Tabel donatori bust ing. Neculai Bohgdan– Vidra, Poarta Vrancei
Stimați concetățeni,
Asociația ,,Simion Mehedinți”, fondată în 1991, a propus în cadrul Proiectului ,,Renașterea spiritului vrâncean”, realizarea, la Vidra – ,,Poarta Vrancei” a unui bust pentru inginerul Neculai Bogdan, ocrotitorul pădurii vrâncene, cel care s-a ocupat de plantarea a 70.100 ha în anii 1955-1990, după dezastrul ecologic vrâncean, din perioada interbelică.
După 2 luni (13 dec. 2023) de la declanșarea acțiunii, facem publică lista donatorilor: donatori – de la un leu la 999 lei; donatori fondatori – peste 1000 lei.
MULȚUMIRI tuturor acelora pentru care CULTURA valorează cel puțin TOT atât cât BANUL!
NOTĂ: Ne adresăm în special obștilor vrâncene, deoarece prin munca eroică de împădurire, avem ce tăia astăzi după dezastrul lăsat de firmele străine în perioada interbelică. Dacă avem bunăvoință, ne putem folosi de Legea sponsorizării. (L 32/ 1994, actualizată în 2024; OUG - 115). (Grupul de inițiativă)
Nu pierdeți ocazia de a intra în istoria culturii vrâncene!
Profesor Costică Neagu
Citiți și:Propunerea adăugării bustului inginerului Neculai Bogdan, ocrotitorul pădurii vrâncene, la Memorialul Țării Vrancei de la Vidra
Asociația ,,Simion Mehedinți” își propune să îmbogățească tezaurul cultural vrâncean prin ,,rotunjirea” Memorialului Țării Vrancei de la Vidra cu încă un bust.Cel al inginerului Neculai Bogdan - ocrotitorul pădurii vrâncene.Citiți în continuare comunicatul de presă al Asociației ,,Simion Mehedinți” pe acest subiect precum și o preșentare a inginerului Neculai Bogdan - ocrotitorul pădurii vrâncene, pentru care se propune realizarea celui de-al patrulea bust la Memorialul Țării Vrancei de la Vidra
Proiect Cultural-Educativ Spiritul Vrâncean Redivivus
Încă de la înființare, 21 iunie 1991, Asociația ,,Simion Mehedinți”, și-a propus restituirea și promovarea tezaurului științific și cultural lăsat de Simion Mehedinți și nu numai. Am restituit culturii vrâncene oameni și opere intrate într-o nedreaptă uitare.
Ajutați și încurajați de personalități reprezentative (Mona Mehedinți, nepoată de fiu a savantului; Dinu Giurescu, nepot de fiică, profesorii universitari: Gheorghiță Geană, Șerban Dragomirescu, Valeriu D. Cotea, Vasile N. Taftă), de Societatea Română de Geografie, de comunitățile locale (Negrilești, Soveja, Vidra, Vrâncioaia) și de oameni de afaceri cu dragoste pentru cultura vrânceană, am îndrăznit și am realizat lucruri extraordinare, de neimaginat la început de drum:
a). fondarea Editurii ,,Terra” și editarea a peste 370 de lucrări de interes pentru educația și cultura vrânceană și națională;
b). organizarea a 33 de ediții anuale ale Zilelor ,,Simion Mehedinți” și fondarea ,,Buletinului Asociației Simion Mehedinți” (27 de numere);
c). reeditarea publicației ,,Milcovia, revistă regională de studii”, seria a III-a, director fondator, N. Al. Rădulescu (1930);
d). achiziția și fondarea Casei Memoriale ,,Dumitru Pricop” și dezvelirea bustului ,,Poetului Vrancei”;
e) editarea a 136 de lucrări în seria editorială ,,Biblioteca Simion Mehedinți”;
g). Pentru aceste realizări, Academia Română ne-a acordat ,,Diploma Distincția Culturală” pentru promovarea operei savantului Simion Mehedinți (13 decembrie 2012).
