Astăzi ...
Stadionul Steaua a fost inaugurat la 9 aprilie 1974, într-un meci între Steaua și OFK Belgrad (scorul a fost 2–2).
Capacitatea oficială a stadionului a fost inițial de 32.000 locuri, dar în 1991, când au fost puse scaunele de plastic, aceasta a scăzut la 28.365. Stadionul a fost renovat în 1996.
Pe lângă faptul că era stadionul oficial al echipei Steaua București, Stadionul Ghencea a găzduit anterior și echipa națională de fotbal a României.
Tabela electronică a fost inaugurată la meciul Steaua - Dinamo din primăvara anului 2007. Această tabelă poate afișa rezultatul, marcatorii, reluările, meciul în direct sau imagini de pe banca tehnică. Stadionul este denumit de către oficiali ai clubului Steaua „Templul fotbalului Românesc”.[necesită citare]
Istoric
Stadionul este poziționat în sud-vestul Bucureștiului, în cartierul Ghencea, stadionul „Steaua” face parte din „Complexul Sportiv Steaua” fiind o arenă tipică de fotbal (fără pista de atletism). Construcția a fost inaugurată în aprilie 1974, cu ocazia unui meci amical Steaua – OFK Belgrad (scor 2-2). La începutul deceniului IX au început lucrările instalației de nocturnă, aceasta fiind inaugurată pe 14 august 1991, la un meci Steaua - FCM Bacău (scor 4-1). Mai târziu, în 1996, arena din Ghencea a fost modernizată în totalitate, tribunele fiind dotate cu scaune, cantonamentul jucătorilor de sub tribuna a doua fiind renovat la nivelul unui hotel de patru stele, iar utilitățile fiind aduse la standardele vremii. Este stadionul pe care a jucat, în afara multiplei campioane a României – Steaua, și echipa națională.
Stadionul poate găzdui partide de fotbal la standardele impuse de FIFA și UEFA, atât în ceea ce privește confortul și securitatea spectatorilor cât și al facilităților oferite mass-media. Stadionul este dotat cu un sistem de supraveghere a spectatorilor compus dintr-un număr de 7 camere fixe și 9 camere mobile, acestea având posibilitatea de a lua imagini chiar și de la intrarea spectatorilor în stadion. La tribuna oficială există o cameră de monitorizare performantă care este folosită, în caz de nevoie, de către forțele de ordine.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă