Local
Strada Republicii nr. 14 din Focșani - adresa la care se află o altă clădire remarcabilă a municipiului nostru
28 nov 2021
4900 vizualizări
În această perioadă, sunt semne că încă o clădire deosebită a Focșaniului de altădată se pregătește să câștige, chiar și parțial, vechea ei strălucire.
Strălucire care poate fi admirată conform fotografiei alăturate identificate, cu multă strădanie și noroc, de către colecționarul Sorin Tudose. Respectiva restaurare nu este tocmai surprinzătoare, deoarece vizează un monument istoric, această clădire figurând în lista patrimoniului istoric din România-
Vrancea la nr crt 210. Vezi
LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015 (Vezi documentul atașat acestui articol)-
Județul Vrancea -210 VN-II-m-B-06459 Casă municipiul FOCŞANI Str. Republicii 14 sec. XIX.
Așa că operațiunea este binevenită, mai ales că multe alte clădiri cu valoare istorică din țară, câteva chiar și din Focșaniul nostru, în ciuda faptului că sunt catalogate drept monumente istorice, se prăbușesc la propriu, în dezinteresul aproape total (intenționat sau nu) al proprietarilor și al autorităților. Deoarece imobilul din Focșani strada Republicii nr. 14 (fost str I. C. Brătianu nr. 12) a fost și încă mai este o construcție deosebită a acestui oraș.
Poate ar fi bine să-i cunoaștem povestea, mai ales că acest lucru se poate afla destul de simplu, dintre filele îngălbenite de timp, păstrate la Arhivele Naționale filiala Vrancea, demers ce ne duce cu mult timp în urmă, acum aproximativ 150 de ani, când s-a pus prima cărămidă la baza acestui edificiu.
Zona unde a fost înălțată era acea parte din oraș care adăpostea numeroase familii de armeni, așa că această casă a fost comandată și achitată la constructor, cel mai probabil, de bogata familie Ferhat (alcătuită în timp din negustori, prefecți, primari). Având mai multe clădiri prin Focșani, unul dintre Ferhați a decis că nu are rost să o mai păstreze și a vândut-o în jurul anului 1900, altei familii de armeni. Anume, Elena Z. Țăranu, născută în anul 1846 și fiului ei Ion Z. Țăranu, născut în anul 1871, un bun avocat al vremurilor de demult. Pe soţia lui o chema Rosa, iar pe fiica lui, născută în 1900, o chema Constanţa. Apar într-un recensământ făcut de autorităţi în 1902.
Pe atunci era prezentată astfel: „O construcţie de zid masiv, învelită cu tablă, avea opt camere, o sufragerie, un coridor, o bucătărie, o cameră rece, o spălătorie, o magazie de zid, două beciuri etc. Avea şi ciuşmea în curte.”
Familia Țăranu stăpânește imobilul aproape 3 decenii, însă în jurul anului 1930 s-a hotărât să părăsească orașul, așa că înstrăinează frumosul imobil unei familii de evrei cu nume aparte, Finchelstein, în proprietatea căreia a rămas până la naționalizarea din 1950, survenită ca urmare a decretului 92/1950. A
ctul respectiv de tranzacție păstrat la instituția arhivelor județene sună in felul următor: „Act de vânzare cumpărare încheiat între subsemnații Ioan Z. Țăranu, proprietar domiciliat în comuna Sălceni de Sus, județ Tutova si Iacob Finkelstein proprietar și comerciant domiciliat în Focșani str. Mare a Unirei nr. 234, a intervenit următorul act de vânzare: «Eu Ioan Z. Țăranu declar că am vândut domnului Iacob Finkelstein, imobilul meu din Focșani, strada I. C. Bratianu nr 12, compus din casele de locuit, cu tot locul lor, precum și grădina de zarzavat din dosul caselor, fără a mai rezerva nimic pe seama mea. Acest imobil se învecinește de jur împrejur cu strada I. C. Brătianu, cu imobilul proprietatea Honig, fost Maria Popovici, cu imobilul Ministerului Muncei și cu locul viran proprietatea Comunității Evreiești din Focșani, fostă proprietatea mea, vânzătorul. Imobilul a fost vizitat de către d-l cumpărător, examinat cu de-amănuntul și plăcut. Prețul vânzării este de lei 1700 000 (un milion șapte sute de mii) lei, pe care mi-i va achita în modul următor: lei 1 1000.000 (un milion una sută mii) lei am primit astăzi în mâinele mele de la d-l cumpărător, iar lei 600 000 ( șase sute mii) d-l cumpărător îi va achita Băncii Economia din Focșani, unde imobilul vândut este grevat cu ipotecă pentru această sumă, în condițiile prevăzute în acea obligațiune ipotecară privind pe domnia sa în procentele datorate sus numitei societăți etc.» etc. Făcut în Focșani astăzi, 16 mai 1929.”
