Eterna comoara
In anul 1972 in cadrul celei de a VII-a editii a Festivalului folclorului vrincean cu deschidere oficiala la Naruja, recunoscuta capitala a spiritualitatii vrincene, si incheindu-se cu un spectacol de gala in cringul Petresti "" Focsani, a avut loc si un eveniment deosebit de important pentru viata culturala a Tarii Vrancei: constituirea Asociatiei folcloristilor vrinceni.
Faptul a fost destul de important, daca se estimeaza corect ce poate insemna in viata folclorica a unui judet. Un asemenea organism vizeaza, in special, doua coordonate majore: de ordin teoretic (cercetarea folclorica intreprinsa in spirit stiintific, menita sa elimine prin autoritatea sa empirismele si gratuitatile) si de ordin practic, relevata indeosebi prin actiuni specifice cu un larg caracter obstesc destinate sa se integreze obiectiv in ansamblul activitatilor cultural artistice.
Asociatia folcloristilor vrinceni reprezenta cea de a 14- a asociatie locala a folcloristilor din tara. Astfel, printre altele, asociatia isi propunea sa sprijine efectiv in anumite localitati ale judetului, pe linga unele case de cultura sau camine culturale, constituirea unor cercuri folclorice care sa devina instrumente de lucru in activitatea ei. Totodata, asociatia urma sa efectueze cercetari colective si individuale asupra fenomenului cultural - artistic din judet. Conexate cu folclorul urmau unele manifestari (simpozioane, cicluri de conferinte, sesiuni de comunicari stiintifice, expozitii, etc.) sustinind efectiv unele institutii si organisme obstesti in realizarea diferitelor actiuni similare fixate pe valorificarea folclorului.
Inteleg ca multe din aceste actiuni s-au facut si se fac in judet, dar nu am auzit sa fie sub egida Asociatiei folcloristilor vrinceni care ar fi mai motivata in a nu se denatura unele aspecte ce tin de folclorul autentic vrincean. Asadar, adesea publicatii cu caracter folcloric ale caror imagini de pe coperti nu au nimic comun cu notiunea de vrincean sau carti care cuprind in interior si folclor al unor localitati care nu le apartin si multe denaturari aspecte ce ar putea fi sesizate de asociatie prin publicatii proprii sau comunicari stiintifice.
Am participat la o sesiune de comunicari stiintifice in cadrul asociatiei folcloristilor argeseni unde am fost intrebat de un membru al asociatiei: Ce cauta portretul de cioban pe copertile brosurilor "Comoara Vrancei" cind nu are nimic comun cu portul vrincenesc ci este luat din revista "Izvorasul"?
Motivatia mea nu a fost plauzibila caci nu stiam ce a gindit atunci Simion Harnea. Asadar, aviz pentru cei care scriu asemenea publicatii si nu gindesc ca si coperta are rolul ei.
Daca tot sint la acest capitol, mi-as da o parere privind festivalul "Baba Vrincioaia" Oare e corecta aceasta denumire? Pe "Baba" Vrincioaia o chema Tudora Vrincioaia. Notiunea de "Baba", are multe intelesuri ("Baba" Novac, "Baba" Dag, etc.)
Pentru a ma face mai inteles si mai justificat in ceea ce spun voi face trimitere celor interesati sa citeasca lucrarea "Tinutul Vrancei" vol.I, pag.301 a binecunoscutului folclorist vrincean prof. Ion Diaconu, ce face referiri la multe inadvertente si trage un semnal de alarma celor care privesc superficial autenticitatea vrinceana, fara insa a cerceta comparative lucrari etnografice.
TITEL- TOADER CHIRILA
PRESEDINTE SOCIETATE CULTURALA
,, VRANCZIA"â„¢"â„¢- NARUJA
Fisiere atasate
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
