Mami, Te Iubesc!

”Da, sunt mamă, dar mamă de înger”

Janine VADISLAV
6 mar 2018 2552 vizualizări

Oamenii cu suflet mare nu dăruiesc bunuri sau bani, pentru că nici ei nu au, dăruiesc un zâmbet, un cuvânt de alinare, o îmbrăţişare.... Ei ştiu să facă diferenţa, ştiu care este „darul” cu ajutorul căruia poţi trece peste orice obstacol, poţi înfrunta încercări  care, de cele mai multe ori, mai ales pentru copii, pot fi devastatoare, pot mutila pe viaţă, pot pune viitorul sub semnul incertitudinii. Pe acest drum al Golgotei, în care existenţa  lor a fost pusă în slujba celor umiliţi, obidiţi şi necăjiţi, bolnavi sau infirmi, au pornit, voluntarii, cei care se dedică în totalitate, fără a aştepta nimic în schimb, celor năpăstuiţi de soartă.

Voluntariatul este cea mai simplă activitate, cel mai simplu gest de grijă, atenţie, pe care-l putem oferi celuilalt. Voluntariatul înseamnă să îţi dedici din timpul tău altora, fără să fii plătit pentru ceea ce faci, fără să aştepţi mulţumiri - chiar dacă ele vor veni- fără să te gândeşti la timp şi uneori nici la tine...  Indiferent de abilităţile şi experienţele pe care le aveţi, întotdeauna există proiecte în care vă puteţi implica, din care  puteţi câştiga, experienţă, prieteni şi mulţumirea sufletească a lucrului bine făcut, dar mai ales de a fi salvat un copil, un om în toata firea, sau un bătrân... 

Liderul spiritual indian, Mahatma Gandhi spunea că „dacă vrem să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei.” Pentru că „noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”(Declaraţia Naţiunilor Unite).

Am cunoscut mulţi oameni care au sărit în ajutorul semenilor aflaţi uneori la limita de supravieţuire, am cunoscut tineri care, fără să fie organizaţi anume pentru a face acest bine, se mobilizează imediat ce află că un om, căruia nu i-a mai rămas decât sufletul din piept - şi acela abia mai pâlpâie - are nevoie de ajutorul lor. Sunt curaţi sufleteşte, sunt capabili să simtă durerea celuilalt şi, fără să aştepte mulţumiri, îi sar în ajutor. E mare lucru, tinerii noştri sunt minunaţi şi-i mulţumesc bunului Dumnezeu că am trăit astfel de momente. 

Astăzi însă voi vorbi, motivată şi de frumoasa zi de 8 Martie, despre o parte dintre doamnele care fac voluntariat şi nu oriunde ci la Centrul de Zi „Dănuţ”, din comuna Broşteni. În toţi aceşti ani au făcut adevărate minuni cu copiii care vin zi de zi la Centru, copii din familii necăjite, cu părinţi care nu aveau timpul necesar să se ocupe de ei, cu probleme de sănătate...  Rezultatele lor se văd, dar pe aceste doamne nu le-am auzit niciodată vorbind ...  Acum a venit momentul să-şi deschidă inima în faţa dumneavoastră. 

Fostul educator, Mimi  Sbîrciog a devenit voluntar la Centrul de Zi  „Dănuţ” în anul 2002

