Brand voice

Vrancart: oportunitate pierdută de creştere economică în Moldova?

Ziarul de Vrancea
8 sep 2016 2543 vizualizări
Cu toţii ştim că România, pe ansamblu, are nevoie de multe investiţii pentru a recupera decalajele faţă de statele central europene. Cu toate acestea, investiţiile s-au realizat cu precădere în zona de Vest şi Centru ale ţării şi puţine investiţii majore au poposit în Moldova şi alte judeţe slab dezvoltate, fapt care a accentuat în unele cazuri dezechilibrele dintre regiuni.

 

Astăzi ne vom opri atenţia asupra Vrancart SA, firmă românească cotată la Bursă, pentru a realiza o radiografie a proiectului de investiţii propus de aprox. 171,4 mil. lei în retehnologizarea procesului de producţie, proiect care ar putea fi realizat în condiţiile primirii de ajutor de stat de aprox. 84 mil. lei.

Întâi de toate este important de menţionat faptul că Vrancart SA este una dintre companiile cu tradiţie îndelungată pe piaţa românească în producţia de hârtie pentru carton, plăci ondulate şi hârtie igienico-sanitară, compania având actul de înfinţare în anul 1977 şi o parte din echipamentele de producţie. Elementul de unicitate al companiei constă în faptul că majoritatea produselor sunt realizate utilizând ca materie primă maculatura, rezolvând astfel o problemă de reciclare la nivelul ţării şi dând o valoare unui deşeu. În plus, proiectul de retehnologizare îşi propunea, pe lângă înlocuirea unor capacităţi de producţie vechi şi generarea a 89 de noi locuri de muncă în sectoare înalt specializate, în paralel cu menţinerea unui număr de 172 de locuri de muncă în anumite zone care au în prezent o cerere de piaţă în scădere datorită tehnologiei învechite.

Care ar fi beneficiile României prin aprobarea unui astfel de proiect? Pe lângă recuperarea unei valori cel puţin egale cu valoarea ajutorului de stat sub formă de taxe salariale (angajat şi angajator), impozit pe profit şi impozit pe dividende, impozite şi taxe locale în perioada 2017-2024, ceea ce ar arăta o bună utilizare a fondurilor publice deoarece aceşti bani se vor întoarce la buget, proiectul ar fi generat o serie de beneficii indirecte prin partenerii implicaţi în proiect, dintre care amintim:

·         Partenerii care vor fi implicaţi în implementarea proiectului şi care vor avea un volum de afaceri în creştere ca urmare a proiectului, cu venituri suplimentare de doar 418,4 mil. lei doar în perioada 2017-2024

·         Taxe suplimentare generate de partenerii la proiect sub formă de taxe salariale, impozit pe profit etc. , estimate în mod conservator la 78,7 mil. lei

·         Gasirea de soluţii pentru rezolvarea unei probleme la nivel naţional, şi anume colectarea selectivă şi depoluarea în zona de maculatură şi ambalaje tip Tetrapack, unde România are ţinte specifice de atins însă strategia nu este finalizată şi implementată

·         Rezolvarea unei probleme de echilibru al resurselor, în sensul că în 2015 România exporta maculatură (aprox. 122 mii tone) datorită lipsei de capacităţi de prelucrare, produs cu cu valoare adăugată mică, în schimb importa celuloză şi alte produse din hârtie cu valoarea adăugată mare de 339 mii tone

·         Stoparea plăţii de ajutoare sociale persoanelor care vor fi angajate suplimentar în proiect şi care astfel vor genera taxe aferente salariilor

·         Proiecte suplimentare cu caracter social şi cultural în valoare de 2,4 mil. lei în perioada 2017-2024.

·         Generarea doar în lanţul de transport a unui număr de 47 de locuri de muncă noi până în anul 2024, pe lângă locurile de muncă generate indirect la partenerii implicaţi în implementarea proiectului.

Este un lucru important de menţionat faptul că aceste beneficii sunt realizate la nivel naţional însă, prin specificul şi implementarea proiectului, ele vor fi generate majoritar în judeţul Vrancea, judeţ cu cea mai scăzută valoarea PIB/locuitor în anul 2013 în Regiunea Sud-Est (19,779 mii lei), mult sub media pe ţară de 31,895 mii lei conform INS.


Fişă proiect

 

Fişă proiect investiţii Vrancart

 

Valoare investiţii (mil. lei)

171,4

Locuri noi de muncă

89

Locuri de muncă menţinute

172

Cifra de afaceri suplimentară în anul 2024 din proiect (mil. lei)

190,1

Cifra de afaceri în 2015 (mil. lei)

210,1

Venituri suplimentare pentru parteneri români în perioada 2017-2024 (mil. lei)

418,4

Locuri de muncă generate indirect doar în zona de transport suplimentar datorită proiectului până în anul 2024

47

Taxe generate indirect de către partenerii la proiect pentru România prin implementarea proiectului în perioada 2017-2024 (mil. lei)

78,7

 

 

Fundamentul schemelor de ajutor de stat este admirabil. Statul îşi propune, ca un bun gospodar,aloce fonduri pentru dezvoltarea unor domenii de activitate cu potenţial pentru interesul strategic al României. În plus, gestionarea acestor scheme s-a realizat în mod mult mai eficient decât gestionarea fondurilor europene, ajutoarele de stat având un impact major şi direct în economie. Aceste fonduri se întorc în bugetul de stat, sub formă de taxe şi impozite suplimentare cel puţin egale cu valoarea ajutorului de stat. Deci acordarea de ajutoare de stat reprezintă una dintre cele mai nobile forme de cheltuire ale banului public, ajutând totodată la dezvoltarea unei economii puternice şi fiind un sistem care se autosusţine, care generează pe termen lung creştere economică atât direct, cât şi indirect, prin efectul multiplicativ al investiţiilor. Este cunoscut faptul că multe investiţii beneficiare de ajutor de stat returnează statului, direct şi indirect, chiar şi de 3-4 ori mai multe beneficii. În plus, în astfel de proiecte statul are pârghii specifice prin care îşi poate recupera “investiţia” în caz de neperformanţă a companiilor beneficiare. În aceste condiţii, rămâne sub semnul întrebării valoarea încă redusă a fondurilor acordate sub formă de ajutoare de stat acestor scopuri nobile, care practic prezintă un risc zero pentru România în cazul acordării lor (beneficiarii îşi realizează primii investiţiile şi apoi primesc aceste fonduri) însă prezintă un potenţial major de creştere economică şi generare de locuri de muncă noi şi mai bine plătite.

Iar în situaţii când fondurile alocate în anii anteriori către ajutoare de stat nu sunt utilizate în întregime (a se vedea cazul EKR şi al altor companii străine care au primit acorduri de finanţare dar nu au mai implementat proiectele sau au implementat proiecte de valori mai mici) este de dorit o suplimentare mai rapidă a ajutoarelor de stat disponibile atât cu sumele neutilizatecât şi cu fonduri suplimentare, pentru a da o şansă reală majorităţii companiilor care au proiecte solide şi viabile însă care în lipsa ajutorului de stat nu pot fi implementate. Deci este de dorit ca un punct prioritar în strategia Guvernului să reprezinte şi o susţinere mai bună a investiţiilor, româneşti şi străine, de dimensiuni mici şi medii, prin fonduri nerambursabile de tipul ajutoarelor de stat.

 

Ionel CIUCIOI

Presedinte, Director General Vrancart SA

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.