
