Orașul Mărășești

Orasul in cifre

Ziarul de Vrancea
18 dec 2006 447 vizualizări
Marasestiul este situat pe malul drept al riului Siret, aproape de confluenta cu piriul Susita, fiind primul nod feroviar ce marcheaza bifurcarea cailor de acces catre nordul Moldovei.

Geografic, orasul se afla la o distanta de 20 km nord de Focsani, 27 km sud de Adjud, 18 km est de Tecuci, 18 km vest de orasul Panciu. In componenta sa intra satele Doaga, Modruzeni, Haret, Padureni si Calimanesti. Populatia este de 12.762 locuitori, care locuiesc in

3.756 gospodarii. In oras sint 8 gradinite, 8 scoli si un liceu. In ceea ce priveste asistenta sanitara, populatia dispune de 6 cabinete medicale, un centru de permanenta, un spital cu 60 paturi si trei

farmacii, in care lucreaza 9 medici si 39 cadre medii. Din cauza saraciei, doar 9.040 dintre oraseni sint asigurati medical. Din cele 89 de firme, zece au declarat activitate de productie. Cea mai mare atractie turistica este Mausoleul Eroilor.


Ultimile mari restituiri de păminturi


La un an de la debutul restituirilor in baza pachetului de Legi 247/2005, o parte din cererile care depăseau 40 de ha au fost rezolvate. Comisia Judeteană a acordat acestor familii o parte din suprafetele revendicate. "Initial au fost depuse cereri pentru suprafete mult mai mari, dar Comisia Judeteană a acordat doar o anumită suprafată din aceea cerută de urmasii marilor familii mărăsestene. Astfel, familia Negropontes va primi 150 ha, cite 50 de ha, la fiecare ramură a familiei. Familiei Cincu i s-au aprobat 381 de ha, sigur pentru mai multi mostenitori. De asemenea, Societatea Natională a Femeilor Ortodoxe din Romania va primi 16 ha la Mărăsesti din donatia primarului-erou Negropontes. Patru ha sint ocupate de Mausoleul Eroilor", ne-a spus Violeta Dumitru, secretarul orasului. Acesta ne-a mai spus că din partea familiei Negropontes există cereri de revendicare in baza Legii 10/2001,

prin care se revendică printre altele Parcul din centrul orasului, unde se află Biblioteca, Grădinita si Castelul de Apă. (V. M.)


Frig si saracie made in Marasesti


Locatarii din Marasesti s-au debransat de la sistemul de incalzire

din 1989. De atunci se lupta cu greutatile, frigul si saracia


Marasestenii sint debransati de la sistemul centralizat de incalzire inca din 1989. Edilii spun ca centralele nu functioneaza pentru ca nu au fost reconditionate, iar asta implica costuri enorme pe care primaria nu si le poate permite. Locuitorii chiar au fost sfatuiti de primar sa se debranseze pe motiv ca centralele sint prea costisitoare pentru bugetul local. Cei instariti si-au instalat centrale termice de apartament sau si-au facut sobe. In Marasesti, chiar si soba este lux pentru ca foarte multe persoane nu-si permit sa

cumpere lemne. Unii se pling ca nu au primit nici macar subventiile pentru incalzire. "Este foarte greu. Ma culc in frig, ma scol in frig! Cu pensia mea nu pot sa imi fac soba si, chiar si asa, nu am bani de lemne. Au spus de la primarie ca ne dau subventii pentru incalzire si n-am primit nimic. Stau asa de la revolutie in ghetariile astea de blocuri, te nenorocesti intre peretii astia. Era mai bine pe timpul lui Ceausescu. Aveam calorifer si pe scara. Am votat primarul asta si nu s-a mai interesat deloc de noi. Spune ca nu are ce sa ne faca", ne-a spus Iordache Mirza. Primarul Emilian Brasov pune problemele oamenilor pe seama unor adeverinte. "Nu existacineva care sa nu fi primit ajutoarele pentru caldura. Unii poate au probleme pentru ca nu se ingrijesc sa isi duca la timp adeverintele la Serviciul de Asistenta Sociala. Cum fac multi in fiecare an", a declarat Emilian Brasov, primarul social-democrat al orasului.


Caruta, al doilea mijloc de transport in oras


Pe linga autoturismele atit de obisnuite pentru secolul in care traim, in Marasesti carutele reprezinta, practic, al doilea mijloc de transport. Cu ele se transporta marfa sau se cara gunoiul. Caruta serveste si la lucrari agricole, cind oamenii mai merg la munca cu z iua sa mai faca un ban. "Eu string gunoaiele din oras si le car cu caruta la rampa, sa pot sa iau si eu un ban. Primesc ajutor social de la primarie. Cind pot, mai merg cu ziua sa mai ar o gradina. Ne mai ajutam intre noi ca nu avem cum sa traim altfel, decit de pe o zi pe alta. Nici vinzarea de fier vechi nu mai merge, ca nu mai gasesti nicaieri sa mai aduni. Au fost darimate toate fabricile din oras si nu a mai ramas nimic. Practic, orasul asta a murit. Daca nu

muncesti in fiecare zi nu ai cu ce trai", ne-a spus un localnicangajat de primarie pentru lucrari in folosul comunitatii.


Saracii arheologi


Romii, sau lingurarii cum sint numiti de ceilalti localnici, sint cei care folosesc cel mai mult carutele pentru transport. Ei reprezinta 30 % din populatia orasului. Din cauza saraciei lucii in care traiesc, se incapatineaza sa adune fier vechi din relicvele fostelor fabrici sau sa sape in pamint. Deseori acestia mor sub mormanele de caramida sau sub tevile vechi si nimeni nu intervine pe motiv ca aceste cladiri sint private. "Stim ca la Chimica Marasesti au avut loc multe accidente cu hotii de fier vechi sau cei care fura caramida de acolo. Practic, ei iau bucati din tevile de sub pamint sau caramizi sa le vinda si se prabusesc peretii, malurile de pamint peste ei. Mor acolo ... Noi nu avem cum sa intervenim, nici Politia nu are

cum pentru ca acele cladiri sint private. Proprietarii nu isi pun paznici. Tot ce am putut face legal a fost sa trimitem niste adrese proprietarilor, dar care nu au avut nici un rezultat. Nu ai cum sa-i impiedici sa mearga intr-un loc nepazit", ne-a spus primarul din Marasesti.


"Marprim", primul sindicat din primării


Salariatii Primăriei Mărăsesti au infiintat primul sindicat dintr-o primărie orăsenească din judet si au avut deja o rundă de negocieri cu primarul Emilian Brasov. "Sintem 92 de persoane inscrise in sindicat, care poartă numele de Marprim, reuniti pentru a ne apăra drepturile si a incerca să ne imbunătătim viata. Sintem printre putinele primării din judet care nu au primit nici o mărire de salariu si am avut deja prima rundă de negocieri cu primarul Emilian Brasov", ne-a spus Pavel Dragu, liderul sindicatului, consilier local si administrator al cimitirului din oras. Primarul Emilian Brasov s-a arătat deschis dialogului cu sindicalistii, propunind el insusi doamnelor din primărie care au trecut de 40 de

ani să le fie plătite un rind de analize medicale in fiecare an. Rezultatul negocierilor urmează să fie votat de Consiliul Local.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.