„Practic, atunci am simţit că Dumnezeu  mi-a oferit oportunitatea de  a-mi  continua vocaţia de dascăl, prin deschiderea acestei ferestre către un alt tip de educaţie unor generaţii care trecuseră deja prin mâinile mele la grădiniţă. Trebuie să recunosc, primul impuls a fost cel sentimental, sufletesc, am venit aici ca voluntar din dragoste şi afecţiune maternă, faţă de Dănuţ Norocea, care mi-a fost elev la grădiniţă, un copil absolut deosebit din toate punctele de vedere, îndrăgit de toţi. A fost  apoi sentimentul de solidaritate cu suferinţa familiei Norocea, o familie dedicată comunităţii şi înainte de deschiderea Centrului şi după. Faptul că au reuşit să transforme suferinţa personală într-o  bucurie comunitară, m-a determinat să le fiu alături în această nouă etapă din viaţa lor şi viaţa satului nostru. Mă bucur din suflet că am ales această cale, pentru că am puterea de a-mi continua activitatea didactică alături de cele mai tinere generaţii. Plecând de la ideea că orice copil este o făclie de care trebuie să te apropii, s-o aprinzi, întreaga echipă de voluntari am conceput şi dezvoltat  programe  pentru fiecare copil în parte, pentru ca el să poată lumina! Chiar dacă am 70 de ani, am puterea şi dorinţa să ofer şi să primesc - ca la începutul carierei - dragoste şi sprijin necondiţionat, ne-a spus doamna  Mimi Sbîrciog. 

Voluntar la Centrul de Zi „Dănuţ” este şi doamna învăţător Jana Ţigăeru, care a început activitatea de voluntar in 2006.

„Acest tip de voluntariat  m-a atras pentru că mi-a oferit o altă perspectivă asupra vieţii în general, dar şi asupra vieţii profesionale: ieşind  dintr-un alt tip de activitate şi intrând într-un alt mediu de lucru sensibil, provocator, care mi-a oferit şansa  de a-mi pune în valoare, cu generozitate şi creativitate, cunoştinţele şi abilităţile acumulate pe plan profesional, obstrucţionate oarecum de tiparele educaţiei  formale. Abordarea nouă a lucrului cu elevul, a activităţii centrate pe copil, propusă de doamna Norocea în activităţile de recuperare desfăşurate la Centrul de Zi ,,Dănuţ”, mi-a oferit ocazia de a deveni mai întâi prietenul copiilor şi apoi dascălul lor, ceea ce reprezintă un real câştig, pentru procesul instructiv educativ.  Am   considerat, consider şi acum, că implicarea mea în rezolvarea problemelor comunităţii - mai ales când este vorba de copii - este mai importantă şi utilă decât alte activităţi personale care pot fi amânate sau anulate. Ce am eu de dăruit copiilor? Un strop din ceea ce am moştenit de la părinţi: căldura sufleteasca, bunul simţ, respect şi puţin umor, pentru a bucura atunci când e nevoie.  Pentru mine, ca femeie, învăţătoare, dar mai ales MAMĂ , copilul este ,,odorul cel mai de preţ”, cea mai importantă  şi frumoasa realizare în viaţă, împlinirea mea ca om  trecător prin această lume. Copiii  de la Centrul de Zi ,,Dănuţ”, fac parte  din familia mea, din viaţa mea. De ei mă leagă cele mai frumoase amintiri. Fără ei viaţa mea ar fi lipsită de strălucire.  Recomand tuturor doamnelor şi domnilor să-şi dedice o parte din  timp şi  din  experienţă  comunităţii. Voluntariatul îţi oferă o perspectivă la care nu te aştepţi, ajutându-te să, te descoperi, să-ţi dezvolţi abilităţi şi aptitudini de care nu ai fost conştient, mai mult găseşti OAMENI care pun pe primul loc iubirea de aproapele. Lucrând cu acestia devii mult mai bogat. Dar, pentru a fi voluntar  îţi trebuie câte puţin din toate: altruism, empatie, răbdare, optimism, căldură sufletească, umor, calmitate, disponibilitatea de a fi un bun prieten”, ne-a spus şi doamna învăţător Jana Ţigăeru.

Pe doamna Elisaveta Norocea nu e nevoie s-o prezint, o ştie o lume întreagă, iar pentru mine este o onoare  să-i citesc această mărturisire  de suflet  pe care acum o citiţi şi dumneavoastră.