RENAȘTEREA SPIRITULUI VRÂNCEAN este proiectul prin care Asociația și-a propus să renască entuziasmul stârnit de echipele studențești, conduse de Dimitrie Gusti la Nereju (1927), dar și de intelectuali români și vrânceni atașați de acest meleag străvechi.
Proiectul nostru își propune să materializeze acest deziderat prin două componente importante:
1). Retipărirea a unor lucrări importante pentru cultura vrânceană și dotarea bibliotecilor școlare și publice. 15 titluri sunt deja pregătite pentru tipar și așteaptă adunarea fondurilor, ca să fie donate.
2). Rotunjirea Memorialului vrâncean de la Vidra – Poarta Vrancei (Simion Mehedinți, Valeriu D. Cotea, Ion Diaconu și Vasile N. Taftă) cu bustul ing. Nicolae BOGDAN, ocrotitorul codrului vrâncean.
* * *
Țara Vrancei sau Vrancea arhaică nu poate fi imaginată fără păstorie și pădure. Dacă păstoria este reprezentată de două mari personalități (Ion Diaconu – Miorița, folcloristica; Vasile N. Taftă – doctorul oilor), pădurea, codrul vrâncean nu au niciun reprezentant în Memorialul Țării Vrancei, deși a trecut prin cea mai mare dramă din istoria sa – despădurirea sălbatică prin foc și secure.
Cercetând cu atenție și fără prejudecăți, istoria Vrancei arhaice din vechime până în zilele noastre, am constatat că după ,,moartea codrului vrâncean”(S. Mehedinți), după dezastrul ecologic și social – ,,Vrancea cheală” – produs de societățile forestiere străine, în cârdășie cu mai marii zilei de atunci și cu ,,cozile de topor locale”, a urmat după Al Doilea Război, reconstrucția ecologică a Țării Vrancei, printr-o împădurire masivă și în forță (1953-1965-1990), timp în care s-au împădurit în Vrancea, circa 75.100 hectare.
A fost o adevărată epopee națională în care Inginerul Neculai BOGDAN s-a aflat totdeauna în primele rânduri. Parcul Dendrologic de pe Strada Cuza Vodă din Focșani, reprezintă o dovadă concretă a dragostei pentru pădure, pentru spațiul verde, pasiune care l-a însoțit permanent și căreia, el i-a închinat toată viața și profesia sa: ,,Pe lângă activitatea de cercetare, conduceam şi lucrările de pregătire a terenului şi de plantare pe toate terenurile degradate din Vrancea.”, sau ,,asta a făcut ca să fiu atașat de această profesie, să mă apropii de viața puieților plantați ca de viața unor copii mici și neajutorați”.
În virtutea acestor argumente, propunem ca inginerul Neculai Bogdan, mocan de la Spineștii Vrancei, să ,,intre” în Memorialul Țării Vrancei ca ocrotitorul pădurii, iar Muzeul Țării Vrancei să se îmbogățească cu încă 1 bust.
Bustul va fi realizat tot de maestrul Mircea ȘTEFĂNESCU și va costa cca. 6.000 euro.
Sumele, oricât de mici sau de mari, pot fi depuse în contul Asociației Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți”, Focșani – România, (CIF. 6433097; IBAN - RO76CECEVR0137RON0107934) sau cu chitanță, tel. 0723276188, str. Mr. Pastia nr. 3, cu mențiunea: Spiritul vrâncean redivivus – bustul inginerului Neculai BOGDAN.
Situația donațiilor va fi prezentată periodic în presa vrânceană, iar numele donatorilor vor fi menționate cu calificativul (donator: 1 leu la 999 lei sau donator fondator: peste 1.000 lei) și vor fi înscriși în Tabelul unic al donatorilor și în Cartea de Onoare de la Muzeul Țării Vrancei – Vidra, Poarta Vrancei, odată cu dezvelirea bustului.
MULȚUMIM TUTUROR ACELORA PENTRU CARE CULTURA VALOREAZĂ,
CEL PUȚIN TOT ATÂT CÂT BANUL!
