Pe urmele istoriei

Foto | Adevărata istorie a conacului Zamfireștilor de la Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, județul Vrancea

Florin Marian Dîrdală
28 iul 2021 5769 vizualizări

Pe șoseaua principală a satului Dragosloveni, la aproximativ 1 km depărtare de DN2-E 85, se găsește un conac frumos ridicat în timpurile de odinioară de o familie  bogată numită Zamfirescu .Întrucât pe internet circulă câteva povești neclare despre acest imobil, să încercăm să aflăm adevărata lui istorie pe baza documentelor de arhivă.

Se susține că a aparținut lui Duiliu Zamfirescu, dar Zamfirești înstăriți mai erau prin ținuturile noastre. Un Alexandru Zamfirescu, prietenul clasicilor literaturii române, Caragiale, Delavrancea, Vlahuță, trăia în comuna Dumitrești și la prima analiză pare că el a stăpânit și conacul de la Dragosloveni pe care l- a construit ca să fie cât mai aproape de prietenul său Alexandru Vlahuță, mutat și el în această localitate după a-III -a căsătorie - Vlahuţă s-a recăsătorit, la 1 aprilie 1905, cu Alexandrina Ruxandra Gâlcă, fiica unui mic proprietar-. De la soţia sa, Vlahuţă a primit ca zestre casa din Dragosloveni – sat aşezat „într-o zonă de podgorii, unde colinele îşi dau mână cu şesurile dinspre sud” – şi circa 24 pogoane de vie pe care scriitorul o aprecia cu umor ca fiind de circa „3.000 de pogoane”.  Dar arhivele cele nesecate scot la iveală informații prețioase în fiecare zi și de data aceasta ne indică că la Dragosloveni își avea domiciliul și un anume Alexandru Z. Zamfirescu, un personaj foarte bogat, care stăpânea, ca orice bun gospodar, atât în acest sătuc cât și la Terchești aproape 70 de hectare, în special vie, deci un viticultor ambițios, care, atunci când venea la respectiva moșie dorea să-si respecte blazonul de om înstărit, așa că a ridicat pe colina ce străjuiește valea Râmnei până în zare, la statuia lui Suvorov, frumoasa casa pe care o putem admira, interior și exterior, din fotografiile alăturate.

Deoarece personajul nostru era un om avut, pe lângă mica suprafață deja menționată mai stăpânea cu soția sa, Margareta și în punctele Precistanu- Rădulești- Mircești, în prezent pe raza comunelor Garoafa și Vânători, dar și în județul Brăila, sute de hectare de arabil, cele de la noi din județ fiind o moștenire de la anul 1919 din uriașa moșie a tatălui său Zamfir C. Zamfirescu, un vestit brăilean, pe vremuri profesor și ulterior agricultor, dar și viticultor, ce a deținut câteva mii de hectare înainte de reforma agrară din 1921. Din roadele acestui pământ s- a clădit puterea acestei familii și tot din ele s-a înălțat, de exemplu, frumoasa casă din Brăila a bogatașului nostru, care, după cum se anunță pe diverse site-uri, a fost ba casa Arlus (unde se învăța, la momentele strânsei prietenii cu URSS, limba rusă ) dar și sediul uniunii sindicatelor.

Dar bătrânul Zamfirescu nu a luat cu el în cavou imensa lui moșie dintre Făurei și Risipiți, așa că aceasta s-a împărțit între boierul nostru Alexandru Z Zamfirescu și fratele său Sergiu Z Zamfirescu, căsătorit cu o frumoasă coniță ce purta un nume tare drăgălaș, anume Crissy. Si acest ultim boier este într- un fel cunoscut pentru că stăpânea vestitul Han dintre vii, cel de la marginea Focșaniului, la granița cu comuna Câmpineanca, sat Florești, cel retrocedat de curând și bine îngrijit de proprietarul actual. Si asta nu este tot. La Precistanu, Alexandru Z. Zamfirescu mai deținea în câmp, în afara satului, un conac imens, dar în prezent acesta nu mai există, fiind demolat, în scopul redării curții aferente lui, pentru beneficiul agriculturii .Deci să recapitulăm - Alexandru Z Zamfirescu era de loc din Brăila, dar prin cele două proprietăti situate la noi în județ era vrâncean sau mai bine zis putnean și podgorean de Râmnicu Sărat.Tatăl său Zamfir C. Zamfirescu a fost cel care a strâns imensa proprietate și din produsele ei a adunat o avere prin comerțul desfășurat la portul dunărean, din care a investit o bună parte în superba casă din centrul vechi al  Brăilei, pe care brăilenii nu au lăsat-o să se năruie, așa cum se mai obișnuiește pe la noi, la Focșani.  Asa că beneficiind prin moștenire de o jumătate din această avere, fiul său Alexandru Zamfirescu a trăit foarte fericit pe cele două proprietăți ale sale, plus cea a soției de pe raza județului Brăila, dar regimul comunist instalat după 23 august 1944 i-a încurcat binișor socotelile.Tovarășii i-au măcelarit inițial proprietatea la reforma agrara din 1945, apoi i-au luat-o cu totul, la fel și casele, pe una au demolat-o ,iar pe cea din Dragosloveni au oferit-o la o întreprindere județeană, până când a fost restituită, așa după cum putem concluziona, dacă în prezent se oferă spre vânzare pe un site de specialitate. Si cu toate că nu are legătură cu marele nostru scriitor Duiliu Zamfirescu, acest frumos conac nu rămâne cu nimic mai prejos în peisajul județului nostru, iar când va fi reabilitat, acest edificiu superb si locul splendid pe care se află, inclusiv turnul de observație de alături, merită să devină o comoară imobilară de patrimoniu, cu valoare regională și de ce nu, chiar națională.

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.