Carnet de cititor
Un cititor sau un critic literar de buna credinta (buna credinta izvoraste din dragoste fata de semeni, reaua credinta din ura si invidie) cauta in lucrarile pe care le citeste, o raza de talent din partea autorului si se bucura atunci cind o gaseste. De fapt unul din motivele pentru care autorii scriu este - cind si autorul este de buna credinta - acela de a aduce o bucurie cit de mica, in lumea aceasta plina de necazuri. Scriitorii de rea credinta isi pot vedea mai usor operele tiparite si pot accede la functii mari in breasla, bine platite si onorate. Ei devin niste servitori care mentin tonusul stapinilor in actiunea lor de indobitocire a maselor si jecmanirea avutiei unui popor. Si pentru acest confort, maestrii jafului arunca farimituri lacheilor literari. Imaginile frumoase, unele sclipiri de talent, scenarii "grandomanice" apar pe piata artistica si fac valuri dar toti cei care le regizeaza cad pina la urma in uitare. Si despre ei nici nu trebuie vorbit, spunindu-le pe nume, caci ei au doar o singura identitate: tagma jefuitorilor.
In cu totul alta parte sint scriitorii de certa valoare, ale caror nume nu vor fi uitate niciodata. In operele lor straluceste cugetul drept al oamenilor cu suflet mare si inima curata. Un asemenea poet este si Dumitru Pricop. In parcul din spatele Casei de Pensii, singuratic si trist, de pe un soclu facut din saracie, ne priveste mereu poetul Pricop; nu ne-a parasit asa cum nici noi nu trebuie sa-l parasim.
E un print al poeziei vrincene. Acordurile cintecelor din cringuri, primavara, adincul tumult al vijeliilor de iarna, pilpiirea vesnica a focului viu, dragostea de oameni si durerea de a-i vedea degradindu-se, toate sint in versurile lui Pricop. Cuvintele, maiestrit aduse din condeiul cu raza de soare in zori de zi, se aduna in versuri de neuitat:
"Pe viata scurta care mi s-a dat
Eu scriu dintr-o aleasa disperare
Lasind pe Munti, coroana de-mparat
Si oasele Materiei in Mare"
*
"...dar cind veti vinde stelele si luna,
Cind veti ucide viata din graunte
Veti vrea din nou pamintul vorbei Mele"
Intr-o zi, cind tara noastra va inflori asa cum au visat oamenii mari care au iubit-o, in parcul unde azi e... doar o statuie pricajita, va fi o rotonda de marmura cu toti marii poeti vrinceni. Si pe fruntea lui Dumitru Pricop va fi asezata o cununita de imparat.
Ionica Sava
Cindesti
