Sipetul cu amintiri
Pina de curind, cind treceai podul venind dinspre Rimnic, in fata ochilor se arata inca falnic spitalul "Carol I", denumire ce a purtat-o aproape jumatate de veac. în anul 1904, profesorul N. Manolescu, Director General al Serviciului Sanitar din Romania, a obtinut fonduri pentru infiintarea aproximativ 1200 de infirmerii rurale cu 5700 de paturi. Construit incepind cu anul 1905, probabil ca o consecinta a acestei legi, spitalul a deservit peste o suta de ani populatia din fostul "Plai al Rimnicului", plasa Dumitresti cum avea sa poarte denumirea incepind cu anul 1908 cind legea administratiei locale a fost din nou modificata.
în perioada inceperii constructiei spitalului, prefect al judetului Rimnicu Sarat era Ioan Alexandrescu, una dintre figurile care nu se uita usor, dupa cum se precizeaza in "Almanahul Rimnicului Sarat" din 1933. Ca sef al organizatiei partidului conservator-democrat, Ioan Alexandrescu a desfasurat o importanta actiune politica si gospodareasca, pentru ridicarea judetului Rimnicu Sarat, fiind implicat desigur si in decizia de a se construi aici acest spital.
Construit pe un teren donat de catre Ghita Gh. Lupescu si Alexandru Zamfirescu, teren aflat in apropierea zonei de varsare a piriului Olandra in riul Rimnic, spitalul avea sa-si arate foarte repede utilitatea.
Primul doctor cunoscut ce apare in presa vremii dupa 1910 este Ion Harbuz, medicul spitalului si medic de plasa, fiind casatorit cu fiica unui invatator din Chiojdeni si ocupind aceasta functie la Dumitresti peste douazeci de ani.
în timpul retragerii armatei romane din anul 1916, spitalul si-a dovedit utilitatea, aici fiind tratati sute de raniti in urma "Bataliei de Craciun" din perioada 22 "" 27 decembrie 1916 cind, in Dealul Rosu, între Rimnice (Jitia), la Spidele si Catauti, armata romana a luptat eroic impotriva nemtilor.
în timpul ocupatiei germane, intre 1917 si 1918, spitalul a preluat ranitii germani din marile batalii din sudul Moldovei. Zeci de soldati morti din cauza ranilor sau de tifos exantematic au fost ingropati in acea perioada pe platoul din spatele spitalului, nestiuti de nimeni, fara cruce si fara nume. Nu se stie daca aici sint ingropati numai germani sau daca printre ei exista si romani sau rusi. Ani mai tirziu, in urma erodarii terenului de catre piriul Olandra, osemintele soldatilor si-au facut aparitia la marginea platoului, platou cunoscut printre cei din zona sub numele de "Muchea Mortilor".
în anul 1933 la spitalul "Carol I" figureaza ca medic doctorul Victor Dumitrescu , fara sa stim pentru ce perioada de timp.
Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea si urcarea pe tron a regelui Mihai, functionarii au depus juramintul de credinta fata de noul rege. între acestia, de la plasa Dumitresti au fost: doctor Elena Suslanescu, oficiantul sanitar Stere Bobe, supraveghetorul sanitar Maria D. Oprescu, moasa Ortansa Rosculet, cu totii din Dumitresti .
Dupa venirea comunistilor la putere, inscriptia de pe frontispiciul spitalului - "Spitalul Rural Carol I" "" a fost data jos, azi foarte putini locuitori din Dumitresti amintindu-si acest nume.
Corpul principal cuprindea doua saloane mari pentru bolnavi cu 20 paturi "" cabinet medical, farmacie, iar in curte o morga, pavilion de izolare si locuinta pentru medic .
în anul 1949 numarul paturilor din spital se ridica la 50, ca in anul 1955 sa ajunga la 75 paturi. Dupa anul 1955 la spitalul din Dumitresti functionau trei sectii: interne, chirurgie si pediatrie.
Daca intrebi pe Valea Rimnicului, orice batrin isi va aminti de un chirurg de exceptie ce a operat la Dumitresti pe nume Cepleanu, prin mina caruia au trecut sute de persoane din aceasta zona.
în aceasta perioada, spitalul este deservit de 6 medici, 25 personal medico-sanitar, 13 personal sanitar elementar, 11 personal administrativ, cifra impresionanta fata de perioada actuala cind mai exista un singur medic.
Prof. Marian Galoiu
www.dumiteresti.ro
(Va urma)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
