Jurnalism cetatenesc

Proiecte versus salarii

"Degeaba avem baza materiala, daca nu avem profesori calificati". La un sondaj facut de reporterii "Ziarului de Vrancea" printre inspectorii scolari de specialitate, acestia s-au pronuntat atit pentru necesitatea maririi salariilor, cit si pentru nevoia de proiecte si dotari. Inspectorii spun ca au intilnit situatii in care dascalii au preferat sa ia 2,9 milioane de lei somaj, decit sa faca naveta pentru 4 milioane de lei

Chiar daca Guvernul i-a pus in situatia ingrata de a alege intre salarii mai mari sau programe educationale si dotari, profesorii vrinceni declara ca nu vad o evolutie a sistemului educational fara ambele cerinte rezolvate. Cadrele didactice doresc ca autoritatile sa investeasca si in materialul uman, astfel incit meseria de profesor sa fie una atractiva pentru cei tineri. Cei mai multi povestesc despre

faptul ca participa la diferite perfectionari si ca nu au posibilitatea de a-si mai cumpara o carte. "Trebuie sa facem economii de luni de zile, ca sa cumparam o carte de specialitate", spun profesorii focsaneni. Pe de alta parte, inspectorii spun ca in scoli este mare nevoie de proiecte eficiente, dar recunosc ca nu toti profesorii sint suficient de pregatiti pentru le intocmi si a le cistiga. La solicitarea "Ziarului de Vrancea" de

a alege intre salarii sau proiecte, inspectorii scolari de specialitate s-au pronuntat clar: ambele, cele doua aspecte se interconditioneaza.

Maria Novac, inspector pentru minoritati:

"Pina nu asiguri si bani pentru resursa umana, nu sint de ajuns banii de proiecte. Pe termen lung vad binevenita si alocarea de fonduri pentru proiecte, dar si mentinerea resursei umane in scoli. Trebuie sa

se faca munca la catedra motivanta. Este impropriu spus ca toti profesorii pregatesc elevii, pentru ca nu toate disciplinele au prioritara pregatirea in domeniu. Pentru testele nationale si bacalaureat sint

doar anumite discipline si parintii solicita o atentie sporita pentru acestea. Atunci, ce faci cu un profesor debutant care nu preda o disciplina de examen? Pur si simplu este descurajat si paraseste

sistemul. Pe de alta parte, e de inteles ca se doreste acordarea de bani pentru proiecte, pentru ca aici este mai usor sa spui ca nu este eligibil si sa dai vina pe cineva. Nu toti profesorii stiu sa scrie proiecte

si sa le si cistige. In plus, un proiect presupune investitie in timp, materiale didactice, consum de energie, hirtie, dar si un studiu de fezabilitate, care trebuie facut cu citeva luni inainte si presupune

deplasari. Lucruri pe care nimeni nu le plateste. Cit sa cheltuim de la noi? Bunavointa din partea noastra exista, dar trebuie sa fie si investitii pe resursa umana. Privind managementul educatiei, noi sintem

deschisi. Dar, ca sa-mi cumpar o carte trebuie sa fac economie luni de zile. In plus, sintem ca o scena deschisa, trebuie sa ai o anumita tinuta in fata elevilor..."

Daniela Sirghie, inspector de matematica:

"Pentru a avea o reforma reala a invatamintului romanesc trebuie schimbate multe lucruri: programe, manuale, culegerile care sint foarte vechi. Exista manuale de gimnaziu care n-au mai fost retiparite,

revizuite din \'95 si nu mai pot fi folosite. De asemenea, trebuie facuta o perfectionare a profesorilor pe noile sisteme de evaluare, metode de predare si invatare. Toate schimbarile trebuie insa realizate gradat. In ceea ce priveste salarizarea, am colegi care prefera sa stea in somaj cu 2,8 milioane de lei, decit sa faca naveta pentru un salariu de patru milioane, din care jumatate il cheltuie pe drum. Profesorii tineri foarte greu isi permit sa cumpere o carte. Sint culegeri pe care trebuie sa le

consulte, daca doresc sa fie la un anumit standard. De aceea si salariile trebuie revizuite, nu numai dotarile. Sint insa si scoli care vin cu proiecte viabile si e nevoie de fonduri pentru finantarea acestora.

Insa o reforma nu se face de la un an la altul, cum s-a incercat la noi. Invatamintul nu este ca o fabrica unde sa arunci rebutul, rezultatele le vezi peste ani."

