Evenimente speciale

Foto | Timpul trece, evenimentele rămân. Concertul lui Alexandru Mija la Focșani

Ziarul de Vrancea
17 mai 2021 1401 vizualizări

Citiți în continuare un articol al domnului prof. univ. dr., vrânceanul, Gheorghiță Geană, antropolog.O cronică de excepție despre un fost elev (de exceptie) al Liceului de Artă Gheorghe „Tattarescu”.Foto: Mircea Constantinescu, fost elev al Liceului de Artă.

Proverbul românesc despre curgerea apei și neclintirea pietrelor, ne înlesnește să înțelegem ce s-a întâmplat la Focșani în seara de 25 aprilie 2021. Se încheia sărbătoarea de Florii ‒ o zi de relaxare, de inspirare adâncă, de încărcare a sufletului cu energiile speranței, înainte de intrarea în Săptămâna Patimilor. La Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” momentul a fost consemnat printr-un concert simfonic festiv, sub emblema Ave verum. Titlul acesta trimite la un tip de motet apărut drept o compoziție religios-creștină în sec. al XIII-lea, menită a slăvi trupul lui Hristos, crucificat întru mântuirea ființei umane (Ave verum Corpus natum / De Maria Virgine / Vere passum, immolatum / In cruce pro homine / ‒ în trad. ns., G.G.: „Slavă Ție, Trup ivit / Din Maria Preacurată, / Pentru om ai fost jertfit, / Pe crucea-Ți destinată”); nimic mai adecvat ca anticipare a zilelor imediat următoare!...

Un loc aparte în program a fost rezervat Corului Pastorala ‒ devenit în aproape 50 de ani de existență un veritabil brand al municipiului; în deschidere, sub conducerea venerabilului său întemeietor, maestrul Dumitru Săndulachi, Pastorala a încântat (din nou) publicul meloman cu patru piese adecvate momentului, compuse de Gavriil Musicescu (două), Gheorghe Mandicevschi și Gheorghe Cucu.

 Pastorala s-a implicat apoi și în componenta corală din prima piesă a programului orchestral, Ave verum de Mozart (compoziția mozartiană fiind un reper pentru acest tip de motet), asigurând astfel legătura cu partea amplă a concertului. În continuare, prin prestația Orchestrei de Cameră Unirea și sub bagheta tânărului dirijor Alexandru Mija, în sală au răsunat acorduri izvodite de inspirația unor compozitori din perioade diferite ale istoriei muzicii, precum Giulio Caccini, Georg Friedrich Händel, César Franck, Gabriel Fauré, Jean Sibelius, Karl Jenkins, Béla Bartók. (O succintă presupoziție în privința lui Karl Jenkins, compozitor galez, autor al unui Concerto grosso denumit „Palladio”, ca un omagiu adus renumitului arhitect renascentist Andrea Palladio: includerea în programul de față a secțiunii Allegretto din această creație este, pesemne, un memento al concertului susținut de Alexandru Mija, acum câțiva ani, în fruntea Orchestrei Sinfonietta din Cardiff!...) Cum era firesc, la Focșani, în sala Ateneului, s-a cântat cu precădere muzică sacră. Totuși, ultimele două piese din program ‒ notoriile Divertisment în Re major de Mozart și Dansuri populare românești de Béla Bartók ‒ au fost/sunt compoziții profane, fără însă ca atmosfera de lumină lină să aibă în vreun fel de suferit; dimpotrivă.

Ca de obicei în asemenea spectacole, efortul principal a aparținut și de această dată orchestrei, în frunte cu concertmaistrul Cristian Balaș: un colectiv omogen, trainic sudat și bine sincronizat.

De o atenție specială s-a bucurat tânăra soprană Silvia Micu, lansată pe scenele de operă și de concerte din țară și din străinătate după premii obținute la concursurile Darclée, Mihail Jora, Ionel Perlea, Peter Maag; ea a izbutit să-și adapteze vocea-i clară și puternică la delicatețea mesajului din arii de mare sensibilitate precum Lascia ch’io pianga („Lasă-mă să-mi plâng / Soarta crudă / Și să suspin / După libertate”) de Händel, sau Ave Maria de Giulio Caccini.

Concertul acesta va fi fost, desigur, o experiență interesantă și pentru Johann Eduard Groza, încă elev la Liceul de Artă „Gh. Tattarescu” din Focșani; plasat într-o margine a scenei, în spatele unor membri ai orchestrei, el și-a interpretat cu conștiinciozitate partitura cuvenită la clavinovă (un fel de pian digital).

