File de jurnal
Evenimentul a inceput cu un moment de reculegere. "Salonul scriitorilor vrinceni de pretutindeni" - ori Sezatoarea literara de la Marasesti m-a indreptatit sa folosesc acest titlu, fara sa fiu obligata sa-l explic. Pentru ca, daca zici Marasesti, zici Constantin Ghinita. Si daca zici Constantin Ghinita, înobilezi! Nu numai pe membrii familiei sale, ci pe toti prietenii lui. Anul acesta, gratie dlui Virgil Raileanu, Salonul scriitorilor vrinceni a fost o reusita. Dens, cu un program complex, extrem de bine organizat. O reusita, dar nu una deplina. Familia poetului comemorat a lipsit de la eveniment. Motive? Destule, sau"¦ nu demne de a fi intors spatele prieteniei, iubirii si iertarii. Reprezentanti de la Bucuresti, Iasi, Buzau, Tecuci, Galati si Asociatia Culturala Duiliu Zamfirescu de la Focsani cu toti membrii ei au venit sa-l comemoreze pe poetul CONSTANTIN GHINITA. Cel mai "norocos" dintre cei disparuti. Deschiderea a revenit Marianei Vicky Vartosu cu un eseu despre "Iubire si iertare" - stari transmise de poezia lui Constantin Ghinita. Eseul poetului Adrian Botez, despre viata si opera lui Constantin Ghinita, a fost ascultat cu mare atentie, a emotionat. Niciunul dintre cei care nu mai sint in viata n-au avut parte de o asemenea manifestare: discursuri, muzica, recitari"¦ si toate aceste si dupa doi ani. A urmat alt moment de reculegere, deja ora 13 fix, moment cind poetul Adrian Paunescu trecea dincolo. Liviu Ioan Stoiciu! Unul dintre cei mai vechi prieteni ai poetului"¦ Dezamagit, dupa ce a aflat ca Salonul Scriitorilor de la Marasesti il va prelua Adjudul, Liviu Ioan Stoiciu a sugerat infiintarea unui festival care sa-i poarte numele; trist, scriitorul Gheorghe Andrei Neagu a punctat si el unele din nemultumirile generale, dar si pe cea mai mare cu care se confrunta scriitorul de azi, nepasarea si indiferenta oficialitatilor (indiferenta, cea mai apriga durere, e in post!). Nici tirul epigramistilor, Adrian Grajdeanu, Georgica Patrascanu (si muzica lui) Virgil Lovin, Gheorghe Suchoverschi n-au fost de neglijat. Si cele citeva intimplari hazlii relatate de regizorul Aurel Dumitrascu au captat atentia. Lansarile de carte, din partea a doua a colocviului au fost binevenite. Deosebite mi s-au parut toate cartile prezentate, speciale "Copiii in istorie" - semnata Aurel Neculai si, poate, cea prezentata de medicul Alexandru Paul - "Cunoasterea si natura umana". Multumim lui Virgil Panait pentru poezia inedita; lui Gheorghe Suchoverschi pentru dedicatia speciala; elevilor recitatori, care, iata il claseaza pe Constantin Ghinita printre "norocosi" - cum a zis LIS, prin recitarea lor asigurindu-i-se poetului posteritatea de dupa doi ani de la moarte; si, mai ales multumim organizatorilor. Nu-i vom uita pe cei doi prieteni de suflet, Virgil Raileanu si Otilia Gogu, carora le multumim special. Multumim vremii ca a fost de partea noastra. Si dlui director Florin Micu Iliescu ii multumim, pentru discurs si mai ales, pentru ca este cu noi! Cit priveste curiozitatea Stefaniei Oproescu, cea cu absenta familiei, cine poate sa-i raspunda? Poate, propunerea anului trecut, transformata-n promisiunea acestui an, va evapora suparari si, poate, la anul, o strada, ori o scoala vor purta numele poetului ce a innobilat orasul prin generoasa lui jertfire pe altarul ARTEI! Marasesti, deschizatorul saptaminii culturale vrincene, si-a facut pe deplin datoria. Si-a implinit menirea. Despre ctitorirea "Muzeului veteranului roman" - ce sa zic? Istoria a fost prezentata de dl. general Nichita. Cele doua reviste de cultura si atitudine, Oglinda literara si Salonul literar, prin directorii lor, Gheorghe Andrei Neagu si Ioan Culita Usurelu au fost prezentate, oferite, celor prezenti. Iar Istoria Culturii vrincene, prin aceasta zi, isi mai scrie o pagina.
Mariana Vicky Vartosu