Ion Ionascu, inspector de fizica:

"Eu sint si pentru proiecte si pentru salarii. Proiecte pentru a asigura un invatamint de calitate. Stim cu totii cum arata scolile de la tara care nu dispun de materiale didactice. Insa n-ar trebui conditionate cele

doua aspecte. Degeaba avem baza materiala daca nu avem profesori calificati care sa predea. Daca nu le asiguri conditii, pleaca din invatamint si degeaba am investit. Pe de alta parte, profesorul se

straduieste, dar daca n-are cu ce..."

Neculai Florea, inspector de biologie:

"Eu as spune salarii si apoi proiecte. Problema trebuie insa nuantata. Noi avem invatamint obligatoriu, care trebuie finantat. Proiectele sint insa o arma cu doua taisuri, se aproba sau nu, de aceea pentru

invatamintul obligatoriu trebuie sa existe o finantare obligatorie. Salarizarea tot la etapa de jos este necesara, pentru a-i atrage pe cei tineri. Cum sa motivezi pe cineva cu 3-4 milioane de lei? Deci ambele

laturi sint absolut necesare, nu putem alege intre ele. Invatamintul particular si cel universitar mai pot sa astepte, nu sint obligatorii".

Mihai Adafini, inspector de istorie:

"Scolile au multiple necesitati. Insa, problema care se pune este daca scolile defavorizate, care au numeroase lipsuri acumulate din vechime, pot formula aceste proiecte, ca sa le si cistige. Profesorii au

nevoie insa si de bani, pentru carti si alte materiale de metodica, care sa-i ajute sa acumuleze din experienta celor mai in virsta. De exemplu, un curs optional despre Holocaust costa 280 de mii lei, iar

profesorul care a ales aceasta materie trebuie sa-l cumpere, caci Ministerul nu asigura bani pentru optionale".

Maria Lupu, inspector de limba romana:

"Este nevoie si de salarii, si de proiecte. Salarii, care sa fie o motivatie pentru profesori, dar si dotari in scoli. Trebuie vazut exact ce vizeaza aceste proiecte. Proiecte s-au mai facut, insa cu finantare externa".

Roxana Vornic, inspector limba romana:

"Cele doua se interconditioneaza. O dotare moderna nu poate fi accesata fara cunostinte, deci profesorilor le trebuie bani pentru carti. Nu e vorba de orice carte, pentru profesor aceasta este un instrument de lucru. Iar un profesor bun lucreaza cu foarte mult material didactic".

Gica Tandara, inspector pentru invatamint primar:

"Proiectele sint importante, dar si salarizarea. Una fara alta nu se poate. Trebuie sa ne gindim ca inca exista scoli care nu au un fax, care nu au telefon. Iar pentru tineri, cea mai buna convingere este

salarizarea".

Georgina Ionac, inspector de limba engleza:

"Eu le gasesc pe ambele oportune, dar m-as pronunta pentru proiecte. Profesorii de limbi straine au o deschidere pentru aceasta latura a proiectelor. Sint binecunoscute proiectele de tip Comenius,

parteneriatele scolilor noastre cu cele din strainatate, sint nemaipomenite. Ce-i drept, nu ne-ar displace stiind ca si colegii nostri ar avea si un plus la salariu. O carte de specialitate de limba engleza

costa 700.000 de lei. Sint pentru bani pentru proiecte, dar si pentru un plus la salarii". (Iulia CRETU, Camelia STANILA)

Emil Onea, inspector de informatica:

Decit 5% din PIB pentru proiecte proaste, mai bine nimic!

O pozitie transanta a avut inspectorul de informatica Emil Onea, care a atras atentia public asupra proiectelor deficitare derulate in invatamint, pentru care guvernatii promit acum alocarea unui milion de euro. Emil Onea a aratat ca retele IT cu care au fost dotate scolile in cadrul programului SEI (Sistem Educational Informatizat), initiat de MEdC nu sint dotate cu CD-ROM, ceea ce face ca acestea sa nu poata fi exploatate eficient in actul didactic. In scolile vrincene au ajuns peste 500 de calculatoare incluse in 64 de retele, iar cele instalate pina acum nu au unitate de CD. In contextul grevei si a subfinantarii din invatamint, inspectorul Emil Onea, responsabil cu implementarea SEI, a cerut conducerii MEdC sa fie mai exigenta cu proiectele pe care le finanteaza. Onea crede ca s-au risipit resurse uriase intr-un proiect facut doar pe jumatate. "Daca dam un miliard de dolari pe proiecte facute in felul acesta, in care comisoanele firmelor sa fie grase, nu avem nevoie de 5 % din PIB. Ca profesor si ca specialist IT nu accept proiecte care nu corespund nevoilor scolii", a mai spus Emil Onea. Profesorii au atras atentia si asupra programului de reabilitare a scolilor, unde lucrarile facut de "firme prietene" lasa de dorit. (S. V.)

---