Din sărbătorile popoarelor: De Dragobete…atunci si acum…
Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se consideră că el este fiul Dochiei şi primul deschizător de primavără.
Obiceiurile de Dragobete au fost în bună parte uitate, păstrîndu-se doar în amintirea bătrînilor. Iar în ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvîrşire uitării, el fiind înlocuit de acest Sfînt Valentin, ce nu are legătură cu spiritualitatea romanească. Există multe obiceiuri legate de această sărbătoare, cele mai multe transmise din bătrîni.
Pe 24 februarie, în ziua cînd Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Aflarea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii.
La noi, Dragobete era ziua cînd fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbatoare şi, dacăa timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cîntînd şi căutînd primele flori de primăvară. Fetele strîngeau în această zi ghiocei, viorele şi tămîioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra pînă la Sînziene, cînd le aruncau în apele curgătoare. Dacă, întîmplător, se nimerea să găsească şi fragi infloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele:
"Flori de fragă
Din luna lui Faur
La toată lumea să fiu dragă
Urăciunile să le desparţi".
Astăzi nu se mai ţine aşa de mult cont ca în trecut de Dragobete. Însă, data de 24 februarie reprezintă cumva o altă zi de sărbătoare şi de celebrare a iubirii. E adevărat că cei care se iubesc nu trebuie să aiba neapărat o zi specială pentru a-şi arăta sentimentele, dar o zi ca aceasta dă o altă stare de spirit celor care o aşteaptă.
Femeile spun adesea că nu au nevoie de cadouri de la partener, important e să fie alături de persoana iubită. Ştim însă că nu există femeie căreia să nu îi placă să primească un cadou, cu atît mai mult într-o zi specială.
Cînd se ştie că nu e o zi oarecare, parcă totul are altă culoare. Oraşul freamătă în toate direcţiile, iar fiorii iubirii se simt parcă în aer. Lume pe stradă cu flori şi cadouri, iar roşul trandafirilor intră în perfectă armonie cu zăpada care încă mai ţine de cald pămîntului. Lumea e veselă, frumoasă… pentru că iubirea ne face pe toţi mai frumoşi decît credem. Şi din interior se vede şi la exterior.
Şi chiar dacă ziua de Dragobete începe ca oricare alta, seara cu siguranţă va fi diferită. Şi nu trebuie să aşteptăm ca partenerul să ne surprindă într-un fel. Şi noi, fetele, sîntem capabile să pregătim surprize. Iar cînd totul vine din inimă e mult mai simplu.
Sigur, în afară de inimioare, la mare căutare sînt şi florile, în special trandafirii. Fie că este unul sigur, sau într-un buchet, trandafirul roşu este simbolul iubirii. Dar pentru că există şi femei cărora nu le plac florile, eu am întîlnit cîteva, bărbaţii cred că vor avea ceva mai mult de căutat un cadou.
Magazinele de bijuterii sau accesorii vin în ajutorul cumpărătorilor cu diferite oferte şi idei pentru cadouri, pentru toate buzunarele. Un cadou drăguţ pentru el ar fi de la o cană personalizată, şosete colorate, pînă la butoni pentru cămaşă. Nu trebuie să uităm de stilul caracteristic şi să nu depăşim graniţele.
În ceea ce ne priveşte pe noi, femeile, sînt convinsă că sîntem mai uşor de mulţumit. O floare, o pereche de cerceluşi sau o invitaţie în oraş cu siguranţă ne-ar face să ne simţim foarte bine. Şi să nu uităm de bomboanele de ciocolată.
Orice femeie ar aprecia dacă iubitul sau soţul ei o va duce la o piesă bună de teatru şi apoi la un restaurant drăguţ, în meniul căruia se află preparate cu nume neobişnuite, gen “pui îndrăgostit”, iar decorul va fi îmbunătăţit cu inimioare şi lumînărele, ca la o cină romantică.
Sînt soluţii şi pentru cei care nu au pereche. Sînt locuri unde se organizează diferite petreceri, unde poate poate, cine ştie, îl poţi întîlni pe acel “the one”.
Şi pînă la urma, ziua de Dragobete este o zi specială pentru cei care ştiu să o trăiască şi să o facă specială.
Alexandra Ioana Pavel