Atractivitatea maximă a auditoriului ‒ e momentul să spunem ‒ s-a concentrat însă asupra dirijorului. Cu linii genealogice în Soveja și Hângulești, Alexandru Mija s-a născut în Mărășești din părinți onești, Mihai și Pătruța, dar fără mijloacele materiale necesare adesea într-o ascensiune pe firmamentul artei. El și sora sa mai mare, Alina, care a mers și ea pe calea muzicii cu câțiva pași înaintea lui, au adoptat însă crezul cel mai potrivit în asemenea circumstanțe și anume: talentul este un dar de Sus și dacă știi să-l prețuiești ca atare, Cel Care ți l-a dat te va ajuta să-l și împlinești!... Așadar, Alexandru Mija a studiat la Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescu” din Focșani. Ca și Alina ‒ azi violonistă în Orchestra Filarmonicii din Satu Mare ‒, a studiat mai intens cu regretata profesoară Anica Ghinea. A absolvit liceul în 2008, după care a urmat la București Conservatorul (sau, conform denumirii oficiale, Universitatea Națională de Muzică), specializându-se în arta dirijorală sub îndrumarea eminenților maeștri în domeniu: Petru Andriesei și Horia Andreescu. O experiență de patru ani lângă Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului „George Enescu”, avea să-l propulseze pe orbita internațională. Nu o biografie este însă scopul rândurilor de față. Datele cele mai importante din biografia sa de până acum sunt, de altfel, cunoscute din diverse articole și din emisiuni de televiziune și radio. Firește că ceea ce îl onorează în cea mai înaltă măsură până în prezent se cuvine a fi subliniat și anume: funcția de manager de proiecte al Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene. Despre această orchestră spicuim din programul de sală al concertului Ave verum; astfel, ziarul britanic The Guardian descria orchestra ca fiind „captivantă, revigorant de bună, plină de energie, cu o concentrare precisă și o îndrăzneală încântătoare”, iar președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker o considera „cel mai bun ambasador posibil pentru Uniunea Europeană”.

 Alexandru Mija a susținut concerte în diverse orașe din țară și din străinătate, dar Focșaniul face parte din destinul său. Concertul acesta a reprezentat pentru el un obol de recunoștință și, totodată, o probă de a vedea în ce măsură orașul inițierii sale în tainele muzicii îl mai recunoaște sau nu. A fost ca un examen, pe care l-a trecut, desigur, în fața întregii săli, dar mai ales – ca pe vremea când era elev – în fața profesorilor de la „Tattarescu”. Într-adevăr, s-au aflat în sală unii dintre ei – numesc pe câțiva, alfabetic, cu scuze pentru vreo posibilă omisiune: Ionel Constantin, Ioana Constantinescu (situată în prezent la direcția Liceului), Ion Gr. Cherciu, Silviu Cristescu, Viorica Cristescu, Ionuț Drilia (profesor de muzică și director al Ateneului Popular care a găzduit concertul), Carmen Herghelegiu, Răzvan Săcrieru... Toți au venit însă la concertul lui Alexandru Mija nu ca să-i dea notă de trecere, ci ca să-i aducă omagiul lor! Și ce au văzut: un dirijor tânăr (ca de vreo 30 de ani), sigur pe el, cu o postură dreaptă (dar modulată după ritmurile și accentele muzicii), cu o gestică echilibrată, zâmbitor, harismatic... Ce-și puteau dori mai mult? ‒ la sfârșit, unul dintre ei mărturisea într-un grup că i-au dat lacrimile...

Lesne de înțeles, la concert a asistat un număr redus de spectatori, reglementat de regulile pandemiei. Așa stând lucrurile, ni s-a părut ingenioasă ideea organizatorilor dea a lipi de spetezele scaunelor libere portrete ale unor compozitori iluștri, precum Beethoven, Mozart, Haydn, Schubert, Liszt, Ceaikovski etc. A fost ca și cum compozitorii respectivi ar fi devenit ei înșiși parte a publicului din sală!...

 În fine, ca spectator la această atmosferă, autorul rândurilor de față a trăit nostalgia anilor 1950 când (O, tempora!) era elev la Liceul Unirea și când Focșaniul avea orchestră proprie, condusă de un remarcabil dirijor: Silviu Zavulovici! Drept dovadă că era o formație performantă, orchestra avea să fie confiscată (acesta e cuvântul!) și mutată (cu dirijor cu tot) la Galați, reședința de atunci a fostei regiuni cu același nume...

...Dacă ‒ așa cum sugeram la început, în titlu ‒ evenimentele reprezintă repere în curgerea ireversibilă a timpului, atunci concertul de Florii (25 aprilie) din anul 2021, susținut la Ateneul din Focșani de Orchestra de Cameră Unirea sub bagheta lui Alexandru Mija, îndeplinește condițiile unui eveniment memorabil!...

Gheorghiță Geană


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.