COLECTIVUL DE INIȚIATIVĂ: Conf. dr. Costică NEAGU; Prof. univ. dr. Paula DIACONU-BĂLAN; Prof. dr. Nicolae DAMIAN; Prof. dr. Răzvan SĂCRIERU; Teolog dr. Romeo-Valentin MUSCĂ....
PARTENERI: Consiliul Județean Vrancea – Președinte, prof. Cătălin-Dumitru TOMA; Prefectura Vrancea – Prefect, jurist Nicușor HALICI; Muzeul Vrancei – Director, dr. Romeo-Valentin MUSCĂ; Biblioteca Județeană ,,Duiliu Zamfirescu”, Focșani; Societatea Română de Geografie – Filiala Vrancea, președinte prof. dr. Răzvan Săcrieru; Primăria Vidra, primar Silviu Pintilie, Primăria Vrâncioaia, primar, Ionică Danțiș etc....
Conf. dr. Costică NEAGU, Dr. Valentin MUSCĂ,
Președinte As. ,,S. Mehedinți” Consilier Proiect
Citiți și Prezentarea inginerului Neculai Bogdan
- inginer silvic -
Data nașterii: 6 septembrie 1927
Studii: clasele I-VII – Școala Primară și Gimnazială Spinești;
Învățământ liceal 8 ani la Liceul „Unirea” din Focșani. Primii patru ani la fără frecvență, din lipsă de suport financiar din partea familiei, ca urmare a decesului tatălui său. Următorii patru ani, cursuri la zi.
1951-1956: urmează cursurile Facultății de Silvicultură la Brașov.
1962-1964: cursuri postuniversitare la facultatea Tehnico-economică din cadrul Institutu-lui Politehnic din București, unde obține titlul de „Inginer-economist în silvicultură”;
Profesia: inginer silvic;
Stare civilă: căsătorit, având 2 copii;
Activitate profesională:
-1947 – învățător suplinitor la Școala Bodești;
- 1955 – inginer la Ocolul Silvic Tulnici;
- 1956 – Inginer șef la Ocolul Silvic Năruja;
- 1962 – Șef al Stațiunii de Cercetare I.N.C.E.F Vrancea, cu sediul la Bolotești;
- În 1970 – este transferat la Corpul de Control Silvic Vrancea;
- În 1971 – este numit Șef Birou Împăduriri, Inspectoratul Silvic Vrancea.
- În anul 1990 se pensionează.
-Între 1992-1993 în perioadele de primăvară-toamnă colaborează cu personalul Institutului de Cercetare Silvică Chișinău în vederea stabilirii de soluții tehnice pentru viitorul arboretelor.
- Între 1996-2007, predă cursuri de specialitate silvică la Liceul Odobești, cursuri de zi și postliceală.
Activități:
În domeniul profesional a colaborat cu mulți cercetători cum ar fi B. Costin, C. Traci,, S. Munteanu, I. Mușat, C. Arghiriade, Z. Lupe, P. Abagiu, E. Untaru, C. Constandache etc.
- În anii 1970-1975, s-a ocupat de activitatea pădurilor comunale (33.000 ha.), coordonând procesele de regenerare și tăiere.
A redactat Îndrumări tehnice care au fost distribuite personalului de teren.
- În perioada 1975-1990, din funcția de Șef de Birou la Împăduriri în cadrul Inspectoratului Şilvic Vrancea, a coordonat sarcinile de împăduriri atât în fondul forestier cât și în terenuri degradate, supraveghind direct, prin controale în timpul plantării, întreținerilor și în timpul tăierilor de îngrijire. Împădurirea acestor suprafețe a fost posibilă, potrivit domnului inginer, din două motive: populația vrânceană tânără avea nevoie de bani iar statul oferea bani frumoși celor care lucrau la împăduriri.