„Da, sunt MAMĂ, dar sunt o MAMĂ DE ÎNGER  ! Sună atât de frumos, dar se trăieşte atât de anevoios, pentru că orice zi presupune o luptă, o luptă nedreaptă cu amintirile, cu viaţa şi cu moartea. Dorul, iubirea, lacrimile şi suferinţa mea s-au înălţat la ceruri şi au fost văzute de Dumnezeu. Cu ajutorul Său orice lucru oricât  de greu, crâncen, dureros devine uşor, accesibil, suportabil şi dătător de speranţă.  Aşa  am reuşit  să îmblânzesc suferinţa, să mi-o fac prietenă şi chiar mai mult, să o transform în bucurie, bucuria de a dărui tot ce am mai de preţ, dragostea de mamă pe care  o împart, în mod egal, între Dănuţ şi copiii pe care Dumnezeu mi i-a trimis  în dar să le fiu „mamă de suflet”.  Înarmată  cu credinţă ,cu  perseverentă şi  iubire, am plecat încrezătoare  pe un drum nou al cărui itinerariu îl cunoşteam doar teoretic, convinsă totuşi că îl voi putea parcurge. La capătul drumului se profila în lumină silueta unui tânăr şi a unei construcţii. Era lumina Divină, adică Iubirea lui Dumnezeu care mă încuraja să îndrăznesc, să merg mai departe. Atunci am ştiut ce trebuie să fac. Am muncit mult,  cu timp şi fără timp, cu jertfă şi dăruire, cu uitare de sine, cu sentimentul că menirea mea pe Pământ, este aceea de a ajuta şi inspira copiii să îşi descopere comoara lor interioară, să depăşească bariere, să evolueze şi să îşi construiască o viaţă împlinită şi fericită. Toate demersurile le-am început şi continuat cu binecuvântarea lui Dumnezeu dată de Părintele Iustin  Pârvu, stareţul Mănăstiri Petru Vodă, care ne spunea că familia ce pierde un copil va dobândi altceva. Nu în sensul nostru lumesc, material, ci în logica Împărăţiei lui Dumnezeu, că se va schimba ceva în sufletul nostru şi vom gândi totul într-o altă perspectivă. Pe scurt, vom deveni „părinţi  de îngeri”. Aşa s-a şi întâmplat. Dumnezeu ne-a trimis in mod miraculos OAMENI, ale căror inimi au bătut în ritmul inimii noastre, au gândit şi simţit asemeni nouă. Am construit Centrul  de Zi ,,Dănuţ”, nu doar ziduri, ci mai ales relaţii  umane, armonioase şi trainice, bazate pe respect, încredere şi dragoste. Este o realizare unică  deoarece  totul aici se desfăşoară pe bază de voluntariat.

Ziua de 8 Martie îmi oferă  ocazia minunată să le mulţumesc din toată inima bunelor şi dedicatelor doamne educatoare, învăţătoare, profesoare, care zilnic dăruiesc cu plăcere din timpul, energia, dragostea şi experienţa profesională. Mulţumesc  tuturor doamnelor (şi desigur domnilor) care au dat dovadă de bunăvoinţă, înţelegere, empatie, sprijinind cu generozitate, prietenie şi încredere toate acţiunile frumoase desfăşurate de minunata echipă a Centrului de Zi „Dănuţ”, ne-a mai spus doamna Elisaveta Norocea, coordonatorul Centrului de Zi  „Dănuţ”.

Iar noi, cei care publicăm ceea ce scriem încercând să vă aducem un strop din bucuria, durerea, fericirea, împlinirea sau  grijile pe care le duc mulţi  dintre noi,

URĂM MAMELOR, BUNICELOR, FIICELOR, IUBITELOR, LOGODNICELOR, SURORILOR, SOŢIILOR,  MULTĂ BUCURIE, SĂNĂTATE, ÎMPLINIRE, CREDINŢA CĂ VOR TRECE PESTE ORICE  PIEDICĂ IVITĂ ÎN CALE, SE VOR ÎMPLINI, VOR STRĂLUCI, VOR FII FERICITE. LA MULŢI ANI!   (Janine  VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.