Pe urmele istoriei

VIDEO | Revolta de la Suraia împotriva colectivizării

Ziarul de Vrancea
12 oct 2020 2448 vizualizări
Foto:historia.ro 
Foto:historia.ro 

Munca de cercetare științifică a profesoarei Camelia Sandu și a fost publicată recent în cea mai prestigioasă revistă de istorie din țară, Historia. Un material care ar trebui să se regăsească în cărțile de istorie.

Oficial, colectivizarea în România a început în 1949, cu Plenara din 3-5 martie, unde s-a vorbit, pentru prima dată, de ”transformarea socialistă a agriculturii”. Terenul fusese, însă pregătit încă din 1945, când s-a realizat, de către partidul comunist, o nouă reformă agrară. Aceasta nu a urmărit să facă viața țăranilor mai bună, ci să-i atragă  de partea noii puteri comuniste.

Tot atunci a fost introdus și  sistemul cotelor obligatorii pentru toate produsele obținute în gospodăriile țărănești. Scopul  a fost dublu: economic și politic. Economic, se dorea  ieșirea din criza alimentară datorată războiului, ocupației sovietice și secetei din 1946. Iar  pe plan politic se urmărea slăbirea rezistenței țăranilor în fața presiunilor regimului comunist prin sărăcirea lor, deoarece cotele  nu se calculau în funcție de producția obținută, ci în funcție de planul general și regional stabilit de comuniști1 și erau foarte greu de realizat. Cei care nu puteau să predea cotele  erau acuzați de sabotaj și urmau să fie închiși.

Odată cu Plenara din 3-5 martie din  1949 a fost dat și Decretul Nr. 83 din noaptea de 2/3 martie prin care toate proprietățile de peste 50 de hectare erau expropriate. Erau vizați foștii moșieri care, acum, au fost alungați din casele lor.   Se urmărea, astfel, distrugerea definitivă a acestei categorii, căreia i se confiscau nu doar pământurile ce îi fuseseră lăsate prin Legea agrară din  1945, ci și casele cu tot inventarul existent. Spre exemplu,  procesul-verbal de predare a bunurilor moșierului Bazil Demetrescu din Suraia, consemna predarea pământului 50 ha, 14 ha de pădure, două clădiri, cereale: 100 kg grâu, 120 kg orz, 1100 kg porumb, ovăz, fasole, un tractor, două pluguri, o semănătoare, dar și  două dulapuri, șase scaune, veselă, două oglinzi și un preș2. Unul dintre cei care făceau pate din comisia de preluare a bunurilor, la plecare, se spune că i-a luat moșierului și căciula de pe cap.

La scurt timp după Plenara amintită, în iunie 1949, s-au înființat, la Suraia, șase comisii de colectivizare. Paralel s-a făcut și  un inventar al chiaburilor, țăranii mai înstăriți. A fost inventariată și  averea lor, chiaburii fiind considerați acum, după distrugerea moșierimii, dușmani de noul regim. La o populație de 4508 locuitori cât avea Suraia, conform recensământului din anul 19483, au fost identificați zece chiaburi  cu proprietăți  cuprinse între 7 și 40 hectare. Acestora li s-a făcut și inventarul animalelor, al plugurilor, al  căruțelor, astfel încât comuniștii să aibă o situație clară a bunurilor pe care să le poată folosi în situația înființării structurilor colectiviste, care vor primi inventarul confiscat de la chiaburi. 

Citiți întreg articolul publicat pe site-ul historia.ro accesând titlul alăturat:VIDEO | Revolta de la Suraia împotriva colectivizării 

Vizionați și:Suraia Film Documentar​ despre colectivizare-VIDEO:ZdV

Articolul a apărut în decembrie 2017 și în Ziarul de Vrancea puteți să-l  recitiți accesând titlul alăturat:Revolta de la Suraia împotriva colectivizării


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.