Lucrări de cercetare:
Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate executate în perimetru Andreiașu (1967);
Substituirea cătinișurilor pe diverse terenuri degradate din Vrancea (1967);
Crearea de perspective turistice în Vrancea (1967);
Crearea de metode de substituire a cătinișurilor în Județul Vrancea;
Elaborarea de procedee de pregătire a terenurilor în vederea lucrărilor de plantare (1967);
S-a îngrijit de cultura cătinii albe pe diverse terenuri din județ (1981);
S-a îngrijit în ceea ce privește cultura nucului comun în Vrancea.
Părinții: Tatăl său a fost Grigore Bogdan. S-a născut în Păulești, a venit în Spinești la familia părintelui Ioan Danțiș de care a fost adoptat. Se căsătorește cu Ioana (Ancuța) Gropnicu din Tulnici împreună cu care va avea 7 copii, după cum urmează:
- Maria, născută ȋn anul 1911;
- Ancuța (Culița) – născută în 1919;
- Ioana, născută în 1920;
- Vasile, născut în 1923 (viitorul doctor în medicină);
- Ion, născut în 1925 (profesor, scriitor);
- Neculai, născut în 1927 (inginer silvic);
- Elena (Lenuța) născută în 1930.
În 1939 Grigore Bogdan moare, lăsând în urmă soția văduvă împreună cu cei 7 copii (4 fete și 3 băieți). Despre mama lor, Ioana, se știe că avea un fizic mai firav (fragil), însă destul de luptătoare și cu o voință de fier. Prin multă muncă, va face un efort financiar deosebit de mare pentru a-și întreține cei trei băieți pe care i-a trimis la studiu. Așa se face că cei trei băieți din familie răzășească, în perioada interbelică vor lua drumul marilor orașe unde se vor desăvârși prin învățătură, neuitând și de surorile lor, pe care le-au ajutat să își facă zestre, și pământuri îngrijindu-se spre a se mărita cu învățătorii și viitorii preoți din sate. Așa se face că surorile domnului inginer, ținând această regulă nu vor beneficia de continuarea școlilor.
Revenind la inginerul Neculai Bogdan, acesta se căsătorește cu o absolventă a Liceului Pedagogic „Costache Negri” din Galați din promoția 1965, împreună cu care au avut 2 copii. Bianca este absolventă a Institutului de Științe Economice din București, fiind în prezent stabilită în Canada, iar Liviu devine inginer și se stabilește la Pitești.
Despre cei trei frați dornici de a învăța carte se povestește că plecau pe jos din sat, cu bagajele pe cai sau măgari, până la Burca, de unde luau trenul spre Focșani. Călătoriile făcute de cei trei frați, pe jos, cu bagajele pe animalele de povară sunt zugrăvite în nuvelele scrise de scriitorul Ion Gr. Bogdan în lucrarea „Durere ascunsă” (Editura Salonul Literar, 2002, Focșani).
Mama rămasă văduvă în pragul declanșării celui de-al II-lea Războiul Mondial (1939) își va petrece restul vieții alături de fiica cea mare Maria. Putem remarca faptul că au fost o familie destul de greu încercată, cu patru fete de măritat și cu trei băieți plecați la studii liceale și apoi universitare și care și-au dus cu demnitate numele mai departe. Nu putem trece cu vederea faptul că peste vremi, sentimentele față de mamă vor fi zugrăvite de fiul scriitor, Ion, în versurile de la pagina 110 de la lucrarea amintită, care spun așa:
„V-ați risipit, copiii mamei,
Toți trei prin țara-ntreagă
i dor de casa părintească,
Pe nimeni nu vă leagă.”
Inginerul Neculai Bogdan a locuit pe strada Cuza Vodă din Focșani, unde a amenajat un mic parc dendrologic, cu specii ornamentale (frasin, paltin, carpen, etc.) pe care le-a identificat, specificând fiecăruia pe un panou, specia, genul și denumirea științifică. Acesta avea să devină microclimatul ce va oferi relaxare domnului inginer, unde își desfăta simțurile olfactive și vizuale, ca odinioară pe urcușul versanților din Munții Vrancei.
Pleacă la Domnul în noiembrie 2020, fiind înmormântat în cimitirul bisericii Sfântul Mina din Focșani.
