Pe urmele istoriei

Pe scurt și cu sinceritate despre Parcul Bălcescu din Focșani 

Florin Marian Dîrdală
28 iun 2022 13985 vizualizări

În preajma zilei, tot mai apropiată, a inaugurării și redeschiderii parcului Bălcescu, cel modernizat corespunzător în ultimii ani de Primaria municipiului Focsani contra unei sume de 3 milioane de euro, corect este să ne amintim și de cei care au făcut posibil, ca timp de un secol și jumătate, această suprafață de teren situată într- o zonă bună a orașului Focșani să rămână intactă, fără construcții edificate în acest punct și fără a fi tranzacționată în niciun fel de-a lungul timpului. Pentru ca așa s-a întamplat, iată probele documentare din arhive ce pot conduce la o astfel de concluzie.

 

 

Așadar zona de vest a orașului nostru a fost în trecut locul pe care s-au așezat armenii la noi. Dovadă și biserica din acest punct zisă sau cunoscuta drept Biserica Armeană din Moldova, despre care o primă mențiune istorică ar fi cea de pe harta Statului major austriac din 1789, după cum menționează cel mai mare cercetător al Focșaniului, Dimitrie F.Caian. Ei bine, în sânul acestei comunități armenești bogate s-a ridicat o familie extraordinară, numită Ferhat. Nu are rost să trecem prin toate generațiile acesteia, despre acest lucru s-a scris mai bine pe următoarea sursă on line: Schița unui portret de familie. Ferhat 

Să reluăm pe scurt:

Frații Ferhat Ștefan și Iacob au împărțit în jurul anului 1870 tot ceea ce a agonisit părintele lor, iar viitorul parc Bălcescu a căzut la împărțeala în dreptul lui Stefan Ferhat. De aici proprietatea a circulat mai departe la Ferhat Șt Ferhat apoi Stefan F. Ferhat. Practic, copiii de sex masculin ai acestei familii erau denumiți doar în acest mod, cu mici derivații, de la generație la generație.

Din ultimul menționat aici, s-a conceput cel din urmă, Ferhat de dinaintea instaurării regimului comunist și anume Anton Ferhat care a intrat și în stăpânirea numeroaselor proprietăți ale familiei, dar și a viitorului nostru parc.

Din păcate după unii și din fericire pentru alții, armeanul cel putred de bogat a fost asasinat într-o zi din vara anului 1946, după cum povestește distinsul Varujan Vosganian. Cum că a fost ucis de niște hoți care au venit la furat de cireșe în livada sa din Floreștii de la Câmpinenaca sau de alticineva care a fost pedepsit în trecut pentru că a furat de la boier, iar apoi, în contextul haosului comunist de început, a decis să se răzbune. Alteori este menționat că a fost împușcat de niște soldați sovietici care umblau dupa prăduială și după băutură prin zonă. În fine, rămâne să așteptăm până ce noi cercetări vor scoate la lumină datele cele mai apropiate de adevăr.

 Asadar, în anul 1952 Sfatul Popular Focșani, adică vechea noastră autoritate municipală a emis decizia nr. 424 prin care s-a adjudecat, pentru neplata impozitelor locale, printre alte bunuri din oraș și suprafața de 16 000 mp., proprietatea moștenitorului Anton Ferhat, situată în Focșani, strada Nicolae Bălcescu nr 9, deoarece acolo era adresa poștală a acestui teren care alcătuieste în prezent respectivul perimetru frumos și primitor. În fix aceeași perioadă Comitetul executiv al orașului Focșani a decis că Întreprinderea Regională de Construcţie Locală „Vasile Roaită” Focşani trebuie să întocmească, memoriul justificativ prin intermediul căruia s-a detaliat faptul că în acest oraş, devenit centru politic şi administrativ al Regiunii Putna, se preconizează o aglomerare accentuată de populaţie. În aceste condiţii spaţiul verde şi de odihnă format dintr-o grădină publică mică (cea de la Piața Unirii) era insuficient chiar şi pentru populaţia de mai înainte (problema spațiului verde s-a propagat până astăzi). Aşa că se impunea mărirea lui în raport cu suprafaţa oraşului şi numărul populaţiei. Sfatul popular orăşenesc Focşani a decis că terenul cel mai potrivit pentru amenajarea unui astfel de spaţiu verde era fosta grădină Ferhat din centrul oraşului. S-au mai precizat în memoriu că accesul publicului se va face prin trei intrări dintre care cea principală era situată în strada Republicii. Arborii ce se vor planta vor fi în proporţie de circa 80% foioase, iar pentru ozonarea aerului şi în scop ornamental un procent de circa 20 % va fi alcătuit din conifere. Arborii foioşi se vor aduce dintr-o pădure din apropiere sau de la Buciumeni Tecuci, iar coniferii de la Soveja. Se vor planta 21 de specii de arbori, 27 specii de arbuşti şi 4 specii de arbuşti urcători. Pentru o completare a umidităţii aerului şi pentru ornamentaţie urma a se construi un bazin central şi cinci amfore repartizate în cinci  ronduri. Gardurile trebuiau confecționate din şipci, urmând ca pe viitor să fie făcute din beton sau cărămidă.

Pe măsura finalizării lucrărilor şi terminării plantaţiilor se impuneau a se construi şi băncile necesare până la limita de 134 de bucăţi. Valoarea proiectului a fost estimată la 109.000 lei, iar lucrarea era programată a se face cu plată din bugetul oraşului Focşani. Câţiva ani mai târziu, în mijlocul grădinii s-a ridicat şi bustul marelui Nicolae Bălcescu. Monumentul din piatră pe un soclu de beton este opera sculptorului Octav Iliescu si a fost înălțat în anul 1961. După anul 1970 în lateralul de est al acestui parc deosebit s-a înălțat cunoscutul restaurant Intim, iar înspre capătul din nord, după 1980 s-a edificat cinematograful de vară. Amenajări moderate au mai fost și de-a lungul anilor, dar în aceste zile, pentru prima dată s-a procedat la o înfrumusețare fără precedent a acestui loc, după cum va putea constata oricine va păși aici. Ca o sugestie, ce vine cumva din Arhive, dacă nu s-a luat deja în calcul, cele mai importante părți ale acestui parc (o alee sau alt loc semnificativ), ar trebui să poarte OBLIGATORIU numele FERHAT, mai ales că materialul următor Parc de trei milioane de euro, aproape de finalizare. Cum arată acum cel mai mare spaţiu de relaxare din Focşani susține că această proprietate ar fi fost cedată municipalității de către respectiva familie (despre care mai amintește doar piatra funerară din Cimitirul armenesc) sau succesorii, poate după 1990 ...

Iar doar cu voia dumneavoastră, deoarece un moștenitor al familiei Ferhat s-a căsătorit cu generalul Henri Cihoski, ar trebui ca și acest nume să fie imortalizat în peisajul actualului Parc Bălcesu din Focșani, deoarece Cihoski, după cum se anunță prin sursele on line, nu a fost chiar oricine. A fost Erou al Războiului de Reîntregire, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, fost ministru al Apărării Naționale, dar mai ales pentru că a a fost exterminat la închisoarea Sighet în anul 1950. 

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.