Basarabia – lacrima noastră
La 16 mai anul acesta se împlinesc 200 de ani de la încheierea tratatului de pace dintre Rusia şi Imperiul Otoman la Hanul lui Manuc din Bucureşti. Imperiul Ţarist obţinea de la turci fixarea graniţei dintre cele două puteri pe Prut, Dunăre şi Braţul Chilia pană la vărsarea în mare. Era a doua răşluire a vechiului pămant romanesc după cedarea Bucovinei de Nord către Austria, în 1775. Pentru Moldova, pierderea ţinuturilor sale de la est de Prut era imensă, aceste pămanturi constituind granarul ţării. Cea mai gravă consecinţă a raptului teritorial din trupul Moldovei a constituit-o însă înstrăinarea pentru o perioadă îndelungată a romanilor basarabeni de restul neamului.
Numele de Basarabia provine de la dinastia domnitorilor romani a Basarabilor, care îşi extinseseră autoritatea în secolul XV şi asupra teritoriului pruto-nistrean din apropierea gurilor Dunării, ocupat de turci începand cu secolul XVI. După 1812, autorităţile ruseşti au dat numele de Basarabia întregului teritoriu dintre Prut şi Nistru, pentru a-şi justifica în faţa Marilor Puteri ale timpului ocuparea unui teritoriu istoriceşte despărţit de Moldova propriu-zisă.
Basarabiei avea să i se rezerve rolul de bază strategico-militară pentru viitoarea expansiune a Imperiului Ţarist în Balcani şi de furnizor de cereale pentru armata rusă în campaniile sale militare. Partea din stanga Nistrului (Republica Transnistreană) îndeplineşte şi azi rolul de avanpost militar al Moldovei la gurile Dunării, în apropierea graniţelor Uniunii Europene.
Tratatul din 1812, scris în franceză, rusă şi turcă, avea să pecetluiască politica de genocid şi de deznaţionalizare dusă de Rusia mai bine de o sută de ani. La început provincia avea un guvernator roman, în instituţiile de stat se folosea limba romană, erau respectate vechile legi moldoveneşti. În 1828 s-au desfiinţat însă toate libertăţile şi privilegiile, iar din 1873 a fost transformată în gubernie de tip rusesc: limba romană era scoasă din administraţia provinciei, în şcoli a început să se înveţe exclusiv în limba rusă, pe motiv că „elevii cunosc această limbă în mod practic, iar predarea ei nu mai are nici un rost”.
În 1856 ne sunt retrocedate judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail în urma Congresului de Pace de la Paris, dar în 1878, ca „răsplată” pentru ajutorul dat de trupele romane celor ruseşti la Plevna, cele trei judeţe reintră în posesia Imperiului Ţarist, pînă la dezmembrarea acestuia în 1917. Un an mai tarziu, în martie 1918, Sfatul Ţării vota Unirea Basarabiei cu Romania, unire care avea să dureze pană în 1940, cand istoria a întors din nou spatele popoarelor mici...
Prof. Valeriu Anghel
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Foto | A dispărut de două zile și este căutată, pisica-mascotă „Mau” a cafenelei „Chez nous” din Focșani
De același autor