Prof. Constanța MURGU,(Monografia Satului Spinești)
Publicăm în memoria inginerului silvic Bogdan Nicolae articolele apărute în 2007 în Ziarul de Vrancea și în 2014 în adevarul.ro despre activitățile deosebite pe care acesta le realiza în Focșani.
Cetățean model: și-a făcut grădină botanică în fața blocului
Oaza de verdeață, în care se află 62 de specii de arbori și arbuști dintre cei mai valoroși, a fost creată în fața unui bloc cenușiu din Focșani.Inginerul silvic Bogdan Nicolae și-a pus experiența și în slujba municipalității pentru amenajarea unui parc, dar a fost trimis "la plimbare".Tot ce își dorește este ca realizarea sa să fie extinsă și la nivelul altor asociații de proprietari din municipiul Focșani
Cei care străbat, în trecere sau în plimbare, strada Cuza Vodă din Focșani, după ce admiră clădirea Catedralei Catolice și își fixează ceasurile după orologiul acesteia, au parte de o altă frumusețe: o insulă de verdeață, cu arbori și arbuști coborâți din pădurile vrâncene sau aduși chiar din Extremul Orient și împământeniți în buricul orașului prin munca și iscusința unui singur om: inginerul silvic Bogdan Nicolae, fost profesor, în prezent pensionar. Ani în șir, acest focșănean a rupt din timpul său liber și din banii proprii pentru a amenaja o gradină exotică în orașul unde zonele verzi sunt în mare suferință. În condițiile în care urbanizarea accentuata "mușcă" an de an din suprafața verde, acest focșănean cumsecade, pasionat de natură, a reușit să facă cu propriii bani ceea ce municipalitatea a distrus sistematic în ultimii ani: un colț de rai în fața blocului său cenușiu. Pe strada Cuza Vodă a amenajat o mini-gradină botanică, pe locul în care comuniștii ar fi dorit o parcare betonată. De peste 25 de ani are grija de minunatul spațiu verde, care adapostește nu mai putțn de 62 de specii de arbori, unele foarte rare. Numărul este impresionant pentru suprafața de numai câteva sute de metri pătrați. Micuța "rezervație naturală" stârnește admirația, dar și instinctele primitive ale trecătorilor care au distrus plantele în mai multe rânduri!
Prietenul pădurii
Nicolae Bogdan a fost inginer silvic timp de peste 40 de ani și se mândrește cu înființarea a zeci de mii de hectare de pădure în toată Țara Vrancei, în calitatea sa de șef al Serviciului de Împăduriri din cadrul Direcției Silvice Focșani, copaci care îl ajung din urmă ca vârstă. Spune că îi crește inima când trece pe lângă foștii munți dezgoliți de defrișări și incendii, pe care i-a acoperit din nou cu mantie verde. Este prieten cu pădurea încă din copilarie, pentru că satul sau - Spinești din comuna Vrâncioaia - e înconjurat de păduri. A adus din locurile în care l-au purtat cariera, și nu puține, unele dintre cele mai frumoase specii de arbuști, pe care le-a aclimatizat în centrul orașului. Pentru ca trecătorii confundau gradina botanică din fața blocului cu un tufăriș oarecare, în vară, focșăneanul a scris cu propria mână placuțe cu denumirile științifice și populare ale copaceilor care atrag acum privirile trecătorilor. Aici pot fi admirate singurele exemplare de Tisa din Focșani, un arbore de esență tare din care dacii făceau săgeți și cuie, dar și unicele exemplare de Ginkgo Biloba, cel mai vechi arbore de pe Terra, vechi de 180 de milioane de ani, denumit și Arborele Templu, originar din Extremul Orient. În micul parc dintre blocuri trăiesc într-o armonie fragilă gutui japonezi, alături de brăduți argintii, molizi, mesteceni, calini, ficuși, magnolii, ulmi și multe alte tufe decorative adunate din toată țara. Focșăneanul a aranjat totul așa încât grădina să fie înflorită tot anul. Cea mai mare plăcere este să vadă cum cresc zilnic, sub ochii săi, acești copaci minunați și să se bucure de aerul curat, de binecuvântarea crengilor care-i țin umbra la fereastră în zilele caniculare de vară. Și-a făcut o bancuță și acolo, printre trandafiri și ciumafae, își ia porția zilnică de relaxare.
Se teme să nu-i fie defrișată grădina
Din nefericire, inginerul Nicolae Bogdan are și motive de îngrijorare pentru ca s-a încercat defrișarea acestei oaze de verdeață. Deja, o bună parte din grădină a fost distrusă, pentru c primăria a retrocedat o parte din teren, unde a și fost ridicată o vilă. În ultimii ani, au pus ochii pe grădina excelent plasată, la bulevard, mai mulți afaceriști de tranzitie care au încercat să constuiască aici buticuri, terase sau spații pentru birouri. Așa a făcut și un vecin oarecare care a încercat să taie noaptea câțiva copaci monument pentru a-și extinde apartamentul ori un altul care le-a pus motorină la rădăcina. De fiecare dată, inginerul Nicolae Bogdan s-a purtat ca un adevărat "jandarm", așa cum face și cu trecătorii care nu găsesc altceva de făcut decât să mutileze copacii. "Am fost la viața mea, prin natura meseriei, în multe țări și am rămas impresionat de cultul pe care multe țări îl au față de pădure și față de zonele verzi ale orașelor. Am văzut oameni maturi sau copii care pun mâna pe o floare, o miros și încântați, o mângâie, după care pleacă mai departe. Am văzut și la noi ceva asemănător: persoane de toate vârstele, de toate pregătirile profesionale trec pe lângă plante, apleacă creanga, miros florile, rup creanga și pleacă mai departe cu ea. Mă doare când văd asta! Aici mereu trebuie să fiu atent, pentru ca din cele 75 de specii pe care le-am avut mi-au mai rămas 62. Am un arbore de Ginkgo Biloba căruia nici nu i-am pus plăcuță pentru că sigur ar fi fost distrus până acum! Sunt câteva sute de exemplare în țară din acest arbore valoros din care se fabrică medicamente, trei sunt în Vrancea, din care doi în grădina mea! Unul dintre cei mai vechi arbori se află la Grupul Școlar Agricol Odobești", ne-a spus creatorul unicei grădini botanice din Focșani.Nicolae Bogdan spune că s-a chinuit mult cu adaptarea copacilor pentru că "puii de copac sunt mai sensibili decât copiii!". Cu aceeași duioșie povestește și de seceta din vară, când a udat cu găleata copacii mai sensibili: "Ceilalți parcă mă rugau să le dau și lor puțină apă. Nu puteam să trec indiferent când îi vedeam însetați. Parcă vorbeam cu copacul, așa mă simțeam. Și toamna, adun frunze din oraș și le pun la rădacină, să îngraș pământul ca este numai piatră aici, dedesubt. Necazul e altul, pentru că din trei blocuri, puțini sunt cei care mă ajută să îngrijim grădina. Unii spun că e parcul meu, dar eu nu mă supar. Am vrut să pun și o placuță, cu numele asociației de proprietari, să fim un exemplu si pentru alții", ne-a mai spus Nicolae Bogdan.
