Asta e parerea mea!
De citeva luni ne cream coltul linistii, exact asa cum, odinioara, ne-am creat coltul rusinii. Ultimul insa, s-a dizolvat undeva, printre bunele maniere sau poate prin nesimtirea cronica de care ne lovim atunci cind plecam sa ne cumparam o piine, cind coborim sa ne luam ziarul, cind deschidem televizorul"¦
Poate ca odata cu toata agitatia terminata din ultimele zile vom privi cu seninatate si ziua de miine si poate coltul linistii se va extinde si va deveni o camaruta din mintea noastra, un loc unde sa ne refugiem in vremuri tulburi, ca si cele de astazi.
"Ne-a ajuns cutitul la os", asta aud in fiecare zi si trag concluzii terifiante cum ar fi " Nu mai vreau nimic de la viata!"
Trebuie sa rezistam cumva pentru ca vor mai fi vremuri si mai rele cu toate ca ni se promit lucruri imposibile. Va plingeati ca aveti salarii mici? Ei, uite ca s-ar putea sa nu le mai primiti nici pe acelea. Se concediaza oameni, altii intra in somaj, altii ramin pe dinafara pentru ca nu prea se mai fac angajari. Ginditi-va la oamenii care nu isi mai pot plati datoriile pe care le-au facut acum ceva ani, in speranta ca si le vor acoperi din salariile si-asa nesigure. De unde sa-ti mai acoperi acum o datorie? Din ce, daca nimeni nu e sigur pe serviciul lui? Falimente peste falimente, oameni care pling, ramin fara nimic, mai apar si alte nenorociri si totul se prabuseste. Cine spunea ca oamenii sint depresivi? Cum sa nu fie? Numai dimineata iti faci milioane de griji doar cind pleci din casa, cind iti privesti facturile"¦ cu toate ca nu sint mari si poate ca nici macar nu au fost niciodata atit de mici, dar tie ti se par mari. Cum sa nu ti se para?
Avem oameni fenomenali in orasul acesta, oameni pe care putini ii stiu. Cei mai la indemina imi sint acum cei de la Biblioteca Judeteana, Centrul de Limbi Straine. De fiecare data cind intru acolo stiu ca acele persoane extraordinare fac totul pentru a promova tinerii si ii ajuta cum pot, prin sfaturi, prin cursuri pe care le gasesti aproape gratis, incepind de la la orele de discutie cu Erin, voluntar Peace Corps in Romania, pina la cluburi de araba si turca, cluburi de pictura, videoconferinte... Cine se mai ocupa astazi astfel pentru noi? Nimeni. Acesti doi oameni sint exceptionali dar putini ii stiu pentru ca nu multi frecventeaza sectia de Limbi Straine a bibliotecii.
Mai sint citiva oameni extraordinari care fac o campanie pentru ajutorarea oamenilor saraci. Sint voluntar la Crucea Rosie si am cunoscut oameni, la fel ca mine, care chiar cred in campania asta si se straduiesc din rasputeri sa convinga oamenii sa doneze alimente. Vreau sa le mutumesc persoanelor care chiar doneaza. Gestul conteaza si chiar si o punga de paste fainoase are importanta.
în toata agitatia care se desfasoara, haideti sa ne rasfatam un pic, sa mai acordam culturii o sansa si sa sponsorizam tinerii care merita, sa nu-i mai lasam sa plece din tara, sa se chinuie printre straini. Nu e prima data cind vorbesc despre asta si nu va fi nici ultima data.
Avem oameni fenomenali, dar ne mai trebuie zeci de ani sa-i descoperim.
Cristina Roibu "" eleva Colegiul National "Unirea"
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