După dramatica naționalizare din 1950, autoritățile locale au decis să folosească această clădire (n.r. - din Focșani, de pe strada Republicii nr.14, fosta str I. C. Brătianu nr. 12), între anii 1950-1960, ca Școală de Muzică, iar din anul 1965 a fost cedată Întreprinderii de Exploatare și Transport Forestier pe scurt I. F. E. T. Despre această întreprindere comunistă, mulți vrânceni au auzit, sau poate au lucrat în cadrul ei. Așa că, dacă consideră că nu dețin toate dovezile pentru a spera la pensia îndreptățită, în contul perioadei cât au activat în acest loc, se pot adresa conform
Registrului operatorilor economici autorizați prestatori de servicii arhivistice la, S.C. Jon -Liv Arhiv Forest S.R.L. 34020312 Social, Localitatea Odobeşti, Oraş Odobeşti, Str. Cap. Diea, T. 83, P. 242 8 -C1, C 2, Judeţul Vrancea 49/19.07.2019 (actualizat la data de 3 septembrie 2021)
Focșani - str. Republicii nr. 14 - o altă clădire remarcabilă la un moment important?
Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Pe spatele fotografiei stă scris “casele părinteşti din Focşani”
Proiectul focsaniulvechi.ro mai scoate la lumină încă o imagine rară. Este vorba de o fotografie ce surprinde actualul sediu al Jandarmeriei Vrancea de pe strada Republicii, poza datand cam din anii 1910-1920. Poza n-ar fi ajuns să fie publicată dacă posesorul ei n-ar fi scris pe verso un text cat se poate de edificator: “Casele părinteşti din Focşani”. Iar ca localizarea să fie şi mai uşor de făcut pe verso mai scrie şi “casele Zaharia Ţăranu”. Singura diferenţă notabilă între clădirea de azi şi cea din fotografie este dată de două frontoane. Intrarea principală, dar şi peretele stradal al imobilului aveau două astfel de elemente arhitecturale, elemente care dădeau un plus de prestanţă clădirii. Rămas fără ele cel mai probabil la cutremurul din 1940, sediul Jandarmeriei pare ştirbit.
Situat în “armenime”, imobilul a aparţinut cel mai probabil familiei Ferhat, iar în 1899-1900 casa intră în posesia familiei Ţăranu, după cum ne-a relatat arhivistul Florin Dardală. “Frumosul imobil al Jandarmeriei Vrancea are o vechime de aproximativ 150 de ani, iar în jurul anului 1900 imobilul este cumpărat de o familie nou venită în Focşani. Este vorba de o anume Elena Z Ţăranu, născută în anul 1846 şi fiul acesteia Ion Z Ţăranu, născut în anul 1871, un bun avocat al vremurilor de demult. Pe soţia lui o chema Rosa, iar pe fiica lui, născută în 1900, o chema Constanţa. Informaţiile apar într-un recensămant făcut de autorităţi în 1902”, ne-a spus Florin Dardală, arhivist în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale. Potrivit documentelor vremii, imobilul era o construcţie de zid masiv, învelită cu tablă, avea opt camere, o sufragerie, un coridor, o bucătărie, o cameră rece, o spălătorie, o magazie de zid, două beciuri etc. Avea şi ciuşmea în curte. Florin Dardală ne-a mai spus că membrii familiei Ţăranu erau şi ei armeni, şi că au plecat din Focşani după circa trei decenii de cand s-au mutat în casa în care astăzi îşi are sediul Jandarmeria. Farmecul fotografiilor în raport cu ilustratele este dat de faptul că niciodată nu poţi şti cate au fost făcute şi ce au imortalizat. Oricand pot apărea astfel de poze spre bucuria celor care îndrăgesc oraşul de altădată. (S. TUDOSE)
Fisiere atasate
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