Refuzat de primărie
Mândru de realizarea sa, Nicolae Bogdan a încercat să le insulfe și altora dragostea sau măcar respectul pentru zonele verzi. În grădina sa iau lecții și elevii de la liceele agricole, unde a fost profesor. În urma articolelor de presă, oamenii, printre care unii foarte bogați, l-au invitat în toată țara să le îngrijească grădinile, dar dumnealui spune că vrea să facă ceva aici, în orașul lui! În urma cu mai mulți ani, dată fiind experiența sa de arhitect peisagist, a încercat să-și pună experiența gratis și în slujba Primăriei Focșani, propunând edililor să-i dea pe mâna parcul din zona Teatrului "Mr. Gh. Pastia" pe care să-l amenajeze cum știe el mai bine. Nu știe de ce, dar a fost refuzat după o vreme, așa cum i s-a întâmplat și anul acesta când conjunctura l-a adus în biroul viceprimarului Neagu Nistoroiu unde a cerut sprijin pentru a instala placuța cu denumirile copacilor din gradină pentru a fi utilă trecătorilor. "Am fost la o firmă din oraș, dar mi s-au cerut prea mulți bani, și apoi s-a ivit oportunitatea să fie făcută mai ieftin de primărie. Nici nu am vrut să-mi pun eu numele pe ea, ca să nu zică cineva că vreau să mă laud. Domnul viceprimar a fost foarte amabil, dar cred că a uitat de mine!", spune modest Nicolae Bogdan. Omul care a sfințit locul din fața blocului nu vrea sa-și abandoneze proiectul și recent i s-a promis sprijin din parea vicepreședintelui Consiliului Judetean Vrancea, Mircea Diaconu, cu care a fost coleg ani de zile la Direcția Silvică Focșani. Ar vrea ca toate spațiile din jurul blocurilor să se transforme în zone cu multă verdeață, să creeze o concurență între locatari. Totuși, recunoaște ca cea mai mare temere este să nu vină cineva și să distrugă grădina, teama împărtășită pe bună dreptate și de vecini. "Cind n-o mai fi domnul Bogdan, cred că o să se aleagă praful. Oamenii sunt indiferenți și este păcat", ne-a spus Ionela Mindrea, administrator la Asociația de Proprietari nr. 20, cea care îl mai ajută să aibă grija de parc pe inimosul locatar de pe strada Cuza Vodă nr. 42 C. (Silvia VRÎNCEANU)-Articol publicat în Ziarul de Vrancea pe 9 noiembrie 2007
Citiți și:FOTO Silvicultorul din Focşani care şi-a făcut grădină botanică în faţa blocului
Nicolae Bogdan (87 de ani) îngrijeşte o grădină cu aproape 70 de specii de arbori, aflată în faţa blocului unde locuieşte. Aici pot fi admirate exemplare de Tisa, un arbore de esenţă tare din care dacii făceau săgeţi, dar şi de Ginkgo Biloba, cel mai vechi arbore de pe planetă.
Scoruşi de munte, brazi argintii, gutui japonezi, magnolii, ulmi, iederă, sanger, weiagele, coacăz auriu, mălini, călini şi albiţie, în total 68 de specii de arbuşti şi de plante, cresc pe un teren din centrul oraşului Focşani, şi nu într-o grădină botanică, aşa cum s-ar putea presupune. Tot acest Eden este creat de fostul inginer silvic Nicolae Bogdan (87 de ani), care, în ultimii 28 de ani, l-a dezvoltat şi întreţinut în faţa blocului în care locuieşte. Grădina are o suprafaţă de 800 de metri pătraţi. Totul a început în 1986, cu câţiva ani înainte ca Nicolae Bogdan, care s-a ocupat toată viaţa de împădurirea Munţilor Vrancei, să se retragă la pensie. Atunci i-a venit ideea să exploateze într-un mod util spaţiul liber din faţa blocului.
IDEEA A FOST „IMPORTATĂ“
Cele mai multe specii de arbuşti şi de alte plante le-a procurat din peregrinările pe care le-a făcut în calitate de cercetător silvic atât în ţară, cât şi în străinătate. De altfel, mărturiseşte că ideea realizării „grădinii botanice“ din faţa blocului i-a încolţit tocmai în urma unor astfel de turnee în Cehia, la Karlovy Vary, şi în Rusia, la Soci, unde a văzut oaze de verdeaţă în cartierele de locuinţe.
Citiți întreg articolul publicat pe site-ul adevarul.ro pe 20 februarie 2014 sub seamnătura jurnalistului vrâncean Ștefan Borcea accesând titlul alăturat:FOTO Silvicultorul din Focşani care şi-a făcut grădină botanică în faţa blocului
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
