Jurnalism cetatenesc

Ziua Internațională a fericirii. Tu când ai fost ultima oară fericit?

Dana Lepădatu
11 iul 2017 229 vizualizări

 “Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale ființei umane”, subliniază ONU. Pe 12 iulie a fost proclamată Ziua internațională a fericirii. România ocupă locul 71 în topul fericirii

Ce este fericirea? Putem cuantifica fericirea? De ce anume ai nevoie să fii fericit? Pentru fiecare dintre noi fericirea înseamnă altceva, dar un lucru este sigur: toți ne dorim să fim fericiți. Tu când ai fost ultima oară fericit? Dacă nu găsești un răspuns la această întrebare, ar trebui să știi că pe 12 iulie, Adunarea Generală a Orhanizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 66/281, a proclamat Ziua Internațională a fericirii (International Day of Happiness).

 Fericirea Națională Brută

Ziua internațională a fericirii este celebrată în fiecare an la 20 martie. Documentul adoptat de  ONU la 12 iulie cere celor 193 de țări membre să celebreze această zi  “în manieră potrivită, în special prin activități educative” și să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.  Pentru că, subliniază ONU, “Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale ființei umane”. De asemenea, ONU  invită organizațiile internaționale și regionale, precum și societățile civile, inclusiv organizații non-guvernamentale și persoane fizice, să marcheze Ziua Internațională a Fericirii prin diverse activități publice de sensibilizare. Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale un nou indicator al bunăstării, numit “Fericirea Națională Brută”. Astfel, pe lângă volumul de posesiuni materiale și consum, sunt luați în calcul și factori precum coeziunea socială și armonia comunitară, echilibrul dintre muncă și timp liber și menținerea unui mediu ambiental curat, nepoluat. În 2007, și Thailanda a introdus, pentru a măsura bunăstarea locuitorilor săi, un Index verde și unul al fericirii. Doi ani mai târziu, în SUA a fost dat publicității un Index al bunăstării, cercetare sociologică ce a luat în calcul factori precum sănătatea emoțională, mediul de muncă, accesul la necesitățile de bază etc. În prezent, există cinci țări care au câte un ministru al Fericirii: Bhutan, Ecuador, Emiratele Arabe Unite, Venezuela și Scoția.

Danemarca și Elveția conduc în topul fericirii, România locul 71

La 16 martie 2016, a fost făcut public un nou raport al ONU despre fericirea mondială, conform căruia Danemarca și Elveția ocupă locurile fruntașe în acest top. Pe locul trei se află Islanda. România ocupă locul al 71-lea în clasamentul țărilor cu cei mai fericiți oameni dintr-un total de 156 de state listate. Unul din scopurile fundamentale ale fericirii este de a atrage atenția asupra unuia din marile mituri ale lumii contemporane, acela că fericirea umană crește proporțional cu succesul economic sau cu produsul intern brut al țărilor. Toată viața căutăm necontenit fericirea, de cele mai multe ori în lucrurile materiale. Visăm la lucruri mărețe, case semețe, mașini de fițe, fără să realizăm de fapt lumea care ne înconjoară, frumusețea unui răsărit de soare, îmbrățișarea unui copil, zâmbetul partenerului de viață... Ție ce îți trebuie să fii fericit?(D.L.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.